Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 8/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ Nr. 8/2010

Ședința publică din 11 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de

Procuror

Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de petentul A împotriva rezoluției emise la 8.12.2009 în dosarul nr. 1047/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns petentul, lipsă fiind intimații.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care se constată că s-au acvirat dosarele nr. 945/II/2/2009 și 1047/P/2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA.

Petentul depune la dosar înscrisuri pentru motivarea plângerii, constând în două contracte de vânzare cumpărare, extras CF, extras CF in extenso și o adresă emisă de Primăria Orașului către petent, pentru a demonstra că susținerile sale referitoare la faptul că terenurile sunt proprietatea statului român sunt reale.

Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.

Petentul solicită desființarea rezoluțiilor atacate și trimiterea cauzei la Parchet pentru începerea urmăririi penale față de cei doi. Arată că prin actele depuse la dosar rezultă că cele susținute de el sunt reale și că actele de urmărire penală au fost încheiate nesatisfăcător.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea plângerii ca nefondată.

Notă: După dezbateri, reprezentantul Parchetului a depus la dosar copia rezoluției emise la data de 13.08.2009 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani în dosar nr. 545/II/2/2009 (filele 16-17).

CURTEA DE APEL

Asupra plângerii penale de față:

În deliberare, constată că prin plângerea formulată și înregistrată la această C sub dosar penal nr- petiționarul Aas olicitat desființarea rezoluției emise de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA la data de 8.12.2009 în dosar nr. 1047/P/2009 și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmării penale față de intimatele - procuror și - prim procuror, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246 și 264 Cod penal.

În expunerea scrisă, cât și orală, a motivelor plângerii sale petentul relevă, în esență, că intimatele au instrumentat nesatisfăcător cauzele în care acesta a solicitat declanșarea unor proceduri penale împotriva angajaților Primăriei P, a numiților și și care i-au îngrădit abuziv drepturile prin emiterea unor adrese ce nu reflectau realitatea (în speță, calitatea de proprietar asupra unui teren al Statului Român).

În procedura de față petentul a depus la dosar înscrisuri (acte funciare și acte notariale, filele 8-15).

Verificând rezoluția atacată în baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei și a înscrisurilor noi prezentate, conform exigențelor prev. de art. 2781alin. 7 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

1. Prin rezoluția din 8.12.2009 adoptată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr. 1047/P/2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de - procuror și - prim procuror sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246, 264 Cod penal.

Pentru a dispune astfel Parchetul a reținut următoarele motive de fapt și de drept:

Petentul a formulat plângere penală împotriva numiților - procuror și - prim procuror, ambii la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani, acuzându-i de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea infractorului. Fapta ar consta în adoptarea unor soluții nelegale și netemeinice în dosarele penale formate ca urmare a sesizărilor sale (a depus în cursul actelor premergătoare copii ale rezoluțiilor adoptate de făptuitorii procurori în dosarul penal nr. 4564/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani ).

Faptele sesizate nu constituie conținutul infracțiunilor menționate în plângere. Procurorul, asemenea judecătorului, beneficiind de independența de apreciere și de raționament juridic, conferită constituțional, este liber să adopte soluțiile pe care le consideră oportune în fiecare caz sesizat.

"Amenințarea" cu răspunderea penală pentru o eventuală soluție eronată, echivalează cu înfrângerea acestei independențe, procurorul situându-se, într-o atare ipostază, în permanență sub aspectul îndoielii, incertitudinii, nesiguranței și temerii de a greși.

Soluțiile greșite ale magistraților pot fi îndreptate exclusiv pe căile judiciare specifice, în cazul de față în procedura prevăzută de art. 2781Cod procedură penală. Numai o instanță poate decide asupra legalității soluției procurorului.

S-a conchis că eroarea judiciară nu poate întruni elementele vreunei infracțiuni și s-a făcut aplicarea art. 10 lit. b și art. 228 Cod procedură penală.

2. Prin rezoluția emisă de Procurorul general în dosar nr. 945/II/2/24.12.2009 s-a dispus respingerea plângerii formulate de petentul A împotriva soluției procurorului sus arătate, cu următoarea argumentație:

Actele premergătoare efectuate demonstrează că magistrații vizați au acționat în limita puterilor lor legale, nu există și nu sunt furnizate date, informații ori dovezi din care să rezulte că procurorii au fost de rea credință când au pronunțat soluțiile contestate, nici persoana vătămată nu poate indica astfel de date, mărginindu-se să-și afirme nemulțumirea în legătură cu mecanismele de derulare a procedurilor.

3. Curtea reține, la rândul său, următoarea bază factuală, în ordinea cronologică a desfășurării evenimentelor, pentru a oferi o motivație clară asupra soluției sale de respingere a plângerii prezente:

4. Prin rezoluția emisă în dosar nr. 4564/P/10.07.2009 intimata - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșania dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246 Cod penal, art. 289 Cod penal, art. 291 Cod penal și art. 220 alin. 2 Cod penal, cu următoarele motive de fapt și de drept:

La data de 08.09.1994 numita a cumpărat de la Regia Autonomă de Gospodărire Comunală și Locativă imobilul - respectiv casa de colonie - situată în,-,.1, jud. H, susnumitei fiindu-i atribuit pe durata existenței construcției terenul aferent locuinței în suprafață de 44,202, între părți fiind încheiat în acest sens contractul de vânzare-cumpărare nr. 3728.

În calitate de proprietară a locuinței mai sus menționate, la data de 5.01.1995 numita a depus o cerere la Consiliul Local prin care solicită să-i fie atribuită în proprietate suprafața de 2302teren aferent casei.

La data de 28.02.1995 numita a vândut casa situată în,-,.1, jud. H numitei, fiind încheiat în acest sens contract de vânzare-cumpărare autentic.

Ulterior vânzării casei, prin Ordinul Prefectului Județului H nr. 203/22.11.1995 numitei i-a fost atribuită în proprietate suprafața de 230 mp aferentă casei, al cărei proprietar fusese, aceasta fiind pusă în posesie la data de 18.12.1995 de Consiliul Local al orașului.

Ulterior acestei date, numita - mai exact nepotul acesteia, - a folosit în permanență terenul, al cărui proprietar era și pe care era construit și un garaj, iar numita a folosit doar casa, care era în proprietatea ei.

La data de 12.01.2008 numita a decedat, iar unicul ei moștenitor a fost fiica ei, numita -, care a devenit proprietara locuinței, conform certificatului de moștenitor nr. 169/10.11.2008 eliberat de și.

La aceeași dată, respectiv 10.11.2008, numita - a vândut casa situată în,-/1 părții vătămate A și soției sale.

Așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentic încheiat între părți, partea vătămată a cumpărat doar casa, iar martorii - și au declarat că i-au spus acestuia că terenul aferent casei aparține numitei.

Cu toate acestea, la data de 20.11.2008 partea vătămată a depus la Primăria Orașului o cerere prin care solicită trecerea terenului aferent locuinței sale în proprietatea sa, conform prevederilor Legii nr. 18/1991, cererea fiind înregistrată la nr. 15271, iar la data de 25.11.2008 i s-a comunicat de către primărie care sunt actele doveditoare necesare în vederea rezolvării cererii sale, partea vătămată depunând actele solicitate.

Ulterior, în urma verificării efectuate de angajații primăriei s-a constatat care este situația juridică a terenului solicitat de către partea vătămată, respectiv că acesta se află în proprietatea numitei și nu-i poate fi atribuit părții vătămate, fapt care a nemulțumit-o pe aceasta și a determinat-o să formuleze plângere penală.

5. Prin rezoluția adoptată în dosar nr. 545/II/2/2009 intimata - prin procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșania respins ca nefondată plângerea petentului împotriva rezoluției de mai sus (filele 16-17).

6. Curtea reține, în urma analizării efective a probelor esențiale supuse examinării sale (rezoluțiile adoptate de intimate, înscrisurile notariale, corespondența purtată între Primăria P și petent) că în cauză soluțiile adoptate se sprijină în mod rațional pe probatoriul administrat de către procurori, aceștia evaluând în mod judicios actele și lucrările din dosarele aduse în discuție.

7. Procurorii de caz au adoptat soluțiile de neîncepere a urmării penale conform propriilor lor convingeri, formate în urma examinării probelor de la dosar, astfel încât în cauză nu există minime suspiciuni cu privire la îndeplinirea defectuoasă, cu știință, a prerogativelor date acestora în virtutea funcției lor.

În cauză nu există motive suficiente și raționale care să convingă un observator obiectiv că soluțiile de neîncepere a urmării penale adoptate de intimatele și de respingere a plângerii, emisă de intimata, ar fi rezultatul exercitării cu rea credință a profesiei sau a interpretării eronate, vădit intenționate, a probatoriului.

8. Față de cele ce preced, Curtea consideră că rezoluția supusă discuției, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei doi procurori nu este susceptibilă de critici, astfel încât, în conformitate cu art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală, plângerea petentului A va fi respinsă ca nefondată, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul A împotriva rezoluției emise la 8.12.2009 în dosarul nr. 1047/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA.

În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă petiționarul să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu petentul și comunicare cu celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică din 11.02.2010.

Președinte, Grefier,

- - - - -

Red.

Tehnored.

2 ex./22.02.2010

Președinte:Maria Elena Covaciu
Judecători:Maria Elena Covaciu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 8/2010. Curtea de Apel Alba Iulia