Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 829/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.829/

Ședința publică de la 18 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Tacea

JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă

JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru

Grefier - - -

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - procuror șef secție judiciară în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA și de făptuitorul împotriva sentinței penale nr. 50 din 13.03.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA.

La apelul nominal au răspuns recurentul - făptuitor asistat de avocat - apărător ales și intimatul asistat de avocat - apărător ales.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul cu privire la recursul formulat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, arată că acesta vizează nelegalitatea și netemeinicia sentinței penale nr. 50 din 13.03.2009 a Tribunalului Brăila, sentință prin care s-a admis plângerea formulată de petentul, s-au desființat rezoluțiile Parchetului și a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorului.Inițial, pentru acest făptuitorul Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILAa confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de cele două fapte ale acestuia urmare plângerii formulate de petent.

Apreciază că soluția dispusă de către instanță este nelegală și că actele care au fost reținute ca fiind necesare a fi efectuate nu sunt necesare justei soluționări a cauzei și nu ar putea conduce decât la o tergiversare a soluționării prezentei cauze. În plângerea formulată petentul a arătat că făptuitorul, în desfășurarea atribuțiunilor de serviciu a încheiat un proces verbal cu date nereale și urmare acestui fapt i s-a aplicat o sancțiune contravențională împotriva dispozițiilor legale. Instanța de fond a apreciat că în cauză mai sunt necesare a fi efectuate o serie de acte respectiv audierea făptuitorului, audierea petentului, efectuarea unei confruntări între făptuitor și partea vătămate cu privire la motivul pentru care nu s-a consemnat în procesul verbal prezența vreunui martor asistent și audierea unui număr de martori.

Apreciază că audierea făptuitorului nu este necesară întrucât acesta se poate prevala de dreptul de a nu da declarații; cu privire la audierea petentului arată că potrivit dispozițiilor legale audierea acestuia ar fi necesară doar în situația în care din plângerea inițială nu ar rezulta suficiente date cu privire la plângerea care a fost formulată dar acesta a fost formulată detaliat, sunt arătate împrejurările, faptele, precum și probele pe care petentul le-a invederat ca fiind utile pentru soluționarea plângerii formulate. Cu privire la efectuarea confruntării între făptuitor și partea vătămată arată că din actele efectuate în cauză s-a elucidat motivul pentru care nu s-a consemnat prezența martorilor asistenți iar cu privire la necesitatea audierii unui număr de martori, arată că au fost audiați martori de către instanța civilă întrucât petentul a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție iar Parchetul, în mod corect a reținut că audierea martorilor, despre care petentul a arătat că se aflau în microbuz la acel moment și care nu l-au văzut decât atunci, nu este necesară cauzei.

Pe de altă parte, toate probele administrate în cauză și administrate și în fața instanței civile, respectiv procesul verbal de aplicare a contravenției, adresa de la. B în care se arată foarte clar care era structura acelui drum ( demonstrând în mod clar că susținerea petentului nu este întemeiată cu privire la motivul aplicării contravenției ), procesul verbal în care petentul a suflat în aparatul alcoolscop care are semnătura personală a acestuia, deci toate susținerile petentului au fost verificate, analizate, actele premergătoare au fost întocmite de către Parchet într-un mod complet și corespunzător și apreciază că soluția dispusă de instanța de fond este nelegală.

Solicită admiterea recursului declarat de Parchet, casarea hotărârii pronunțate și în rejudecare respingerea plângerii formulată de către petent cu menținerea rezoluțiilor pronunțate de către Parchet.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul, solicită să se constate că motivele de recurs coincid cu cele ale Parchetului, apreciind că în mod nejustificat instanța de fond a apreciat că este admisibilă plângerea formulată de petentul și în temeiul art. 278 pct. 8 alin.1 lit.b Cod pr.penală a considerat că se poate trimite cauza la Parchet în vederea începerii urmăririi penale.

Apreciază că instanța de fond, în motivare, ar fi trebuit să arate care sunt anume faptele și împrejurările ce urmează a fi constatate, însă în considerentele hotărârii nu se regăsesc acestea, instanța limitându-se doar la indicarea anumitor activități care nu ar face altceva decât să tergiverseze soluționarea cauzei și nu ar duce la o altă soluție.

