Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 1112/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(număr în format vechi 1223/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1112
Ședința publică din data de 29 iulie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Stan Mustață
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 3: Dumitrița
GREFIER:
* * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - este reprezentat prin procuror
* * * * * * * * * * * * *
Pe rol solu ționarea recursului declarat de recurentul - petent împotriva Sentinței penale nr. 433 din data de 16 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în Dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în edin ță publică a răspuns recurentul - petent, aflat în stare de arest i asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, cu delegația depusă la fila 157 dosar, și intimatul făptuitor, lipsă fiind intimatul făptuitor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ș edin ță, după care,
Recurentul petent solicită proba cu înscrisuri în susținerea recursului. Precizează că, prin înscrisurile pe care dorește să le depună, dorește să dovedească următoarele:
- administrația penitenciarul Giurgiua refuzat să copieze la xerox mai multe acte și hotărâri judecătorești care îi sunt necesare pentru a -și exercita drepturile constituționale;
- se află în refuz de hrană din data de 27 iulie 2009;
- faptul că a înregistrat la CEDO trei dosare care se află și pe rolul instanțelor naționale și cu privire la care susține că necesită o soluționare unitară;
- a formulat plângere împotriva Șefului Biroului Evidență din cadrul Penitenciarului Giurgiu;
- faptul că este încarcerat, nu realizează venituri și nu figurează cu disponibilități bănești;
- prin Rezoluția nr. 467/VIII-1/2007 din data de 10 octombrie 2007, procurorul, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria C, i-a respins plângerea formulată împotriva modului de soluționare a dosarului nr. 2611/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea;
- prin Rezoluția nr. 863/P/2007 din data de 1 octombrie 2007, procurorul, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria C, a dispus neînceperea urmării penale împotriva persoanelor responsabile cu violarea corespondenței pe care o primise de la CEDO;
- dovada că dosarul nr. 2611/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea privind pe numitul (intimatul din cauză) a fost înaintat pentru cercetări la B;
- faptul că i-a fost violată corespondența.
Intimatul făptuitor nu solicită termen pentru a-și angaja apărător și lasă la aprecierea instanței soluția privind proba cu înscrisuri solicitată de către recurent.
Reprezentantul Ministerului Public nu are obiecții încuviințării probei cu înscrisuri.
Curtea deliberând încuviințează recurentului administrarea în recurs a probei cu înscrisuri, sens în care pune în vedere acestuia să depună la dosar toate înscrisurile de care înțelege să se folosească în susținerea recursului.
Recurentul petent depune la dosar un set de înscrisuri totalizând 108 file (filele 50-106)și solicită instanței să-l aibă în vedere atunci când se va pronunța în cauză.
Părțile întrebate fiind de instanță declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea, față de faptul că nu sunt alte cereri de formulat, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor parchetului și trimiterea dosarului la parchet pentru cercetarea penală a intimaților făptuitori sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.246 Cod procedură penală.
Recurentul petent susține oral recursul formulat, susține că în săvârșirea infracțiunii de violare a corespondenței este implicat -ul, în măsura în care intimatul făptuitor este angajat al acestei structuri.
Subliniază că plângerea sa trebuia să fie admisă, întrucât este fondată și este formulată în termenul de două luni prevăzut de lege.
Solicită să-i fie admisă plângerea, așa cum a fost formulată și dovedită cu toate înscrisurile depuse în dosar.
Intimatul făptuitor prezent, susține că plicul care conținea corespondența pentru recurent a sosit violat, la destinație, astfel că au fost luate măsuri specifice de asigurare a secretului corespondenței.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat și de menținere a hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. penitenciarului, responsabili cu distribuirea corespondenței către deținuți, prin manoperele executate au luat măsurile legale, necesare, pentru a asigura păstrarea secretului corespondenței întrucât plicul destinat recurentului sosise deteriorat. În baza art.192 Cod procedură penală, solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 433 din data de 16 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în baza art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală, fost respinsă - ca nefondată - plângerea formulată de petentul (fiul lui și, născut la data de 17.06.1952) deținut în Penitenciarul Giurgiu.
A fost menținută ordonanța nr.557/P/2008 din data de 04.03.2008 și respectiv ordonanța nr.1999/II-2/2008 din data de 08.08.2008, ale Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, petentul a fost obligat la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut că prin cererea înregistrată la data de 09.09.2008 sub nr-, petentul a formulat plângere împotriva ordonanței nr.1999/II-2/2008 din data de 08.08.2008, pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
În motivarea plângerii, petentul a arătat ca i-a fost violat secretul corespondentei de către autoritățile române, întrucât plicul - ce are aplicată ștampila poștei franceze și CEDO Strassbourg cu data de 13.09.2004 - i-a fost înmânat fiind tăiat cu un obiect ascuțit, la unul din capete, pe toata lățimea lui, iar plângerea sa nu a fost încă soluționată încălcându-se dreptul său la un proces echitabil și într-un termen rezonabil.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța fondului a apreciat plângerea formulată de petentul, ca nefondată, pentru următoarele considerente:
În plângerea adresată organelor de cercetare penală, petentul a arătat că la data de 08.10.2004, în timp ce se afla deținut în Penitenciarul Rahovaa primit un plic trimis de CEDO Strassbourg, plic ce era tăiat la unul din capete pe toată lungimea lui și era pus într-o de plastic transparent, legată la gură cu sfoară și având mai multe cartonașe pe care se aflau aplicate ștampilele Penitenciarului Jilava, și Oficiul Poștal Jilava și în care se menționa că plicul a fost primit deteriorat din cauza transportului.
Petentul a susținut în mod constant faptul că plicul ar fi fost intenționat desfăcut cu scopul de a se citi răspunsul primit.
În urma verificărilor efectuate a rezultat că, la penitenciarul Jilava, a fost primit de la Oficiul Poștal Jilava plicul cu corespondența susmenționată în stare deteriorată, motiv pentru care, plicul a venit sigilat, la acesta fiind atașată și o notă explicativă.
Ulterior, plicul a fost predat și primit la Penitenciarul Rahova, plicul fiind închis, iar numărul de înregistrare de la Penitenciarul Jilava era capsat pe punga transparentă. Despre starea în care se afla plicul au fost întocmite procese-verbale întocmite de lucrători care se ocupau cu primirea, respectiv distribuirea corespondenței, atât la penitenciarul Jilava și încheiat între Ag. șef adj. și Ag. pr., cât și la Penitenciarul Rahova încheiat de Ag. pr.. Plicul a fost predat destinatarului exact în condițiile în care a fost primit de la Oficiul Poștal Jilava, în acest sens fiind și mențiunile cuprinse în procesul verbal încheiat cu această ocazie din data de 01.10.2004.
Prin ordonanța nr.557/P/2008 din 04.03.2008, în temeiul art.228 alin.4 rap. la art.10 lit.d și f Cod pr.pen. în referire la art.284 Cod pr.pen. procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de agentul șef adjunct și Ag. pr., din cadrul Penitenciarului Jilava și Ag. pr. din cadrul Penitenciarului Rahova pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.195 alin.1 Cod penal, art.246 Cod penal, art.247 Cod penal.
Prin aceeași ordonanță, în baza art.38 Cod pr.pen. și art.45 Cod pr.pen. cu referire la art.42 Cod pr.pen. și art.25 Cod pr.pen. văzând și prevederile art.60 alin.3 și 4 din Legea nr.293/2004 și art.209 alin.3 și 4 Cod procedură penală, modificată prin nr.OUG60/2006, s-a dispus disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei privind identificarea și stabilirea răspunderii penale a persoanelor responsabile cu primirea corespondenței de către Oficiul Poștal Jilava de la organele abilitate, cu aducerea și distribuirea corespondenței către penitenciar, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.195 alin.1 din Cod penal și art.246 Cod penal, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5
Împotriva acestei ordonanțe, petentul a formulat plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, care - la data de 8 august 2008 - prin Ordonanța nr.1999/II-2/2008, a respins ca neîntemeiată plângerea formulată, împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Tribunalul București nr.557/P/2008 din 04.03.2008.
Fiind nemulțumit de soluțiile date de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a formulat prezenta plângere.
Din verificarea materialului probator administrat în cauză rezultă că plângerea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă deoarece în cauză au fost luate de către persoanele responsabile cu primirea și predarea corespondenței unele măsuri de precauție în vederea asigurării secretului corespondenței.
Astfel, din mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut că la Penitenciarul Jilavaa fost primit de la Oficiul Postal Jilava plicul cu corespondenta petentului în stare deteriorata, motiv pentru care plicul a venit sigilat la Penitenciar, la acesta fiind atașata si o nota explicativa. Ulterior plicul a fost predat și primit la penitenciarul Rahova, plicul fiind închis, iar numărul de înregistrare de la Penitenciarul Jilava era capsat pe punga transparenta. Despre starea în care se afla plicul au fost întocmite procese verbale de către lucrătorii care se ocupau cu primirea respectiv distribuirea corespondentei, atât la Penitenciarul Jilava ( și ) cat și la Penitenciarul Rahova ( ). Plicul fiind predat petentului exact în condițiile în care a fost primit de la Oficiul Jilava, în acest sens fiind și mențiunile cuprinse în procesul verbal încheiat cu aceasta ocazie la data de 01.10.2004.
În ceea ce privește infracțiunile prevăzute de art.195 alin.1 Cod penal, art.246 Cod penal și art.247 Cod penal, prima instanță a constatat că - în mod corect, s-a tăcut aplicabilitatea dispozițiilor prevăzute de art.10 lit.d Cod procedură penală, dispunându-se neînceperea urmăririi penale, întrucât în urma cercetărilor efectuate în cauză și din înscrisurile depuse la dosar de către petent nu rezultă date, probe sau indicii temeinice care sa conducă - în mod indubitabil - la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate de către petent (atât sub aspectul laturii obiective cat și al laturii subiective), având în vedere că în cauză au fost luate precauții în vederea asigurării secretului corespondentei, respectiv introducerea plicului într-o folie de plastic și sigilarea acesteia.
S-a menționat că - în cauză - nu au fost respectate nici dispozițiile art.284 alin.1 Cod procedură penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.195 alin.1 Cod penal, plângerea fiind introdusă la data de 22.03.2005, depășind cu mult termenul de 2 luni prevăzut de lege în acest sens.
Ulterior, în declarația din 17.03.2005, dată conducerii penitenciarului Rahova, petentul a declarat că înțelege faptul că personalul acestei unități nu ar fi responsabil pentru violarea corespondenței sale, iar pentru identificarea și stabilirea răspunderii penale a persoanelor responsabile cu primirea corespondenței de către Oficiul Poștal Jilava de la organele abilitate cu aducerea și distribuirea corespondenței către penitenciar, s-a dispus disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5.
De asemenea, s-a arătat că, față de faptul că petentul a formulat numeroase plângeri referitoare la aceeași situație de fapt, dar împotriva unor persoane diferite, instanța nu poate aprecia că ar fi avut loc vreo ingerință în respectarea dreptului la un proces echitabil.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei respingeri a plângerii sale.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată că recursul petentului este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Contrar celor afirmate de recurent, instanța de fond, în mod corect a respins plângerea formulată de petentul.
Astfel, în mod corect s-au menținut soluțiile date de procuror ca fiind legale și temeinice.
Se constată că s-au respectat dispozițiile existente în actele normative ale speței, în raport cu situația conform căreia apare la cartare un plic deteriorat, din motive ce vizează probabil transportul și reprezintă în cauza dedusă judecății o corespondență simplă a petentului deținut și CEDO.
Astfel, diriginta Oficiului Poștal Jilava - a - a declarat că într-adevăr plicul primit la data de 30.09.2004 pentru petentul de la CEDO era o corespondență simplă, iar plicul deteriorat se reambalează și sigilează, după care se trimite la destinatar, întocmindu-se proces verbal de nereguli care se păstrează timp de 6 luni.
Nu s-a dovedit în cauză că deteriorarea corespondenței s-a datorat vreunei activități ilicite desfășurate de către angajații penitenciarului.
În raport cu aceste considerente, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul.
Față de soluția ce urmează a se pronunța, în temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurentul petent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către recurentul petent împotriva Sentinței penale nr. 433 din data de 16 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în Dosarul penal nr-.
Obligă pe recurentul petent la 200 lei, cheltuieli judiciare statului, din care 150 lei - onorariul avocatului din oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--
Președinte:Stan MustațăJudecători:Stan Mustață, Ioana Alina Ilie, Dumitrița
