Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 109/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.109/R/2010
Ședința publică din 23 februarie 2010
PREȘEDINTE: Pușcaș Mircea JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de petenta recurentă, domiciliată în comuna, sat, nr.183, județul B, având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului, potrivit prevederilor art.278/1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit recurenta și intimatul
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, învederându-se și că a fost atașat dosarul nr- al Tribunalului Bihor și că petenta a depus la dosar concluzii scrise prin care invocă excepție de neconstituționalitate, după care:
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, Curtea acordă cuvântul asupra excepției și în susținerea recursului.
Procurorul apreciază că excepția nu are legătură cu cauza, considerent față de care a solicitat respingerea acesteia.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
Instanța, apreciază că excepția invocată de petenta recurentă nu are legătură cu cauza, motiv pentru care a respins excepția invocată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin Încheierea penală din 15 ianuarie 2010, în baza art.29 alin.1 din Legea nr.47/1992 modificată, a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.185 alin.1 și art.278/1 Cod procedură penală formulată de petenta.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, prin cererea formulată în cauză la termenul precedent petenta a invocat neconstituționalitatea art.185 și art.278/1 Cod procedură penală, reținând în motivare că, potrivit art.185 alin.1 Cod procedură penală, când pentru exercitarea unui drept procesual legea a prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia a atras decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen și că Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, prin decizia nr.2075 din 9 iulie 2008, reținut că dispozițiile art.277, art.278 și art.278/1 alin.2 din Codul d e procedură penală nu au putut fi interpretate în sensul că termenul de 20 zile în care procurorul ierarhic superior soluționează o plângere, în condițiile art.278 alin.3 Cod procedură penală, începe să curgă în momentul primirii petiției.
Tot astfel, dispozițiile art.278/1 alin.2 Cod procedură penală nu au putut fi interpretate, a susținut instanța supremă, decât în sensul că, în situația nerezolvării plângerii de către procurorul ierarhic superior în termenul legal, la expirarea acestuia, a început să curgă un termen distinct de 20 zile în care se poate face plângere la instanță. Textul art.278/1 alin.1 Cod procedură penală a prevăzut că"persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare potrivit art.277 și art.278 Cod procedură penală la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii competența să judece cauza în primă instanță".În speță, susține că s-a încadrat în termenul prevăzut de lege respectiv că la data de 17.07.2008 a înregistrat plângerea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, dosar nr.158/P/2008 - disjungere; că la 24.07.2009 a primit Rezoluția procurorului, în dosar nr.996/P/2009; că în 13.08.2009 a expediat la prim-procuror "termenul de formulare a plângerii; că la 17.09.2009 a primit rezoluția prim-procurorului; că la 5.10.2009 - a sesizat instanța de judecată.
Se susține că se discriminează, între oficiantul statului și între petiționară care se adresează unei instituții a statului, pentru rezolvarea echitabilă a unei vătămări etc. Arată că procedura specială ( prevăzută de art.278/1 Cod procedură penală ), precum și procedura comună ( art.185 alin.1 Cod procedură penală ) este inechitabilă și că nu se poate tolera să se facă abstracție de conduita procurorului ierarhic superior, culpabilă și care i-a afectat demersul, iar instanța să nu poată efectua controlul legalității celor două rezoluții.
Față de motivarea cererii de sesizare a Curții Constituționale, s-a apreciat că excepția invocată nu are legătură cu cauza întrucât se invocă existența unei discriminări între petentă și organul de urmărire penală în aplicarea unei sancțiuni în primul caz pentru neexercitarea în termen a unui drept procesual, iar în cel de-al doilea caz pentru nesoluționarea în termen a unei lucrări care a fost sesizată de organul judiciar.
În opinia instanței, ideea de discriminare presupune existența unor situații identice în raport de care se adoptă soluții diferite. În prezenta speță cele două situații invocate de petentă nu sunt identice fiind vorba odată de exercitarea unui drept, iar instanța să nu poată efectua controlul legalității celor două rezoluții.
Față de motivarea cererii de sesizare a Curții Constituționale, s-a apreciat că excepția invocată nu are legătură cu cauza întrucât se invocă existența unei discriminări între petentă și organul de urmărire penală în aplicarea unei sancțiuni, în primul caz pentru neexercitarea în termen a unui drept procesual, iar în cel de-al doilea caz pentru nesoluționarea în termen a unei lucrări cu care a fost sesizat organul judiciar.
În opinia primei instanțe, ideea de discriminare presupune existența unor situații identice în raport de care se adoptă soluții diferite. În prezenta speță cele două situații invocate de petentă nu sunt identice, fiind vorba odată de exercitarea unui drept, iar apoi de soluționarea unui demers judiciar. Ca atare, discriminarea invocată fiind, în opinia instanței, inexistentă nu poate prejudicia drepturile procesuale ale petentei în procedura de față.
Față de aceste considerente, în baza art.29 alin.1 din Legea nr.47/1992 modificată, va respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.185 alin.1 și art.278/1 Cod procedură penală, formulată de petenta.
Împotriva încheierii instanței de fond, în termen legal, a declarat recurs petenta, criticând-o pentru netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, petenta a arătat că excepția invocată are legătură cu cauza dedusă judecății și este necesară sesizarea Curții Constituționale.
Susține de asemenea că, este discriminată în demersul său de a putea adresa o petiție unei instituții a statului pentru rezolvarea echitabilă a unei vătămări.
Procedura specială prevăzută de art.278/1 Cod procedură penală, precum și cea comună prevăzută de art.185 Cod procedură penală este inechitabilă, neputându-se tolera o conduită a procurorului ierarhic superior culpabilă, care poate afecta un demers judiciar, respectiv dreptul de petiționare, iar instanța să nu poată efectua controlul legalității celor două rezoluții.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, Curtea apreciază că excepția invocată nu are legătură cu cauza.
Nu poate fi reținută ideea avansată în sensul existenței unei discriminări, Curtea Constituțională pronunțându-se în sensul că există un atare aspect atunci când se adoptă soluții diferite pe fondul unor situații identice.
În prezenta cauză însă, situațiile invocate nu sunt identice, fiind vorba așa cum corect a apreciat instanța de fond, într-un prim caz de exercitarea unui drept, iar într-un al doilea caz de soluționarea unui demers judiciar.
În concluzie, recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat, petenta fiind obligată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de petenta recurentă, domiciliată în, nr.138, județul B împotriva încheierii penale din 15 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 23.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
decizie - jud.- -
În concept - 10.03.2010
Judecător fond -
- - -
2 ex./10.03.2010
Președinte:Pușcaș MirceaJudecători:Pușcaș Mircea, Pătrăuș Mihaela, Munteanu Traian
