Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 11/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ NR. 11/
Ședința publică din data de 26 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: dr. - -, JUDECĂTOR 1: Marius Andreescu
Grefier: - G
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin:
- procuror
Pe rol fiind pronunțarea asupra plângerea formulată de petiționarul, domiciliat în, sat, județul A, împotriva rezoluției din 5 martie 2009, emisă de să de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr.226/P/2008.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile de fond asupra plângerii au avut loc la data de 19 ianuarie 2010 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință. Instanța a amânat pronunțarea asupra plângerii, la cererea apărătorului ales al petiționarului, pentru a-i da posibilitatea de a depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA:
Constată că petiționarul a formulat plângere în conformitate cu disp.art.278/1 Cod procedură penală împotriva rezoluției nr.226/P/2008 din 5 martie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii și, notari publici, cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.246 Cod penal și art.289 Cod penal.
Din motivarea plângerii rezultă că petiționarul consideră ca fiind netemeinică și nelegală rezoluția cu numărul de mai sus.
Din probatoriul administrat în cauză, curtea reține următoarele:
a formulat plângere penală împotriva notarilor și pentru săvârșirea infr.prev.de art.246 și art.289 Cod penal.
Petiționarul susține că notarii sus-menționați, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu au întocmit contracte de vânzare-cumpărare, prin care în mod ilegal au transmis servitutea de trecere asupra terenului în suprafață de 56. convenită prin actul nr.1770 din 12.11.2007.
Din actele existente la dosar, rezultă că prin convenția autentificată sub numărul de mai sus, de către Biroul Notarului P, a fost de acord cu instituirea unui drum de servitute pietonal și auto, pentru suprafața de 56. teren, arabil, intravilan, situat în comuna, satul, în favoarea numitului din aceeași localitate.
Din conținutul convenției cu numărul de mai sus, rezultă că este de acord cu instituirea acestui drum de servitute în favoarea sa și își asumă răspunderea pentru folosirea acestei suprafețe de teren, exclusiv ca drum de acces, fără a îngrădi în vreun fel exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului aparținând lui.
La data de 14 ianuarie 2008, același birou notarial, întocmește contractul de vânzare autentificat sub nr.51/2008, prin care numiții, și G au vândut suprafața de 1.200. cumpărătorului. În contractul de vânzare-cumpărare se menționează că vânzătorii au transmis și servitutea de trecere în suprafață de 56. La data de 6 februarie 2008, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.378 din aceeași dată, de către notarul public din P, susnumiții au vândut aceeași suprafață de teren, respectiv 1.200. către - SRL din comuna, județul
Și în acest contract de vânzare s-a menționat că se menține servitutea de trecere instituită conform convenției autentificate sub nr.1770/2007.
Petiționarul susține că aceste mențiuni care s-au stipulat în actele de vânzare-cumpărare succesive, nu sunt legale. Întrucât voința sa a fost de a se institui o servitute de trecere numai în favoarea lui, nu și în favoarea celorlalți cumpărători ai terenului.
În faza cercetărilor penale prealabile, au fost audiați notarii și, care au susținut că mențiunea din actele de vânzare-cumpărare ulterioare, referitoare la servitutea de trecere este legală, întrucât această servitute odată creată, urmează regimul juridic al fondului dominant, indiferent cine este proprietarul acestuia.
Având în vedere rezultatele cercetării prealabile, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, prin rezoluția din 5 martie 2009, dată în dosarul nr.220/P/2008, a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarii publici și, reținându-se ca temei juridic dispozițiile art.10 lit.d Cod procedură penală.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, prin rezoluția din 23 aprilie 2009, dată în dosarul nr.309/II/2/2009 a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petiționarul împotriva rezoluției nr.226/P/2008 din 5 martie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești.
Curtea constată că plângerea formulată de către petiționarul împotriva rezoluției nr.226/P/2008 din 5 martie 2009, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești este nefondată.
Situația de fapt a fost corect reținută de către procuror, care în mod corespunzător a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.20 lit.d Cod procedură penală, dispunând neînceperea urmăririi penale față de intimați.
publici și, și-au îndeplinit în mod corespunzător obligațiile de serviciu cu prilejul încheierii actelor notariale mai sus menționate.
Potrivit dispozițiilor art.576 din Codul civil și în raport cu doctrina în materie, rezultă că servitutea este o sarcină asupra unui imobil pentru uzul și utilitatea unui alt imobil, având un alt proprietar. Servitutea este un accesoriu al fondului care îi profită urmând soarta acestuia. Prin urmare, servitutea nu poate fi înstrăinată, urmărită sau ipotecată separat, ci numai odată cu fondul dominant căruia îi profită.
Se constată că actele notariale încheiate de către intimați sunt conforme cu aceste dispoziții legale și cu doctrina în materie.
Actele depuse de petiționar cu prilejul soluționării plângerii sale, nu aduc elemente noi față de cele constatate mai sus.
În baza acestor argumente și în temeiul disp.art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, se va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petiționarul împotriva rezoluției nr.226/P/2008 din data de 5 martie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, pe care o menține.
În baza disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, petiționarul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza dispozițiilor art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petiționarul, împotriva rezoluției nr.226/P/2008 din data de 5 martie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, pe care o menține.
Obligă petiționarul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi 26 ianuarie 2010, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE,
Dr.-
Grefier,
Red.:dr.
Tehnored.:
2 ex./12.02.2010.
Președinte:Marius AndreescuJudecători:Marius Andreescu
