Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 104/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ Nr. 104
Ședința publică din 17 iulie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Ene judecător
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea cauzei penale privind plângerea formulată de petenta, împotriva rezoluției din data de 17 aprilie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr.11/P/2008.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apărătorul intimatului, avocat și apărătorul intimatului, avocat, lipsă fiind părțile și apărătorul petentei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorii prezenți la acest termen arată că nu mai au cereri de formulat și consideră cauza în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită amânarea cauzei față de lipsa apărătorului petentei.
Curtea, considerând că s-ar încălca dreptul la apărare al petentei dacă s-ar păși la soluționarea cauzei, acordă termen la data de 24.07.2008, pentru când se va repeta procedura de citare.
După dezbateri se prezintă petenta asistată de apărător, avocat și apărătorii intimaților și, avocat, respectiv, motiv pentru care se reia cauza.
Apărătorul petentei depune la dosar înscrisuri, respectiv proces verbal din 04.04.2008 încheiat de executorul judecătoresc, adresele nr.27/2007 din 04.04.2008 și 08.07.2008 a aceluiași executor judecătoresc către, cerere formulată de și sentința civilă nr.2922/2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, toate în copie.
Nemaifiind alte cereri, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul petentei, avocat, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și pronunțarea unei soluții în baza art.2781pct.8 lit.c sau b, la apreciere. Arată că în cauză este vorba și de acte de recunoaștere. Precizează că există trei aspecte cu privire la criticile aduse rezoluției atacate. Afirmă că s-a produs o încălcare a dreptului la apărare. Este de acord și cu punctul de vedere al procurorului general că în cauză nu era începută urmărirea penală și petenta nu avea calitatea de parte vătămată sau civilă și în funcție de acest aspect s-a constatat incidența art.173 CPP. Învederează faptul că până la intervenția rezoluției, i s-a spus în permanență petentei de câte ori s-a prezentat că a început urmărirea penală. Petenta a spus că are apărător și că dorește să ia cunoștință de actele de la dosar iar în data de 11.04 s-a prezentat cu avocatul la procuror, a depus delegație pentru avocatul său, dar toate acestea au rămas fără ecou. Arată că atâta timp cât obiectul cauzei îl constituia plângerea pentru fals, uz de fals, abuz în serviciu, din rezoluție rezultă că în timp ce se efectuau acte premergătoare s-a ajuns la situația ca obiectul material al acestor infracțiuni să suporte o înlocuire sub supravegherea procurorului care instrumenta cauza. Afirmă că este vorba despre fapte recunoscute de făptuitori. Motivarea procurorului că acest act care face obiectul infracțiunii de fals și uz de fals nu a produs efecte juridice și nu a existat elementul intențional, este principalul motiv pentru care apreciază că rezoluția este nelegală și netemeinică. Solicită admiterea plângerii.
Apărătorul intimatului, avocat solicită respingerea plângerii, actul emis de procuror și confirmat de procurorul ierarhic superior fiind legal și temeinic. În ce privește lipsa de apărare, față de faptul că s-a susținut că petenta nu a avut apărare, că ar fi spus ceva procurorul sau că ar fi procedat într-un anumit fel, consideră că aceste aspecte nu pot fi luate în considerare. Arată că procurorul corect a constatat că nu există element intențional. Precizează că obiectul dedus judecății este de natură civilă, părțile se judecă la instanțele civile iar aceste plângeri duc la tergiversare. Afirmă că s-a invocat nelegalitatea actului de adjudecare, cum că s-ar fi vândut bunul altuia, însă petenta omite să facă referire la certificatul de moștenitor. Precizează că se remarcă atitudinea petentei de necolaborare cu toate instituțiile. Mai arată că actul de adjudecare și-a produs efectul și petenta a ridicat suma de bani plătită ca preț al apartamentului, de unde rezultă că petenta a dat eficiență acelui act. Solicită respingerea plângerii și obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată, depunând în acest sens chitanța seria - nr.0231 din 17.07.2007, în sumă de 1000 lei.
Apărătorul intimatului, avocat, arată că prin plângere s-au invocat mai multe aspecte, soluționate. Afirmă că se pune problema falsului intelectual făcut de executorul judecătoresc, respectiv dacă fapta întrunește condițiile infracțiunii de fals intelectual. Procesul verbal de adjudecare, actul de adjudecare, actele de executare sunt acte juridice civile. Arată că se pune problema dacă actul de adjudecare are puterea de act autentic. Precizează că sunt discuții în literatura de specialitate juridică privind calitatea de funcționar public a executorului judecătoresc, calitate care nu a fost recunoscută printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Având în vedere că executorul este investit de ministrul justiției cu putere de funcționar public de decizie rezultă că actul de adjudecare are valoare de act autentic. În ziua când s-a încheiat actul de adjudecare s-a prezentat cetățeanul de origine străină pentru a lua actul de adjudecare, spunând că se grăbește. În urma unei discuții telefonice a fost mandatat domnul să semneze actul. Arată că există un mandat verbal între executor și. Precizează că executorul răspunde în fața autorității publice, nu în fața petentei. Afirmă că actul nu produce alte consecințe juridice decât cele firești pe care putea să le producă, respectiv întabularea la cartea funciară și evacuarea petentei de către adjudecatar. Nu s-au produs alte consecințe care să aducă vătămări petentei, deci aceasta nu se poate plânge de lipsa acestei semnături. Învederează faptul că s-a invocat falsul intelectual, că actul nu a fost semnat de funcționarul competent. Arată că în dreptul civil există principiul aparenței, care trebuie respectat, dând exemplul unui contract de vânzare cumpărare încheiat la notar, dacă notarul uită să semneze acest act, acesta este înscris în cartea funciară și este un act autentic. Precizează că executorul, în fața procurorului, a redresat actul, i-a dat propria semnătură, l-a autentificat. Afirmă că nu înțelege de ce se plânge petenta, care este avantajată. Mai arată că dacă petenta promova contestație la executare, ar fi putut invoca nulitatea absolută a actului de adjudecare. Dă citire textului legal care reglementează infracțiunea de fals intelectual și precizează că nu sunt întrunite elementele constitutive, fapta nu există. Solicită respingerea plângerii, menținerea rezoluției procurorului și obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public arată că în raport de probatoriul administrat, nu este realizat conținutul infracțiunilor de instigare la fals intelectual, fals intelectual și uz de fals sub aspectul laturii subiective, nefiind întrunite elementele constitutive. Pune concluzii de respingere a plângerii, rezoluția fiind legală și temeinică. Solicită obligarea petentei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Apărătorul intimatului, avocat, arată că prin ordonanța Parchetului s-a reținut o altă valoare a apartamentului decât în raportul de expertiză.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra cauzei penale de față,
La data de 19.06.2008 s-a înregistrat la instanță cu nr- plângerea petentei formulată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 17.04.2008 dată de procuror în dosarul nr.11/P/2008 al Curții de APEL BACĂU.
În motivarea plângerii petenta a invocat nerespectarea dreptului său la apărare pe parcursul anchetei făcute de organul de urmărire penală, ignorarea de către procuror a conținutului înscrisurilor probatorii.
De asemenea petenta a susținut că la soluționarea cauzei procurorul nu a avut în vedere abuzul executorului judecătoresc care a executat un bun ce nu aparținea debitorului și a pus în executare un titlu cu alt debitor decât persoana ce a primit sumele distribuite.
În cauză s-a atașat dosarul nr.11/P/2008 și din examinarea lucrărilor acestuia, precum și a înscrisurilor depuse, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 23 octombrie 2007 petenta a formulat plângere penală împotriva executorului judecătoresc și a numitului reclamând că actul de adjudecare nr.27/27.08.2007 nu este semnat de executor ci de alte persoane și nici nu poartă ștampila biroului acestuia, iar actul de proprietate a imobilului vândut la licitație este pe numele altei persoane și nu al debitorului.
De asemenea, a susținut că adjudecatarul nu a prezentat nici un act de identitate, iar recipisele CEC care atestă consemnarea unor sume de bani nu corespund ca valoare și dată.
După efectuarea actelor premergătoare începerii urmăririi penale, prin rezoluția din 17 aprilie 2008, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246 Cod penal pentru că fapta nu există și pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual, prev. de art.25 raportat la art.289 Cod penal, întrucât nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii subiective.
De asemenea, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art.289 Cp și față de pentru complicitate la această infracțiune, deoarece nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.
Pentru a da această soluție procurorul a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.3725/23.10.2006 pronunțată în dosarul nr.8651/2006 debitoarea a fost obligată să plătească creditoarei SC CALOR SA PNs uma de 4698,93 lei RON.
La data de 23.01.2007 creditoarea a solicitat Biroului executorului judecătoresc executarea silită a hotărârii. Cererea a constituit obiectul dosarului nr.27/2007.
La aceeași dată a fost emisă somație de plată către debitoare.
În ziua de 13.02.2007 executorul judecătoresc s-a deplasat la domiciliul debitoarei, care a refuzat să deschidă ușa.
A fost lăsată somație la domiciliu, prin care debitoarea a fost invitată la sediul Biroului executorului judecătoresc, în cazul neprezentării urmând a se face executarea silită cu sechestru și ridicarea bunurilor mobile. Somația a fost întocmită într-un singur exemplar, care a fost lăsat în ușa locuinței debitoarei.
În aceeași zi, executorul judecătoresc a întocmit un proces verbal cu privire la imposibilitatea efectuării executării silite, în care a menționat că s-a lăsat debitoarei o somație, pentru a se prezenta la sediul Biroului executorului judecătoresc, la data de 14.02.2007.
S-a emis totodată și o somație imobiliară, care a fost comunicată debitoarei.
Executorul judecătoresc a verificat situația apartamentului în care locuia debitoarea, situat în P N,-, -.21, debitoarea figurând în evidențele fiscale cu acest imobil, conform certificatului de moștenitor nr.111/25.10.2001.
S-a efectuat o expertiză pentru evaluarea apartamentului. În raportul de expertiză se menționează că debitoarea a refuzat să coopereze cu expertul, motiv pentru care s-a procedat la măsurarea și evaluarea unui apartament asemănător. Expertiza a stabilit valoarea apartamentului la suma de 94.300 lei.
Raportul de expertiză a fost comunicat debitoarei la data de 23.04.2007. publicația de vânzare imobiliară a fost comunicată debitoarei la data de 27.04.2007.
S-a stabilit termen pentru vânzarea imobilului 24.05.2007, acesta fiind adjudecat de cu suma de 300.000 lei.
Întrucât adjudecatara nu a depus prețul în termen de 30 de zile, a fost fixat un nou termen pentru vânzare pentru 03.08.2007, dată la care imobilul a fost adjudecat de cetățeanul cu suma de 290.000 lei.
Debitoarea a fost înștiințată să se prezinte la Biroul executorului judecătoresc în ziua de 27.08.2007, pentru a participa la distribuirea prețului de 290.000 lei.
La data fixată s-au distribuit banii obținuți din vânzarea apartamentului, debitoarei revenindu-i suma de 279.350 lei. Debitoarea a fost de acord cu distribuirea prețului, mai mult, a depus o cerere prin care a solicitat ca și taxa depusă de primul adjudecatar să fie depusă la dispoziția sa.
În aceeași zi, în timp ce executorul judecătoresc se afla la CEC, la biroul executorului judecătoresc s-a prezentat cetățeanul, care a solicitat actul de adjudecare. Întrucât acesta se grăbea, secretarul Biroului executorului judecătoresc, a luat legătura telefonic cu executorul judecătoresc, căruia i-a explicat situația intervenită.
Executorul judecătoresc a fost de acord ca secretarul Biroului executorului judecătoresc să semneze și să elibereze cetățeanului actul de adjudecare.
Debitoarea a formulat contestație la executare, înregistrată la Judecătoria Piatra Neamț la 07.09.2007 sub nr.5427/2007.
La data de 27.09.2007 cetățeanul s-a adresat Biroului executorului judecătoresc, solicitând punerea în executare a actului de adjudecare, fiind înregistrat dosarul de executare nr.297/2007.
Executarea a fost suspendată prin încheierea din 5.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Piatra Neamț.
Din verificările efectuate a rezultat că susținerile persoanei vătămate, în sensul că executorul judecătoresc a scos la vânzare un apartament care nu-i aparținea, fiind proprietatea tatălui său, C-tin, sunt nereale.
Așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.111/25.10.2001, eliberat de Biroul notarului public, - în calitate de unică moștenitoare, a acceptat succesiunea în mod tacit la data decesului tatălui său, C-tin, decedat la data de 20.03.2000, în masa succesorală intrând și apartamentul situat în P N, str. - nr.12, -.B,.21.
Nu s-a constatat că recipisele CEC existente la dosarul de executare să cuprindă sume sau date nereale.
Cu privire la primirea sumei de 3000 lei de către executorul judecătoresc de la cetățeanul, cu ocazia adjudecării, sesizarea a format obiectul dosarului nr.53/P/2007 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, în care, prin rezoluția nr.53/P/2007 din 8.02.2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pentru infracțiunea prev. de art.254 Cp., pentru infracțiunea prev. de art.255 Cp și pentru infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.254 Cp. în temeiul art.10 lit.a CPP, întrucât faptele sesizate nu există.
Cu această ocazie s-a stabilit că cetățeanul este posesor al permisului de ședere -, CNP -, sub acest aspect datele din actul de adjudecare fiind corecte.
În ceea ce privește semnarea actului de adjudecare de către secretarul Biroului executorului judecătoresc, se apreciază că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prev. de art.289 Cp, sub aspectul laturii subiective.
Infracțiunea de fals intelectual presupune săvârșirea faptei cu intenție, făptuitorul prevăzând și urmărind rezultatul faptei sale sau acceptând producerea acestuia.
În cauză, executorul judecătoresc și secretarul Biroului executorului judecătoresc, nu au prevăzut consecințele semnării actului de adjudecare de altă persoană decât executorul judecătoresc, respectiv nulitatea actului, intenția fiind de a elibera actul respectiv cu celeritate.
Executorul judecătoresc a declarat că avea cunoștință de conținutul actului și i-a cerut secretarului Biroului executorului judecătoresc să elibereze actul, fără să-și dea seama sau a urmări producerea vreunei consecințe.
Ștampila de pe actul de adjudecare aparține Biroului executorului judecătoresc.
Plângerea formulată de petentă nu este fondată din considerente ce se vor expune.
În mod corect procurorul a reținut că nu există infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art.246 Cp, întrucât din certificatul de moștenitor nr.111/25 octombrie 2001 rezultă că proprietar al apartamentului vândut la licitație este petenta, ea dobândind acest drept prin succesiune, fiind unicul moștenitor al tatălui său C-tin, decedat la 20 martie 2000 (fila 32 dosar urmărire penală).
În ce privește infracțiunea de fals intelectual, este de remarcat că petenta a reclamat că actul de adjudecare a fost semnat de o altă persoană, în speță intimatul C-tin și nu de executorul judecătoresc.
Cu ocazia efectuării actelor premergătoare a rezultat că într-adevăr acesta a fost semnat de C-tin, secretar în cadrul biroului executorului judecătoresc - operațiune care a avut loc în prezența adjudecatarului - intimatul - a petentei și a fiului acesteia și după ce intimatul a fost contactat telefonic și a dat dispoziții în sensul semnării actului de către secretar (fila 16,17).
Potrivit art.516 Cod proc.civ. care reglementează conținutul actului de adjudecare, acesta trebuie să cuprindă, pe lângă alte mențiuni, semnătura și ștampila executorului judecătoresc.
Pe de altă parte, prin falsificarea unui înscris oficial se urmărește fie crearea unui înscris oficial neadevărat (când falsificarea are loc prin contrafacere), fie modificarea conținutului unui înscris oficial adevărat (când fapta se comite prin alterare).
În cauză, conținutul actului de adjudecare a fost redactat de executor, corespunde adevărului, lipsa semnăturii acestuia sau semnarea actului de o altă persoană decât cea stabilită de lege putând conduce la nulitatea absolută sau relativă a acestuia, în funcție de vătămarea ce s-ar fi produs. Este evident însă că nu s-a urmărit producerea altor consecințe juridice, cu atât mai mult cu cât intimatul a semnat actul de adjudecare în prezența mai multor persoane, inclusiv a celor ce au avut calitate de părți în executarea silită.
Alături de aceste argumente, Curtea consideră că sub aspectul infracțiunii de fals petenta nu putea să facă plângere penală, deoarece potrivit art.222 CPP plângerea este încunoștiințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune.
În speță, semnarea actului de adjudecare de către o altă persoană îi era favorabilă petentei, deoarece lipsa de valabilitate a actului nu ar fi făcut decât să întârzie transferul dreptului de proprietate de la ea către adjudecatar în condițiile în care prețul îi fusese deja predat.
În aceste condiții, sesizarea făcută de ea la organele de urmărire penală pentru infracțiunea prev. de art.289 Cod penal nu are caracterul unui denunț, în condițiile art.223 CPP, ceea ce ar pune în discuție vocația petentei de a exercita calea de atac reglementată de dispozițiile art.2781CPP.
Potrivit al.1 al acestui text sunt titulari ai plângerii persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate. Or, petenta nu a dovedit nicio vătămare.
În ce privește încălcarea dreptului la apărare în cursul efectuării actelor premergătoare, Curtea nu că petenta avea acest drept, dar etapa actelor premergătoare se situează în afara procesului penal, care debutează cu începerea urmăririi penale.
În cauză aceasta nu a făcut însă nicio dovadă că nu i-a fost respectat dreptul la apărare, iar în situația în care ar fi dovedit această încălcare trebuia să dovedească și vătămarea ce i s-ar fi produs, împrejurare de asemenea nedovedită.
Din considerentele arătate, în temeiul art.2781al.8 lit.a CPP se va respinge plângerea ca nefondată, urmând ca pe temeiul culpei procesuale să fie obligată petenta la plata cheltuielilor judiciare către stat și către intimatul.
Se va respinge cererea formulată de intimatul de acordare a cheltuielilor judiciare, reprezentând onorar de avocat, ca nedovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art.2781al.8 lit.a Cod procedură penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror la 17 aprilie 2008 în dosarul nr.11/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
În baza art.192 al.2 CPP obligă petenta să plătească statului 50 lei cheltuieli judiciare.
În baza art.193 CPP obligă petenta să plătească intimatului 1000 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorar de avocat.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor judiciare formulată de intimatul, ca nedovedită.
Cu recurs in 10 zile de la pronunțare pentru petentă și de la comunicare pentru intimați.
Pronunțată in ședință publică azi, 17.07.2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- - ---
Red.
Tehnored.
Ex.2
24.07.2008/25.07.2008
Președinte:Ecaterina EneJudecători:Ecaterina Ene