Cu privire la netemeinicia soluției instanței de fond solicită să se constate că într-adevăr persoana vătămată s-a adresat Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA cu o plângere penală pentru săvârșirea a două infracțiuni, arătând faptul că în dimineața zilei de 11.10.2007 în jurul orelor 6,20, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi fost oprit de un lucrător de poliție pentru că ar fi încălcat un marcaj longitudinal continuu, că s-a înțeles cu polițistul să-i lase actele și să încheie procesul verbal de contravenție când se va întoarce de la gară întrucât era legat de o anumită oră. Această împrejurare însă nu corespunde adevărului, petentul a fost depistat conducând sub influența băuturilor alcoolice situație constatată cu un aparat alcooltest iar din adresa aflată la fila 10 dosar fond rezultă că pe sectorul de drum respectiv, Calea, nu este necesară existența unui marcaj longitudinal întrucât are sens unic. Organul de poliție a întocmit petentului un proces verbal de contravenție, suspendându-i permisul și eliberându-i o dovadă valabilă pentru 90 de zile. Împotriva procesului verbal de contravenție petentul a formulat plângere invocând doar aspecte legate de nelegalitatea procesului verbal, instanța de fond a constatat că este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, petentul a formulat recurs care însă a fost respins.

Având în vedere că există mari contradicții între starea de fapt relatată în plângere de petentul, la 11 luni după eveniment, respectiv că a fost oprit pentru că a încălcat marcajul longitudinal continuu, apreciază că nu se impune audierea celor 8 martori întrucât a trecut o perioadă destul de mare de timp iar declarațiile acestora nu ar fi fost obiective întrucât aceștia erau simpli călători, soluția instanței de fond fiind nelegală și netemeinică.

Solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței instanței de fond și să se constate că cele două rezoluții ale Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA și a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA sunt temeinice și legale.

Cu privire la recursul formulat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA arată că înțelege să achieseze la concluziile puse de reprezentantul Parchetului.

Avocat, având cuvântul pentru petentul, arată că întrucât ambele recursuri invocă cam aceleași motive, se va referi la amândouă în expunerea ce urmează aoe fectua.

Arată că în cele două recursuri formulate se invocă existența unor contradicții între plângerile formulate de petent dar solicită să se observe că una era o plângere civilă, urmând altă procedură iar prezenta plângere este penală care a căutat să scoată în evidență care sunt situațiile reale și faptul că niște organe penale nu au căutat să afle adevărul, nu s-au administrat probe. În dosar există probe din care rezultă că plângerea formulată de către petent este întemeiată întrucât la data respectivă, cu multă ușurință, a fost pus să semneze un proces verbal în alb și un bonuleț tot în alb și datorită acelei situații se invocă faptul că petentul nu spune adevărul. La întoarcere petentul a constatat cu stupoare că în procesul verbal de contravenție i s-a trecut altă situație, respectiv că a condus sub influența băuturilor alcoolice iar martorii propuși de petent au asistat la discuții între petent și agentul de poliție. Martorul a relatat că fost de față la discuție, că i s-a spus că ar fi făcut o depășire neregulamentară iar greșeala petentul a fost aceea că a fost naiv și s-a încrezut în organul de poliție.

Consideră deci că la data respectivă, s-a săvârșit un abuz prin completarea cu alte date de către făptuitor.

Cu privire la al doilea motiv de recurs arată că instanța de fond a analizat ce anume fapte trebuiau stabilite de către Parchet pentru a se stabili adevărul și anume faptul că petentul nu a condus sub influența băuturilor alcoolice și că nu s-a coborât din microbuz pentru a sufla în aparatul etilotest. Totuși Parchetul, în mod unilateral, a audiat pe făptuitor și puteau să-l cheme și pe petent. Apreciază că administrarea probelor era foarte utilă conform art. 200 din Codul d e procedură penală și conf. art. 202 Cod pr.penală privind rolul activ al organelor de cercetare penală pentru stabilirea adevărului.

Apreciază că în cauză nu s-au efectuat nici un fel de probe, colega agentului constatator, deși era acolo, nu a fost pusă să semneze procesul verbal și nici nu a fost audiată considerându-se inutil.

Cu privire la actele premergătoare urmăririi penale, prevăzute de art. 224 Cod procedură penală, apreciază că trebuiau audiați martorii, trebuiau efectuate probe, confruntări.

Cu privire la faptul că petentul a formulat plângere la un interval mare de timp arată că petentul a crezut că se va rezolva situația prin plângerea civilă.

Solicită respingerea recursului formulate ca fiind nefondate, menținerea sentinței penale nr. 50/13.03.2009 a Tribunalului Brăila și trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorului.

Depune note scrise la dosar.

Reprezentantul Parchetului, cu privire la recursul formulat de făptuitor, arată că motivele acestuia sunt în cea mai mare parte asemănătoare cu cele din recursul Parchetului, sens în care solicită admiterea acestuia.

Precizează că la Judecătoria Brăila și TRIBUNALUL BRĂILA, instanțele civile, a fost respinsă plângerea formulată și recursul ca nefondată.

Făptuitorul, având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 50/2009 TRIBUNALUL BRĂILAa admis plângerea formulată de petentul, a desființat rezoluția de respingere a plângerii nr. 489/II/2/2008 dată de Prim Procurorul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA și a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmării penale împotriva făptuitorului

Pentru a pronunțat această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:

La data de 22 septembrie 2008 petentul s-a adresat cu plângere penală Prim procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA pentru efectuarea de cercetări împotriva făptuitorului, privind comiterea infracțiunilor concurente abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual comise la 11 octombrie 2007 de către acesta în calitatea pe care o avea.

Astfel se arată că la data de 11 octombrie 200, orele 6, 20, petentul în calitate de șofer, conducea un microbuz ( maxi-taxi) pe traseul nr. 42, pe Calea, spre gară iar în fața a fost oprit de agentul de circulație pentru a prezenta actele la control. A prezentat documentele fără a coborî din cabină și fără a sufla în etilotest. I s-a spus de către făptuitor că a efectuat o depășire neregulamentară în fața facultății de inginerie unde era linia continuă și unde staționa un autobuz defect, fapt pentru care urma să-i aplice un "avertisment".

Întrucât călătorii au protestat pentru oprire deoarece pierdeau trenul, polițistul i-a oprit actele mașinii " pe încredere", pentru a completa procesul-verbal de contravenție, iar pe petent l-a pus ca să-l semneze pe marginea geamului cabinei, în alb.

La întoarcere, în jurul orei 7.20-7.30, agentul i-a restituit actele, iar procesul verbal era completat cu o altă faptă, respectiv că s-ar fi aflat sub influența băuturilor alcoolice când a efectuat transportul de călători menționând o concentrație de alcool de 0,12% în testul emis de etilotest -006.

Petentul a precizat că nu a condus sub influența alcoolului, nu s-a dat jos din cabină, nu a suflat în etilotest și nici mențiunea că ar fi consumat în urmă cu 10 ore vin nu corespunde realității.

Consideră că procesul verbal i-a fost întocmit în mod abuziv, că făptuitorul a fost influențat de alți prieteni de ai săi, șoferi pe maxi-taxi, din cauza concurenței neloiale, ca să fie înlăturat din profesie prin ridicarea permisului auto.

În dovedirea plângerii, a solicitat audierea martorilor aflați în microbuz, respectiv:, -, Totodată a anexat și procesul-verbal de contravenție.

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, care a instrumentat cauza, l-a audiat pe făptuitor la data de 7.10.2008, care a precizat că l-a testat pe petent cu fiola, că acesta a semnat protocolul privind primirea aparatului alcooltest și că i-a cerut ca să-l ierte. Că în microbuz, se aflau cca. 4 persoane de sex feminin care au fost coborâte pentru a lua alt mijloc de transport, deoarece petentul a parcat mașina pentru a veni alt șofer, iar permisul i-a fost suspendat. Că nu a fost prezentă nici o persoană la întocmirea procesului-verbal, în afară de colega lui de serviciu, agent. Că petentul a făcut plângere împotriva procesului-verbal de contravenție și că bonulețul privind aparatul a fost predat juristului unității care l-a predat ca probă în proces.

Nici de această dată însă, la semnarea bonului privind aparatul alcooltest și la discuțiile purtate cu petentul nu a participat nici o persoană neutră, doar colega sa de serviciu.

Alte probe nu s-au efectuat în faza de urmărire penală, în afară de depunerea unui certificat de grefă dat de Judecătoria Brăila la data de 18 oct.2007, din care rezultă că pe rolul instanței se află dosarul nr- cu termen de judecată la data de 11.12.2007 având ca obiect plângere contravențională.

Prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 1338/P/2008 din 17.10.2008 dată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILAs -a constatat că agentul de poliție rutieră a întocmit corect procesul-verbal de contravenție deoarece a constatat că petentul a condus microbuzul "Mercedes"-transport persoane aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, rezultatul la testul etilotest fiind de 0,12%0.

Pentru această faptă încadrată potrivit art.102 al. 3 lit. a din OUG 195/2002 i-a fost aplicată o amendă de 390 lei și s-a reținut permisul de conducere pe o perioadă de 90 zile.

S-a mai reținut în mod eronat că petentul a formulat o plângere contravențională, care i-a fost admisă de către Judecătoria Brăila și că "în cauză nu rezultă săvârșirea infracțiunii reclamate deoarece din actele de cercetare rezultă existența unui fapt real constatat și care constituie contravenție la regimul circulației pe drumurile publice".

Împotriva acestei rezoluții, s-a formulat plângere la Prim Procurorul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, care a dat rezoluția de respingere a plângerii nr. 489/II/P/2008 din 16.01.2009, cu precizarea că din analiza actelor de cercetare prealabilă a rezultat în mod temeinic și legal că făptuitorul nu se face vinovat de comiterea faptelor reținute în sarcina sa.

Totodată s-a făcut referire și la sentința civilă nr. 4291/1.07.2008 a Judecătoriei Brăila prin care i s-a respins plângerea contravențională formulată de petent și care nu a fost atașată la dosar.

Împotriva ambelor soluții date de parchet a formulat plângere întemeiată pe dispozițiile art. 2781al. 1 Cod proc.penală petentul, arătând că făptuitorul a comis un abuz profitând de încrederea sa și interzicându-i astfel practicarea meseriei de șofer pe o perioadă determinată și că pentru aflarea adevărului trebuiau audiați martorii care se aflau în mașina sa la acea dată.

Examinând dosarul de urmărire penală cât și cele două rezoluții atacate, Tribunalul a constatat că într-adevăr plângerea formulată este fondată.

Potrivit art. 200 Cod proc.penală urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

În speță la urmărirea penală nu s-au efectuat nici un fel de probe și nici nu s-a motivat respingerea probei cu martori solicitată de către petent.

Din oficiu TRIBUNALUL BRĂILA a atașat sentința civilă având ca obiect plângere contravențională care se află în recurs la TRIBUNALUL BRĂILA, nefiind astfel definitivă. S-a avut în vedere numai declarația făptuitorului, care nu poate fi probată cu nici un martor. Deși chiar din declarația scrisă personal acesta arată că în maxi-taxi se aflau 4 persoane iar procesul-verbal de contravenție cuprinde rubrica "martor asistent", agentul- constatator a ignorat această prevedere legală știind că pentru o faptă destul de gravă aplicată petentului acesta va uzita de toate căile legale.

Astfel pentru respectarea regulilor de bază în procesul-penal și în special pentru aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului, așa cum este prevăzut în art. 3 și 4 Cod proc.penală, organele de urmărire penală trebuie să aibă rol activ și în consecință să efectueze toate actele de urmărire penală necesare soluționării cauzei.

Așa fiind în temeiul art. 2781pct.8 lit.b Cod proc.penală Tribunalul a admis plângerea petentului, a desființat rezoluțiile atacate și a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmării penale după administrarea următoarelor probe:

- audierea petentului și făptuitorului și confruntarea acestora pentru a preciza motivul neindicării vreunui martor-asistent în procesul- verbal de contravenție

- audierea celor 6 martori propuși în plângere de către petent și a martorei agent. Martorii propuși de petent urmează a face dovezi reale cu privire la prezența lor în maxi-taxi la acea oră matinală și să precizeze modalitatea în care i-au dat adresa petentului, în situația în care au fost transportați la gară, iar acesta a aflat ulterior de emiterea procesului-verbal de contravenție.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA și intimatul, care, prin apărător, a achiesat la concluziile scrise ale Parchetului, acestea fiind în favoarea sa.

Atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila cât și intimatul, apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală, sub aspectul greșitei trimiterii cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorului, solicitând în rejudecare respingerea plângerii formulată de petentul.

Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, curtea reține următoarele:

În mod greșit instanța de fond a dispus restituirea cauzei la Parchet în vederea începerii următorii penale împotriva făptuitorului după administrarea următoarelor probe de către organele de urmărire penală: audierea petentului și făptuitorului și confruntarea acestora pentru a preciza motivul neindicării vreunui martor asistent în procesul verbal de contravenție și audierea celor 6 martori propuși în plângere de către petent și a martorei, deoarece:

- audierea făptuitorului, dispusă de către instanța de fond ca motiv de restituire a cauzei la Parchet, nu poate fi o probă în stabilirea adevărului deoarece acesta oricând se poate prevala de dreptul de a nu da declarații și pe cale de consecință această dispoziție a instanței să nu poată fi adusă la îndeplinire de către procuror;

- cu privire la audierea petentului, în condițiile în care acesta în plângere a arătat în detaliu situația de fapt, împrejurările comiterii faptei precum și probele pe care acesta le-a invederat ca fiind utile pentru soluționarea plângerii formulate, ace4astă audiere nu este relevantă deoarece plângerea scrisă a fost foarte amănunțită și pe cale de consecință nici această probă nu este utilă și pertinentă cauzei;

- cu privire la efectuarea confruntării între făptuitor și partea vătămată, din probele administrate în cauză rezultă că s-a elucidat de către organul de urmărire penală motivul pentru care nu s-a consemnat prezența martorilor asistenți, având în vedere disp.art. 19 alin.1 din OG nr. 1/2001, iar cu privire la necesitatea audierii unui număr de martori, aceștia au fost audiați de către instanța civilă întrucât petentul a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție iar Parchetul în mod corect a reținut că audierea martorilor, despre care petentul a arătat că se aflau în microbuz în acel moment, nu este necesară cauzei deoarece aceste probe s-au efectuat de către instanța civilă iar dosarul acestei instanțe, respectiv anulare proces verbal de contravenție ( nr- al Judecătoriei Brăila ) se află anexat la dosarul de urmărire penală.

Față de aceste considerente, motivul de restituire a cauzei la Parchet în vederea începerii urmăririi penale și efectuarea acestor probe nu este util unei juste soluționări a cauzei, situație în care instanța de judecată avea două posibilități: ori să rețină ea cauza și, constatând că sunt probe din care să rezulte vinovăția făptuitorului, să treacă la judecata pe fond a cauzei și să administreze în mod nemijlocit probe, urmând să se pronunțe după terminarea cercetării judecătorești pe fondul cauzei, respectiv să pronunțe o hotărâre de achitare sau de condamnare a făptuitorului, fie să constate că urmărirea penală a fost completă și să dispună respingerea plângerii formulată de către petentul

Această soluție rezultă din faptul că, analizând motivele restituirii cauzei la Parchet pentru începerea urmăririi penale, Curtea apreciază că motivele invocate de instanța de fond cu privire la probele ce urmează a fi efectuate de către procuror în cauză, nu sunt utile cauzei pentru aflarea adevărului iar din probatoriul administrat până în acest moment de către organele de urmărire penală instanța poate să tragă o concluzie cu privire la vinovăția sau nevinovăția făptuitorului.

În consecință, constatând că nu este utilă trimiterea cauzei la Parchet pentru completarea probatoriului, Curtea urmează a analiza cauza pe fond.

Din analiza actelor dosarului, constată următoarele:

Petentul a formulat plângere penală împotriva intimatului, agent de poliție, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual la aproximativ un an de zile după data la care a fost sancționat contravențional.

Din actele efectuate de organele de urmărire penală rezultă că la 18.10.2007, a formulat plângere contravențională la Judecătoria Brăila împotriva procesului verbal seria - nr. -/11.10.20007, întocmit de către agentul de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului B - Serviciul Poliției Rutiere B și care s-a soluționat prin sentința civilă nr. 42911.07.2008.

Întrucât procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, la emiterea rezoluției nr. 1338/P/2008 a făcut vorbire de aceasta, instanța de fond a dispus atașarea hotărârii nr. 4291/11.07.2008 a Judecătoriei Brăila.

Din conținutul acesteia rezultă că, în calitate de contestator, a solicitat anularea procesului verbal, motivat de faptul că nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, că actul nu este semnat de un martor asistent, că este nelegal cuantumul amenzii.

Totodată a invederat instanței civile că nu se afla sub influența băuturilor alcoolice și că i-a adus la cunoștință agentului constatator că a consumat în urmă cu aproximativ 10 ore două pahare cu vin, precum și faptul că nu i s-a adus la cunoștință citirea etilotestului și nici dacă este omologat.

Prin sentința civilă nr. 4291/01.07.2008, Judecătoria Brăilaa respins plângerea contestatorului ca neîntemeiată și a menținut dispozițiile procesului verbal seria - nr. -/11.10.2007.

Din motivarea hotărârii rezultă că instanța a reținut legalitatea întocmirii actului sancționator cu respectarea dispozițiilor art. 16 din OUG nr. 2/2001.

S-a mai reținut că la rubrica destinată obiecțiunilor a fost efectuată mențiunea "am consumat vin", astfel că nu a putut fi însușit motivul neaducerii la cunoștință a dreptului de a face obiecțiuni.

Instanța a mai constatat că au fost respectarea dispozițiile art. 19 alin.1 din OUG nr. 2/2001, potrivit cărora confirmarea unui martor este necesară numai în cazul în care "contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze".

A mai reținut instanța civilă că din probele administrate rezultă că testul de alcoolemie a fost semnat de contestator și, prin urmare, a înlăturat ca declarația martorului, potrivit căreia agentul constatator i-ar fi spus lui că a efectuat o depășire incorectă.

Împotriva acestei hotărâri civile a formulat recurs, iar prin decizia nr. 180/30.03.2009 ( dosar nr-) TRIBUNALUL BRĂILAa respins recursul, menținând sentința instanței de fond.

Din cele mai sus expuse rezultă contradicții majore între cele susținute de petentul în plângerea penală și cele susținute în fața instanței civile, iar acestea au fost total ignorate în prezenta cauză. Din aceste contradicții ( care au fost avute în vedere de procuror la emiterea soluției de netrimitere în judecată) rezultă fără dubiu că petentul nu a arătat situația reală de fapt, iar instanța trebuia să constate că prin audierea celor 6 martori propuși nu poate fi schimbată situația de fapt. Unul din martorii propuși în plângerea penală este, care a fost audiat și în plângerea contravențională și a cărui depoziție a fost înlăturată ca, astfel încât există un serios dubiu cu privire la sinceritatea depozițiilor și a celorlalți martori.

De asemenea tot din actele efectuate în faza de urmărire penală rezultă că numitului i s-a eliberat dovada seria - nr. -/11.10.2007, ora 7,10, fără valabilitate. Contravenientul a semnat procesul verbal de contravenție pe care l-a primit.

Ajutorul de poliție rutieră a întocmit raportul de reținere și odată cu acesta a predat și permisul de conducere reținut, constatându-se4 că, la 12.10.2007 a fost aprobată reținerea permisului de conducere pe durata a 90 zile, de către șeful Serviciului Poliției Rutiere B, respectiv de la 11.10.2007, până la 8.01.2008.

Rezultatul a fost comunicat numitului. Acesta a formulat plângere contravențională privind anularea procesului verbal de contravenție seria - nr. - din data de 11.10.2007, fiind înființat dosarul nr- al Judecătoriei Brăila. În judecată instanța a anulat procesul verbal de contravenție.

acest rezultat, numitul a formulat plângere penală împotriva agentului pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 Cod penal și art. 289 Cod penal.

Cu toate că Judecătoria Brăilaa anulat procesul verbal de contravenție privitor la amenda aplicată,în cauză nu rezultă săvârșirea infracțiunii reclamate, deoarece din actele de cercetare rezultă existența unui fapt real constatat și care constituie contravenție la regimul circulației pe drumurile publice.

În consecință, pe fondul cauzei Curtea apreciază că nu sunt indicii din care să rezulte săvârșirea vreunei fapte penale de către intimatul și pe cale de consecință, în rejudecare, se va respinge ca nefondată plângerea formulată de către petentul împotriva rezoluției de respingere a plângerii nr. 8489/II/2/2008 din 16.01.2009 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA.

Va fi obligat petentul și la plata cheltuielilor judiciare către stat la judecata în fond a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA și de făptuitorul (fiul lui și, născut la data de 7.03.1980 în F, jud.B, CNP - -) domiciliat în Însurăței, Str. -, -. 2, jud. B, împotriva sentinței penale nr. 50 din 13.03.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA.

Casează sentința penală nr. 50 din 13.03.2009 a Tribunalului Brăila și, în rejudecare:

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul, domiciliat în B,-,. 12,.2,. 27, jud. B, împotriva Rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 1338/P/2008 din 17.10.2008 și a Rezoluției de respingere a plângerii nr. 489/II/2/2008 din 16.01.2009, emise de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA.

În baza art. 192 alin.2 Cod pr.penală, obligă petentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Red./21.12.2009 Grefier,

Tehnored./24.12.2009/2 ex. - -

Jud.fond:

Președinte:Maria Tacea
Judecători:Maria Tacea, Constantin Cârcotă, Petruș Dumitru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 829/2009. Curtea de Apel Galati