Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 1/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 1
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
GREFIER -- -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
La ordine fiind soluționarea plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției nr. 302/P/16 octombrie 2007 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, personal, lipsă fiind persoanele cercetate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța apreciază că se impune a se lua o declarație petentului cu privire la obiectul plângerii, declarațiile acestuia fiind consemnate într-un proces verbal atașat separat la dosarul cauzei.
Petentul depune la dosar: copia p 351 din data de 15 mai 2006, 354 din 15 mai 2006, c nr. 598 din 28 mai 2007, c nr. 525 din data de 14 mai 2007, copiile încheierilor din data de 08 ianuarie 2007, și din data de 29 ianuarie 2007 și data de 07 mai 2007 ale Judecătoriei Huși, copia deciziei penale nr. 860/R din data de 16 decembrie 2005, copiile deciziilor civile nr. 1122/R din data de 17 octombrie 2007 și 1026/R/ 03 octombrie 2007 ale Tribunalului Vaslui, copia hotărârii nr. 1307 din data de 16 noiembrie 2006 Comisiei Județene V de stabilire a dreptului de proprietate, adresa nr. 95 din data de 13 ianuarie 2006 Primăriei comunei R, 2 copii de pe registrul agricol, copia adeverinței nr. 11 din data de 25 ianuarie 1961, copia adresei nr. 165 din data de 24 ianuarie 2007, adresa emisă la data de 11 mai 2004 în dosarul nr. 4626/2002, copia adresei nr. 478 din data de 24 ianuarie 2007 emisă de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, copia hotărârii nr. 1308 din data de 16 noiembrie 2006, copia unei declarații date de numitul, copia procesului verbal încheiat la data de 23 aprilie 2007, copia unui înscris sub semnătură privată numit "scrisoare deschisă", copia unei procuri emisă la 25 mai 2004. De asemenea depune la dosar note de concluzii cu privire la plângerea formulată.
Arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra plângerii de față.
Petentul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și motivată.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul formulează concluzii de respingere a plângerii ca nefondată.
CURTEA
Asupra plângerii penale de față.
La data de 7.XII.1007 s-a înregistrat pe rolul Curții de APEL IAȘI plângerea promovată de petentul domiciliat în municipiul V-, împotriva rezoluției nr. 302/P/16.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și prin care s-a dispus a nu se începe urmărirea penală împotriva magistraților judecători, și de la Judecătoria Huși pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 246 Cod penal.
În motivarea plângerii sale, petentul a susținut că este nemulțumit de împrejurarea că d-na judecător a soluționat patru dosare, din care două civile și două penale, în care el a avut calitatea procesuală de reclamant și parte vătămată și în toate și-a dovedit susținerile cu acte dar nu i s-a recunoscut dreptul pretins.
A apreciat petentul că hotărârile pronunțate de magistrat au fost date cu încălcarea legii și a cerut a se efectua cercetări sub aspectul infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal.
Petentul a mai susținut că a promovat o cerere de recuzare a doamnei judecător însă i-a fost respinsă de judecătorul și a cerut a fi cercetat și acesta sub aspectul infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal.
Cu ocazia declarației date la data de 08.01.2008, petentul a precizat că doamna judecător nu a soluționat cauze în care el a fost implicat și nu dorește să depună plângere împotriva acesteia.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate reține următoarele: prin rezoluția nr. 302/P/16.10.2007 Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘIa dispus a nu se începe urmărirea penală împotriva magistraților judecători, și de la Judecătoria Huși pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal.
În motivarea rezoluției s-a subliniat că faptele cu privire la care au fost sesizate organele de urmărire penală nu reprezintă acțiuni ce ar putea constitui latura obiectivă a infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal, în cauză fiind aplicabile disp. art. 10 lit. "d" Cod procedură penală.
S-a mai precizat că eventualele erori comise de un magistrat în aprecierea probelor ori a dispozițiilor legale aplicabile într-o anumită cauză pot fi invocate și constatate cu ocazia exercitării căilor de atac prevăzute de lege.
Activitatea unui magistrat care se bazează pe interpretarea unor norme și pe exprimarea unor opinii profesionale, este susceptibilă de a duce uneori la soluții care diferă de cele ale unui alt specialist, motiv pentru care s-a prevăzut posibilitatea contestării lor, supunându-le examinării unor alte persoane cu pregătire de specialitate, astfel încât acest gen de fapte nu pot produce o consecință juridică și, implicit, o vătămare intereselor unei persoane decât dacă au fost confirmate de persoanele cu atribuții în acest sens, ori în situația în care căile de atac nu au fost folosite în condițiile și în termenele prevăzute de lege, situație în care se prezumă că rezultatele și soluțiile au fost acceptate de părți.
S-a mai arătat în motivarea rezoluției că aceste fapte ar putea constitui latura obiectivă a unei infracțiuni doar în situația existenței unor circumstanțe speciale, de natură a atrage aplicarea legii penale și care nu au fost invocate în cauză.
Împotriva acestei rezoluții, petentul a formulat plângere și care i-a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția nr. 1045/II/2/21.XI.2007 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI.
În motivarea acestei rezoluții s-a arătat că magistrații judecători prin soluționarea cauzelor cu care au fost investiți nu au făcut decât să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, neexistând nici un indiciu cu privire la prevederea și urmărirea ori acceptarea pronunțării unor soluții părtinitoare în cauză.
Împrejurarea că soluțiile pronunțate de judecători sunt nefavorabile petentului nu este de natură să declanșeze tragerea la răspundere penală a persoanelor reclamate și cercetate, în lipsa elementelor obiective ori subiective de săvârșire a unei fapte penale.
S-a mai precizat că modul de administrare a probelor și de stabilire a situației juridice deduse judecății nu poate fi supus controlului organului de urmărire penală întrucât var contraveni principiului independenței justiției; verificările pot fi efectuate de instanțele de judecată superioare în grad, care au fost investite de părțile nemulțumite și care au uzat de căile de atac prevăzute de lege.
S-a exemplificat sentința penală nr. 351 din 15.05.2006 pronunțată de Judecătoria Huși - magistrat judecător și care a fost menținută prin decizia penală nr. 910 din 17.XI.2006 a Tribunalului Vaslui.
Verificând actele aflate la dosar, Curtea constată că magistrații judecători și și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu fără intenția de a cauza vătămări intereselor legale ale petentului.
În sarcina acestora nu poate fi reținută infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal întrucât latura obiectivă a acestei infracțiuni cere ca funcționarul public, aflat în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință să nu îndeplinească un act, ori să-l îndeplinească în mod defectuos și prin aceasta să cauzeze o vătămare intereselor legale ale unei persoane.
Persoanele reclamate de petent au respectat normele de procedură, au verificat susținerile părților și au administrat toate probele propuse de părți și apreciate a fi utile pentru justa soluționare a cauzelor și pentru aflarea adevărului.
Hotărârile pronunțat de doamna judecător, precum și încheierea pronunțată de domnul judecător cu prilejul soluționării cererii de recuzare, erau prevăzute de lege cu căi de atac, iar n situația în care una din părți era nemulțumită de soluția pronunțată putea uza de acestea.
Așa cum rezultă din referatul întocmit în cauză sentința penală nr. 351 din 15 mai 2006 pronunțată de Judecătoria Hușia rămas definitivă prin decizia penală nr. 910 din 17.XI.2006 a Tribunalului Vaslui, iar sentința penală nr. 354 din 15 mai 2006 aceleiași instanțe a rămas definitivă prin decizia penală nr. 670 din 8.09.2006 a Tribunalului Vaslui. Ambele hotărâri au fost pronunțate de doamna judecător.
Sentințele pronunțate în cele două dosare civile nu sunt definitive.
Așa fiind, în mod corect Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘIa apreciat că în sarcina magistraților judecători și nu poate fi reținută infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal.
Cu privire la d-na judecător petentul a declarat că nu i-a soluționat nici un dosar și nu înțelege să se plângă împotriva sa.
Pe cale de consecință și în baza art. 278 indice 1 alin. 8 Cod procedură penală va fi respinsă ca nefondată plângerea promovată de petentul împotriva rezoluției nr. 302/P/16.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și prin care s-a dispus a nu se începe urmărirea penală împotriva numiților:, și, pentru infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 278 ind.1 alin. 8 Cod procedură penală respinge ca nefondată plângerea promovată de petentul împotriva rezoluției nr. 302/P/16 octombrie 2007 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și prin care s-a dispus a nu se începe urmărirea penală împotriva numiților:, și, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal.
Obligă petentul să plătească statului suma de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.01.2008.
PREȘEDINTE
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
11.01.2008
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu
