Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 80/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 80/
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător
Grefier: - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
Pentru astăzi fiind amânată judecarea plângerii formulată în conformitate cu dispozițiile art. 2781Cod procedură penală de către petenta împotriva rezoluțiilor nr. 4992/P/2006 din 19 februarie 2007 și nr. 489/II/2/2007 din 4 februarie 2008 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 aprilie 2009, care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 16 aprilie 2009 și respectiv la data de 23 aprilie 2009, când,
CURTEA:
Asupra cauzei penale de față,
Examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați nr. 4992/P/2006 din 27.02.2007 s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de executorul judecătoresc pentru infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor" prevăzută de art. 246 Cod penal.
Pentru a da această soluție procurorul a reținut următoarele:
În fapt, persoana vătămată a formulat plângere penală solicitând efectuarea de cercetări față de executorul judecătoresc pentru că și-a îndeplinit abuziv atribuțiile de serviciu în ceea ce privește punerea în executare a deciziei civile nr. 234/2005 a Tribunalului Galați.
Din probele dosarului s-au reținut următoarele:
Prin decizia civilă nr. 234 din 8 iunie 2005 a Tribunalului Galați, s-a dispus ieșirea din indiviziune a numiților, și și s-a atribuit fiecăruia, ca efect al partajului, o parte din imobilul succesoral. A fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către.
s-a adresat executorului judecătoresc cu cerere, fiind format dosarul de executare nr. 104/2006.
Executorul judecătoresc a solicitat încuviințarea executării silite, admisă prin încheierea din 14 iulie 2006 a Judecătoriei Galați.
Conform dispozițiilor legale, făptuitorul a somat pe debitoare și a procedat la compensarea obligațiilor dintre părți. Apoi, s-a deplasat la imobilul în discuție pentru a pune părțile în posesie cu loturile atribuite de instanță. Persoana vătămată, deși prezentă, a refuzat să semneze.
Nemulțumirea persoanei vătămate - după cum rezultă și din cuprinsul plângerii și declarației - derivă, de fapt, din modul cum a partajat instanța imobilul și din împrejurarea că executorul nu a ținut cont de uzucapiunea intervenită.
Executorul judecătoresc nu poate analiza hotărârea definitivă a unei instanțe și nu-i poate stabili legalitatea, ci este ținut doar să o aducă la îndeplinire întocmai.
Din probele dosarului a rezultat că făptuitorul a respectat dispozițiile Codului d e procedură civilă și și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu corespunzător, astfel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 246 Cod penal.
Împotriva acestei rezoluții în termen legal a formulat plângere petenta, însă prin rezoluția nr. 489/II/2/2007 din 04.02.2002 a primului procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați această plângere a fost respinsă ca nefondată.
În continuare, în conformitate cu prevederile art. 2781alin. 1 Cod procedură penală, petenta a formulat plângere adresată Judecătoriei Galați, plângere care a fost respinsă ca nefondată prin sentința penală nr. 693/16.04.2008.
Prin decizia penală nr. 465/14.11.2008 Tribunalul Galația admis recursul declarat de petentă, a casat sentința atacată și a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Curtea de APEL GALAȚI reținându-se că potrivit dispozițiilor art. 28 lit. b Cod pr. penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 79/26.03.2007, competența de a judeca în primă instanță infracțiunile săvârșite de executorii judecătorești aparține curților de apel.
Pe rolul Curții de Apel cauza a fost înregistrată sub nr- din 18.12.2008 petenta invocând în susținerea plângerii formulate aspecte legate de modalitatea de punere în executare a deciziei civile nr. 234/08.06.2005 a Tribunalului Galați considerând că a fost prejudiciată de intimatul care nu ar fi respectat procedura de executare silită.
Plângerea formulată de petent este nefondată, urmând a fi respinsă.
Analizând plângerea formulată de petentă și rezoluția atacată de acesta Curtea constată că în concret aceasta este nemulțumită de modalitatea în care s-a dispus prin decizia penală mai sus arătată partajarea imobilului ce aparținut părinților săi precum și de faptul că în urma executării silite cheltuielile de executare s-au dedus din sulta pe care trebuia să o primească de la fratele său. De asemenea constată că petenta a criticat activitatea intimatului de măsurare a suprafețelor atribuite fiecărei părți și faptul că nu a fost înștiințată despre declanșarea procedurii de executare silită apreciind că faptele comise de intimat constituie infracțiunea prevăzută de art. 246 Cod penal.
Sub un prim aspect Curtea reține că susținerea petentei referitoare la modul de efectuare a partajului prin decizia civilă nr. 234/08.06.2005 a Tribunalului Galați nu poate constitui un temei pentru admiterea plângerii acesteia câtă vreme hotărârea respectivă a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 63/R/20.01.2006 a Curții de APEL GALAȚI intrând astfel în autoritatea de lucru judecat.
Pe de altă parte Curtea reține că potrivit dispozițiilor art. 246 Cod penal constituie infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor" fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.
În speță nu se poate însă reține că intimatul și-a îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu întrucât activitatea executorului judecătoresc poate fi cenzurată doar pe calea contestației la executare iar în situația admiterii unor astfel de căi de atac actele întocmite cu prilejul executării se anulează.
Cu alte cuvinte criticile formulate de petentă în plângerea ce face obiectul prezentei cauze referitoare la modalitatea de executare sau la faptul că nu ar fi fost înștiințată de începerea executării trebuiau să fie învederate pe calea unei contestații la executare, urmând ca în eventualitatea admiterii unei astfel de căi de atac să se poată analiza dacă executorul judecătoresc și-a îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu în astfel de condiții încât să atragă incidența prevederilor art. 246 Cod penal.
Cum petenta nu a făcut dovada că a promovat o astfel de contestație la executare sau că vreun act de executare a fost anulat de instanță ca urmare a constatării neregularității modului în care a fost efectuat Curtea constată că în cauză nu există date care să conducă la concluzia că se poate angaja răspunderea penală a intimatului sub aspectul infracțiunii de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor" prevăzută de art. 246 Cod penal.
Cât privește împrejurarea că intimatul a dedus cheltuielile de executare din sulta cuvenită petentei se constată că acesta nu a făcut decât să respecte prevederile art. 3717Cod pr. civilă conform cărora cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit iar sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal care constituie titlu executoriu. Este de remarcat că în cauză atât petenta cât și numitul aveau fiecare calitatea de debitori ai unei obligații (petenta să pună la dispoziție susnumitului suprafața atribuită prin hotărârea judecătorească în discuție iar acesta să plătească sulta la care a fost obligat prin aceeași hotărâre) situație în care fiecare dintre aceștia putea proceda la începerea procedurii de executare silită.
Față de cele de mai sus arătate întrucât din actele dosarului nu se poate reține că faptele sesizate de petentă sunt prevăzute de legea penală, Curtea constată că rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale față de executorul judecătoresc este temeinică și legală astfel că va respinge ca nefondată plângerea formulată împotriva acestei rezoluții de petenta, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat conform art. 192 al. 2 Cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta, domiciliată în G, str. -.- nr. 2, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 4992/P/2006 din 27 februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, menținând rezoluția atacată.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe petentă la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru petenta și 10 zile de la comunicare pentru intimatul.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 aprilie 2009.
PREȘEDINTE,
Judecător - - - Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./30 aprilie 2009,
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate
