Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 9/2010. Curtea de Apel Timisoara

Comentarii

0

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

SENTINȚA PENALĂ NR.9 /PI

Ședința publică din 14 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Laura Ani Bogdan

GREFIER: - -

Pe rol fiind soluționarea plângerii formulate de petentul împotriva rezoluției dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 602/P/2009, menținută prin rezoluția dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 1205/II/2/2009.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă petentul, lipsă fiind intimații și

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Petentul solicită admiterea plângerii, desființarea soluției dată de procuror și judecarea intimaților.

Procurorul solicită respingerea plângerii ca nefondată, să se constate că soluția atacată este temeinică și legală. Solicită a se constata, totodată că față de judecătorul plângerea a fost formulată preventiv, iar în privința intimatului B, s-a constatat că activitatea sa constituie infracțiune.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub numărul - din 22.12.2009, petentul a solicitat desființarea rezoluției dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 602/P/2009, menținută prin rezoluția dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 1205/II/2/2009

În motivarea plângerii, petentul a arătat că la soluționarea plângerii nu s-a ținut cont de actele depuse la dosar și că în mod greșit s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de și

Analizând plângerea formulată în raport cu actele depuse, respectiv rezoluția dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara la data de 26.10.2009 în dosarul nr. 602/P/2009 și lucrarea nr. 1205/II/2/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, instanța reține următoarele:

Prin plângerea înregistrată la data de 07.09.2009 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj, petentul a solicitat efectuarea de cercetări față de domnul avocat B și doamna judecător din cadrul Judecătoriei Lugoj sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 246 și art. 215.Cod Penal, o altă plângere cu obiect similar fiind trimisă de petent Direcției Naționale Anticorupție, ambele plângeri fiind declinate spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara unde s-a dispus conexarea lor sub nr. 602/P/2009.

În motivarea plângerii petentul a arătat că numitul Bai ntentat mai multe acțiuni în justiție împotriva sa, iar în ceea ce privește pe magistratul din cadrul Judecătoriei Lugoj, petentul a arătat că este nemulțumit de activitatea acesteia în calitate de președinte al completului de judecată, aceasta judecând acțiunea în evacuare a căror părți sunt petentul și avocatul B, cu toate că în cursul anului 2002 și-a mai exprimat părerea cu privire la litigiu, având de soluționat alte dosare în care petentul era parte.

Prin rezoluția nr. 602/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoaras -a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata - judecător la Judecătoria Lugoj și intimatul B - avocat în cadrul Baroului T, apreciindu-se că sunt incidente dispozițiile art. 10 lit. a

C.P.P.

Conform actelor existente, s-a reținut că prin acțiunile înregistrate pe rolul Judecătoriei Lugoj, SC SRL a chemat în judecată pe pârâții și, solicitând evacuarea acestora din imobilul situat în comuna nr. 13/A, jud. T înscris în CF nr. 2519, nr. cadastral 212-213/a/1 al localității, acțiunile formulate parcurgând toate cele trei grade de jurisdicție, dispunându-se în final rejudecarea. Astfel, Curtea de Apel Timișoaraa dispus prin decizia civilă nr. 1192/04.12.2008 admiterea recursului formulat de pârâții și împotriva deciziei civile 301/.04.2008 a Tribunalului Timiș și a sentinței civile nr. 2480/08.11.2008 a Judecătoriei Lugoj, în motivarea acestei soluții reținându-se faptul că primele instanțe nu s-au pronunțat asupra unei cereri a pârâților, cerere care echivalează cu un petit de cerere reconvențională.

S-a reținut că în cadrul acestor procese, avocatul Bar eprezentat SC SRL, iar magistratul din cadrul Judecătoriei Lugoja judecat procesele aflate pe rolul Judecătoriei Lugoj.

În ceea ce privește activitatea magistratului judecător, s-a constatat că, potrivit art. 124 alin. 2 din Constituția României și art. 1 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, acesta este independent și se supune numai legii. S-a motivat că soluțiile organelor de jurisdicție pot fi menținute, desființate sau modificate prin intermediul căilor de atac legale, nu pe calea unor plângeri penale îndreptate direct împotriva acestora, în caz contrar încălcându-se principiul independenței puterii judecătorești. Dacă s-ar admite contrariul ar însemna că se instituie noi căi de atac, neprevăzute de lege, ceea ce este inadmisibil și s-ar crea posibilitatea unui comportament abuziv al părților de rea credință, precum și o insecuritate juridică, prin recurgerea la plângeri penale, după ce au fost parcurse toate căile de atac.

S-a concluzionat că persoanele care îndeplinesc o activitate de jurisdicție nu pot fi subiecți ai infracțiunilor de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu în legătură cu soluțiile pe care le pronunță. Prin urmare, activitatea avocatului B, desfășurată în calitate de reprezentant al SC SRL, prin formularea unor acțiuni în justiție și prin prezența în fața completului de judecată, nu poate constitui o activitate infracțională.

Împotriva aceste rezoluții a formulat plângere la data de 06.11.2009 petentul, solicitând infirmarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale emisă în dosarul nr. 602/P/2009 privind pe doamna judecător de la Judecătoria Lugoj și domnul avocat B din cadrul Baroului

Prin rezoluția din 23.11.2009 dată de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 1205/II/2/2009 a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul.

S-a reținut că din declarația persoanei vătămate reiese că urmare a admiterii recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 2480/08.09.2006 a Judecătoriei Lugoj și deciziei civile nr. 301/A/14.04.2008 a Tribunalului Timiș, Curtea de Apel Timișoara prin decizia nr. 1192/04.12.2008 a dispus rejudecarea cauzei de către Judecătoria Lugoj, unde cauza a fost repartizată doamnei judecător, pe care petentul a considerat-o ca fiind incompatibilă, solicitând recuzarea acesteia. De asemenea, s-a reținut că doamna judecător a fost acuzată de către petent că "nu a pus pe rolul instanței cererea de respingere a acțiunii de evacuare", însă s-a reținut că aceasta nu a soluționat până în prezent litigiul dedus judecății, iar plângerea penală a fost formulată de către petent "preventiv", întrucât acesta are îndoieli cu privire la corectitudinea cu care se va desfășura procesul penal. Ca urmare, s-a apreciat că soluția procurorului întemeiată pe prevederile art. 10 lit. a este C.P.P. legală și temeinică.

În ceea ce-l privește pe avocatul B, din actele premergătoare efectuate s-a reținut că acesta reprezintă în procesele civile dintre și, pe de o parte, în calitate de pârâți și SC SRL, pe de altă parte în calitate de reclamantă, interesele acesteia din urmă, procesele având ca obiect evacuarea pârâților din imobilul situat în com. nr. 13/ S-a constatat că petentul nu a arătat în ce ar consta activitatea infracțională a avocatului, acestuia reproșându-i-se doar faptul că pretențiile de evacuare din imobil ar fi neîntemeiate.

Prin urmare, s-a apreciat că și față de avocatul B, soluția de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică, deoarece activitatea avocatului de formulare a unor acțiuni civile și de susținere a acestora în fața instanței nu constituie o activitate infracțională.

Examinând cauza, prin prisma criticilor formulate de petentul, instanța reține că rezoluția contestată este temeinică și legală, plângerea urmând a fi respinsă ca nefondată pentru următoarele considerente:

Prin dispozițiile art. 246.Cod Penal a fost incriminată ca infracțiunea de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor", fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane. Dispozițiile art. 215 alin. 1.Cod Penal incriminează ca infracțiunea de înșelăciune "inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă". Raportat la actele și lucrările dosarului de urmărire penală, instanța reține că în cauză nu s-a făcut dovada că intimații menționați, cu rea credință, nu și-au îndeplinit sau și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, și nici că intimatul B ar fi indus în eroare pe petent prin prezentarea ca adevărată a unei fapte nereale, astfel încât soluția de netrimitere în judecată este legală și temeinică. Pe de altă parte, formulând plângere, în temeiul art. 278¹proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale confirmată de procurorul ierarhic superior, petentul nu a administrat probe, în raport cu care să se poată stabili o altă situație de fapt; iar din cuprinsul plângerii rezultă că nemulțumirea petentului vizează în fapt soluția pronunțată într-o cauză civilă, cu referire la care afirmă că s-ar fi produs erori în aplicarea dispozițiilor legale. Așa cum în mod întemeiat a reținut organul de urmărire penală, nemulțumirea petentului privește soluția dată într-o cauză civilă înregistrată la Judecătoria Lugoj, și vizează declanșarea controlului judiciar al unei hotărârii judecătorești, pe alte căi decât cele prevăzute de legea procesual-civilă, iar plângerea prevăzută de art. 278¹. proc. pen. are ca finalitate controlul judecătoresc al soluției de netrimitere în judecată, control ce privește exclusiv temeinicia și legalitatea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, respectiv îndeplinirea actelor premergătoare sau de urmărire penală, după caz, în condițiile determinate riguros de legea procesual-penală. Prin urmare, instanța penală sesizată cu plângere nu are temei legal pentru a se pronunța ca instanță de control judiciar în cauza civilă la soluționarea căreia, într-un proces civil, s-a pronunțat o soluție ce nu dă satisfacție petenților; pretinsele erori jurisdicționale ce, eventual, ar fi vizate de petent, nu pot fi examinate, contrar legalității căilor de atac, pe această cale; cu atât mai mult cu cât în speță acesta a declarat recurs, ce a fost admis prin decizia civilă nr. 1192/2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara și s-a dispus rejudecarea cauzei.

Este de reținut că sistemul procesului civil sau penal, după caz, același pentru persoane aflate în situații identice, determinat prin norme imperative și având ca finalitate intrarea în puterea lucrului judecat numai a hotărârilor corespunzătoare adevărului și legii, este de natură a asigura respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților, egalitatea acestora în fața legii și tratamentul juridic nediscriminatoriu pentru toți participanții. Totodată, determinarea riguroasă a procedurilor jurisdicționale, prin legea procesual-civilă și, respectiv, legea procesual-penală, este de natură a răspunde exigențelor noii perspective asupra protecției judiciare a drepturilor subiective, determinată de dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinarea legalității și temeiniciei soluției pronunțate în cauza civilă, în sensul vizat de petent, ar fi reprezentat o încălcare a principiilor fundamentale menționate anterior.

În ceea ce îl privește pe intimatul B, se constată că acesta a avut calitatea de avocat al SC SRL, îndeplinind prerogativele acestei profesii, respectiv formularea unor acțiuni în justiție și reprezentarea în fața instanței de judecată, ceea ce nu se circumscrie conținutului infracțiunilor prev. de art. 246.Cod Penal și 215.

Cod Penal

Astfel fiind, în temeiul art. 278¹alin. 8 lit. a instanța C.P.P. va respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 26.10.2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 602/P/2009, menținută prin rezoluția procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara nr. 1205/II/2/2009 din 23.11.2009.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga petentul la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În temeiul art. 278¹alin. 8 lit. a respinge C.P.P. ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 26.10.2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 602/P/2009, menținută prin rezoluția procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara nr. 1205/II/2/2009 din 23.11.2009.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă petentul la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu petentul și comunicare cu intimații.

Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - - -

Red. -26.01.2010

Tehnoed.- 26.01.2010

Președinte:Laura Ani Bogdan
Judecători:Laura Ani Bogdan

Vezi şi alte speţe de drept penal: