Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 9/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ NR. 9/F DOSAR NR-
Ședința publică din 23 ianuarie 2008
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Laura Popa
Grefier:- -
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției procurorului general din 24 octombrie 2007 și a rezoluției nr.371/P/2007 din 25 septembrie 2007 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 21 ianuarie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 22 ianuarie 2008 și 23 ianuarie 2008, când,
CURTEA
Constată că, la data de 14 noiembrie 2007, petentul a formulat plângere împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, pronunțată în dosarul nr.371/P/2007 și a solicitat desființarea acesteia și trimiterea dosarului la parchet pentru completarea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de judecătorul - și grefierul.
S-a arătat că dosarul nr.371/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov atașat este incomplet față de probele existente în dosarul inițial de dinaintea disjungerii cauzei.
Din dosar lipsesc trei probe care țin de dosarul în cauză prin care se dovedesc că fapta există și anume:
1."Completarea la lista de probe" cu patru puncte întocmită de învinuita -, probă care a fost anexată completării la plângerea penală și care se află la fila 44 în dosarul nr.3029/P/2005. Această probă a fost "omisă" a fi depusă de către subcomisarul atunci când a înaintat dosarul către Parchetul de pe lângă Curtea de B pentru declinarea de competență. Proba dovedește vinovăția doamnei judecătoare care a încălcat prevederile art.169 Cod procedură civilă la administrarea probatoriului în cauză din dosarul civil nr. 13457/1999 al Judecătoriei Brașov, întrucât la termenul de judecată după cum este consemnat și în încheierea de ședință publică din data de 15.12.1999 aflată la dosarul nr. 371/P/2007, fila 46, admis proba cu două înscrisuri diferite, unul pentru dosarul cauzei ce conține adăugirea înscrisă olograf la punctul 5, probă aflată în dosarul 371/P/2007 la fila 59.
2. Declarația olografă a învinuitei - din data de 28.03.2006 aflată la dosarul nr.3029/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov. Prin această declarație este dovedit faptul că în fața instanței a fost administrat probatoriul cu înscrisuri în două exemplare diferite și care au fost admise de instanță datorită îndeplinirii defectuoase a atribuțiunilor de serviciu de către doamna judecătoare.
3. Din conținutul raportului întocmit de ing. înregistrat la Direcția Silvică B cu nr.2203/7.05.1999, înscris olograf la punctul 5 din completarea la lista de probe, raport depus la dosarul cauzei într-un singur exemplar, reiese faptul că a fost încheiată cercetarea administrativă a faptei considerată abaterea disciplinară pentru care conducătorul unității a aplicat sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului de muncă.
Față de această împrejurare devine esențială existența la dosarul cauzei a raportului respectiv în momentul pronunțării sentinței prin care a fost respinsă excepția prescripției extinctive. Doamna judecătoare poate fi suspectată de a nu-și fi asumat răspunderea soluționării juste a cauzei prin admiterea excepției care ar fi încheiat procesul fără a mai putea permite intervenția factorului corupție manifestat de judecătorii instanțelor civile ale Tribunalului Brașov și ai Curții de Apel Brașov în exercitarea căilor de atac pe fond.
Plângerea a fost depusă la instanță în termenul de 20 zile prevăzut de legea penală.
În fața instanței, petentul a solicitat administrarea mai multor probe (depunerea unui raport de expertiză, a unui înscris intitulat "completare la lista de probe", citarea numitei -) considerându-le necesare pentru dovedirea celor reclamate.
Însă, potrivit art. 2781alin. 7 Cod procedură penală, judecătorul verifică ordonanța atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, precum și a oricăror înscrisurilor noi prezentate.
În consecință, instanța a respins probele solicitate, urmând a soluționa cauza pe baza actelor existente la dosar (la dosarul de casă aflat la parchet nemaiexistând alte înscrisuri potrivit adresei primite la 10 ianuarie 2008 - fila 24 dosarul Curții de Apel Brașov ) și doar cu privire la persoanele cu privire la care s-a dispus neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală. În acest sens, cu privire la citarea numitei -, cererea petentului excede cadrului procesual, prin ordonanța atacată dispunându-se disjungerea cauzei față de aceasta, astfel că cercetările au fost continuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, unde s-a format un nou dosar. Trebuie avut în vedere, totodată, faptul că, potrivit art. 2781alin. 1 Cod procedură penală, plângerea se formulează împotriva rezoluției de neîncepere sau scoaterea de sub urmărirea penală, deci a unei soluții prin care se soluționează o cauză pe fond, iar nu împotriva soluției de disjungere a cauzei, dispusă prin același act.
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov dată în dosarul nr. 371/P/2007, la data de 25 septembrie 2007, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul judecător și grefierul sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art.246 Cod penal.
S-a arătat că din actele dosarului rezultă că, prin acțiunea din 17.09.1999, înregistrată la Judecătoria Brașov sub nr. 13357/1999, a formulat contestație împotriva dispoziției de desfacere a contractului de muncă, chemând în judecată Direcția Silvică
La termenele din 19.10.1999 și 17.11.1999, completul a fost format din doamna judecător, grefier fiind.
La judecarea pe fond a cererii, în 15.12.1999 ședința a fost condusă de doamna judecător.
În încheierea de ședință s-a consemnat că reprezentanta intimatei (Direcția Silvică B) a depus la dosar înscrisuri, comunicând un set și contestatorului.
Prin aceste înscrisuri se află și raportul întocmit de ing. înregistrat la Regia Națională a Pădurilor - Direcția Silvică B sub nr. 2203/ 07.05.1999.
a arătat în plângere că doamna judecător și doamna grefier se fac vinovate de abuz în serviciu în legătură cu depunerea la dosar, la fila 189 unei " completări la lista de probe" în cuprinsul căreia, în final este înscris cu pixul "raportul întocmit de ing., înregistrat la Regia Națională a Pădurilor - Direcția Silvică B nr. 8203/07.05.1999".
A arătat că pe lista de probe ce i-a fost înmânată de intimată, nu se află această adăugire.
Depunerea unei liste cu probe, într- cauză aflată pe rolul instanței este atributul părților și atragere răspunderea acestora, fără ca instanța să poată cenzura lista din punct de vedere formal.
Instanța pune în discuție probele și le admite sau după caz le respinge motivat.
În speță nu există niciun indiciu ca doamna judecător sau doamna grefier în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu au acționat cu rea credință și ar fi cauzat o vătămare intereselor legale ale lui.
Este de menționat că prin sentința civilă nr.16032/20.12.1999, doamna judecător a admis în parte contestația formulată de, a anulat decizia de desfacere a contractului de muncă al acestuia și a dispus reintegrarea sa în funcția avută anterior.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 din Codul penal, raportat la data faptei - 15.12.199, s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzut de art. 122 din Codul penal, termen care este de 5 ani de la data săvârșirii faptei.
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată că aceasta nu este fondată, pentru următoarele considerente:
Soluția de neîncepere a urmării penale dispusă față de magistratul judecător și grefier este legală și temeinică întrucât niciuna din probele administrate nu dovedește faptul că acestea au comis vreo infracțiune.
Acuzațiile petentului constau în aceea că magistratul judecător a primit la dosarul civil pe care îl judeca un înscris intitulat "completare la lista de probe" ( înscrisul de la fila 59 dosar urmărire penală ) pe care era menționat cu pixul manual și un punct 5 (constând într-un raport întocmit de inginerul ), în condițiile în care pe exemplarul său, primit cu aceeași ocazie de la intimat, nu apărea punctul 5.
Această împrejurare nu atrage răspunderea penală a magistratului (și cu atât mai puțin a grefierului care nu are nicio atribuție în acest sens) și nu se circumscrie elementului material al infracțiunii prevăzută de art.246 Cod penal.
Magistratul judecător este obligat să primească la dosarul cauzei orice înscris pe care părțile doresc să-l depună și nu este obligația sa să verifice conținutul înscrisului înmânat părții adverse. Mai mult, dacă prin înscrisul respectiv sunt propuse probe, instanța este obligată să le pună în discuția părților, astfel că și partea adversă își poate spune părerea cu privire la înscrisul primit la dosar.
Acesta este și cazul în speță. Din actele dosarului rezultă că proba înscrisă la punctul 5 din înscrisul contestat de petent (raportul nr.2203/1999 al inginerului ) și considerat ca fals de către acesta, a fost discutată în ședință publică, în prezența tuturor părților la un termen anterior, de un alt complet, iar nu de magistratul reclamat.
Astfel, contestația formulată de petent împotriva dispoziției de desfacere a contractului de muncă a fost depusă la Judecătoria Zărnești la data de 17.09.1999 fiind înregistrată sub numărul 13457/1999. La data de 13.10.1999, avocatul petentului a solicitat admiterea probelor cu interogatoriu și cu martori, cerere admisă de instanță (judecător ). La termenul următor din data de 17.11.1999, apărătorul petentei a solicitat obligarea intimatei să depună referatul întocmit de inginerul, cerere admisă de aceeași instanță (judecător ) care a pus în vedere intimatei această obligație.
La termenul din 15 decembrie 1999, când completul a fost compus din judecător, s-au administrat proba testimonială (solicitată de petent) și proba cu interogatoriu, în prezența avocatului petentului și s-a procedat la dezbaterea cauzei în fond.
La toate termenele de judecată menționate, contestatorul a fost prezent (filele 39, 45 46 dosar urmărire penală).
Cele expuse conduc la concluzia că raportul în discuție a fost depus la dosarul civil în urma solicitării apărătorului petentului, cerere discutată în fața instanței, în prezența tuturor părților, inclusiv a petentului asistat de apărător, astfel că nu poate pretinde că nu a avut cunoștință de ea.
Mai mult decât atât, raportul în cauză fiind depus la dosar, astfel cum afirmă chiar petentul în declarația dată la procuror (fila 30 dosar urmărire penală), fiind parte în dosar avea oricând posibilitatea de a solicita studierea dosarului și o copie xerox a oricărui act aflat la dosar inclusiv a raportului dacă dorea acest lucru.
De altfel, în concluziile scrise (fila 27 dosar Curtea de Apel Brașov ) recunoaște implicit că a intrat în posesia raportului pe care l-a depus "în anexă la completarea plângerii penale".
Pe lângă cele arătate anterior, trebuie precizat că, în urma analizării probelor, magistratul judecător a pronunțat o soluție favorabilă petentului, admițând excepția de prescripție a aplicării sancțiunii pentru una din fapte și anulând decizia de desfacere a contractului de muncă al petentului, cu consecința reintegrării acestuia în funcția anterioară (fila 55 dosar urmărire penală).
În consecință, nu s-a adus nicio vătămare intereselor legale ale petentului, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 246 Cod penal.
Faptul că acesta a fost nemulțumit de faptul că magistratul judecător nu a admis excepția de prescripție și pentru cea de-a doua faptă nu constituie o vătămare a intereselor sale legale. Această împrejurare putea fi remediată de către instanțele ierarhic superioare, dacă era legală. Dimpotrivă, atât în apel, cât și în recurs, s-a menținut decizia de desfacere a contractului de muncă al petentului (filele 61-68 dosar urmărire penală).
Deși soluția era defavorabilă acestuia, din actele dosarului nu rezultă că petentul a formulat plângere și împotriva magistraților respectivi, astfel cum a procedat în cazul magistratului care i-a pronunțat o soluție favorabilă lui.
În final, trebuie subliniat faptul că pretinsa faptă, reclamată de petent, s-a comis în anul 1999, intervenind prescripție răspunderii penale, aspect corect sesizat de procuror.
Față de cele expuse, rezultă că în cauză nu există niciun fel de indicii în sensul că magistratul judecător sau grefierul au comis infracțiunea prevăzută de art. 246 Cod penal, fiind incidente dispozițiile art.10 lit.a Cod procedură penală.
Actele depuse de petent cu ocazia rămânerii cauzei în pronunțare nu aduc niciun fel de elemente noi care să infirme această concluzie.
Prin urmare, în baza art.2781alin.8 lit.a Cod procedură penală va respinge plângerea formulată și va menține ordonanța atacată, ca legală și temeinică
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței nr. 371/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov din data de 25 septembrie 2007, pe care o menține.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă petentul să plătească statului suma de 160 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu recurs în 10 de la comunicare și de la pronunțare cu petentul.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE
Grefier
pt. - -
plecată în concediu prenatal semnează
grefier șef secție
Red./15.02.2008
Dact./05.03.2008/2ex.
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa
