Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 88/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA PENALĂ NR.88/
Ședința publică din 08 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin procuror.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, plângerea formulată de petentul-condamnat - fiul lui și, născut la data de 27 februarie 1979, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva rezoluției din data de 29 decembrie 2008, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr. 162/P/2008.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: petentul în stare de arest la Penitenciarul Colibași și asistat de avocat, desemnat din oficiu pentru acesta conform delegației avocațiale nr. 1580/2009, depusă la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Curtea în baza disp. art. 172 alin.7 Cod procedură penală permite apărătorului desemnat din oficiu să ia legătura cu petentul.
Petentul-condamnat depune la dosar memoriu.
Apărătorul petentului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, în raport de această situație constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părților solicitând a se pune concluzii și cu privință la competenta după calitatea persoanei a instanței de a soluționa prezenta plângere.
Avocat, având cuvântul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și înaintarea cauzei la parchet pentru a se efectua cercetări cu privire la cele invocate. Cât privește excepția de necompetență după calitatea persoanei, lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a plângerii ca nefondată,în baza art. 278/1 al.1 lit.a) Cod procedură penală, cu cheltuieli de judecată. Cu privire la excepția de necompetentă materială, pune concluzii de respingere a acesteia, considerând că în mod corect instanța a fost investită cu soluționarea prezentei plângeri, având în vedere și profesia intimatei.
CURTEA
Asupra plângerii penale de față, deliberând, constată:
Examinând cu prioritate excepția de necompetență, după calitatea persoanei, a instanței, se constată:
Curtea de apel judecă în primă instanță, potrivit art.28/1 pct.1 lit.b Cod pr.penală, printre altele, și infracțiunile săvârșite de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă judecătorii și tribunale, iar conform art.278/1 din același cod, plângerile împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată care privesc persoanele având calitatea prevăzută în art.29 pct.1 lit.b Cod pr.penală.
In conformitate cu prevederile art.40 alin.1 Cod pr.penală, atunci când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile în care: a)fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului; b)s-a dat o hotărâre în primă instanță.
In raport cu aceste prevederi, Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența de a judeca, în primă instanță, plângerea împotriva rezoluției sau ordonanței procurorului de netrimitere în judecată, dacă intimata, deși are gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu funcționează efectiv la acea unitate de parchet, iar pretinsa faptă nu are legătură cu atribuțiile sale de serviciu (respectiv, ca procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție).
Față de dispozițiile legale citate, întrucât dispozițiile art.28/1 Cod pr.penală, se referă strict la atribuțiile funcționale ale persoanelor expres nominalizate, în mod corect Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTIa efectuat cercetări penale în cauză, iar excepția de necompetență, după calitatea persoanei, a instanței, va fi respinsă ca neîntemeiată.
Cu privire la fondul cauzei, examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată:
Prin plângerea înregistrată la data de 4 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, petiționarul a solicitat, în temeiul prevederilor art.278/1 Cod pr.penală, desființarea rezoluției cu nr.49/II/2/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și trimiterea cauzei procurorului, pentru tragerea la răspundere penală a persoanei reclamate, respectiv intimata.
Prin rezoluția nr.162/P/2008 din 29 decembrie 2008, Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, s-a dispus, în temeiul art.228 alin.4 rap. la art.10 lit.d Cod pr.penală, neînceperea urmăririi penale față de intimată, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.246 Cod penal, lipsind vinovăția.
In fapt, s-a reținut că intimata, în calitate de director al Penitenciarului Colibași, nu a aprobat cererea petiționarului, prin care acesta a solicitat suplimentarea programului zilnic de plimbare în aer liber, trecând peste recomandarea medicului de specialitate și generalist al penitenciarului.
Față de atitudinea intimatei, care nu a înțeles să dea curs solicitării sale, petentul a formulat plângere, în temeiul dispozițiilor art.278/1 Cod pr.penală, reclamând infracțiunea prevăzută de art.246 Cod penal.
Intr-adevăr, dispozițiile art.48 din Legea nr.275/2006, privind executarea pedepselor, prevăd dreptul la plimbare zilnic fiecărei persoane condamnate, atunci când condițiile climaterice permit plimbarea în aer liber, timp de minim o oră, iar art.97 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.275/2006, prevede că, persoanele private de libertate care nu prestează muncă sau nu desfășoară activități de instruire școlară și formare profesională, au dreptul la o plimbare zilnică, cel puțin două ore, în curți special amenajate, în aer liber. Totodată, alineatul 2 stabilește că persoanele care prestează o muncă, participă la programe de educație sau intervenție profesională, au dreptul la cel puțin o oră de plimbare zilnică, în această ultimă situație aflându-se deținutul.
Curtea constată că, se află în Penitenciarul Colibași, ca urmare a unei condamnări la 26 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav. A fost încadrat în categoria deținuților cu "grad sporit de risc" și execută pedeapsa în regim de "maximă siguranță". Totodată, în perioada detenției a avut un comportament necorespunzător, fiind sancționat disciplinar de 44 ori, pentru numeroasele abateri comise la normele de disciplină ale locului de deținere.
Ca urmare a nerespectării recomandărilor medicale făcute, în sensul că deținutul are nevoie de 2 ore de plimbare zilnic, petentul s-a adresat cu plângere la Biroul judecătorului delegat din cadrul Penitenciarului Colibași, sesizând încălcarea drepturilor referitoare la suplimentarea dreptului la plimbare în aer liber.
La o dată ulterioară, s-a adresat și Judecătoriei Pitești care, prin sentința penală nr.1279 din 27 iunie 2008, constatat încălcarea dreptului prevăzut de art.48 din Legea nr.275/2006 și a obligat Administrația Penitenciarului Colibași să respecte dispoziția ce rezultă din încheierea nr.1140 din 31 martie 2008 judecătorului delegat.
Din declarația intimatei - directorul penitenciarului, rezultă că nu a dat curs solicitărilor petentului, întrucât amenajările existente în locul de detenție și lipsa personalului nu permiteau mărirea timpului destinat activităților de plimbare pentru anumite categorii de deținuți sau pentru anumiți deținuți, fără a se pune în pericol siguranța spațiului de deținere.
Din actele dosarului (adresa nr.- din 29 aprilie 2000), rezultă că intimata a făcut demersuri pentru obținerea transferului petentului la un alt penitenciar - Penitenciarul Craiova, fapt realizat în beneficiul reclamantului.
In consecință, așa cum rezultă din situația de fapt prezentată, respingerea solicitării petentului-condamnat ce privea suplimentarea programului de aer cu o oră, nu îmbracă forma vinovăției, sub aspect subiectiv, ci datorită unor împrejurări obiective, și anume datorită lipsei spațiilor necesare afectate acestui scop și a lipsei personalului operativ însărcinat cu atribuții de supraveghere.
In plus, probele dosarului demonstrează că intimata, luând cunoștință de hotărârea judecătorului delegat, a luat măsurile necesare transferării deținutului la alt penitenciar, care dispunea de spații afectate plimbării în aer liber a deținuților, fără existența vreunui risc.
Față de cele reținute mai sus, cum nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reclamate, prevăzută de art.246 Cod penal, curtea, în temeiul art.278/1 alin.1 lit.a Cod pr.penală, va respinge ca nefondată plângerea formulată de petiționar și, pe cale de consecință, va menține rezoluția atacată, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, îl va obliga pe petent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 278/1 al.1 lit.a) Cod procedură penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva rezoluției nr.162/P/2008, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală obligă pe petent la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi 08 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE,
- - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.3
13 octombrie 2009
Președinte:Elena Minodora RusuJudecători:Elena Minodora Rusu
