Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 112/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.2781p-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE FOND
SENTINȚA PENALĂ Nr. 112
Ședința publică de la 13 Iulie 2009
PREȘEDINTE: Robert Emanoil Condurat Judecător
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției nr. 256/P/2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA la data de 09.02.2009, menținută prin rezoluția nr. 559/II/2/2009 din data de 26.03.2009 pronunțată în dosarul nr.256/P/2008 de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, privind pe intimații, și.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul asistat de avocat - apărător ales, intimatul, intimatul asistat de avocat - apărător ales, intimatul și intimatul asistat de avocat -apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, s-au depus la dosar precizări ale plângerii de către apărătorul petentului, însoțite de un set de înscrisuri, după care, Curtea a pus în discuția părților excepția de necompetență a soluționării plângerii, având în vedere dispozițiile art.2791pct.1 p, art.209 p, și art.27
C.P.P.Reprezentantul Ministerului Public, cu privire la excepție, a arătat că aceasta este întemeiată, impunându-se declinarea de competență în favoarea Tribunalului Dolj, deoarece una din infracțiunile pentru care s-a făcut plângere de către petent este cea prevăzută de art.257 p, fapt ce atrage competența de soluționare în primă instanță de către Tribunalul Dolj, în condițiile art.2781pct.1
C.P.P.Avocat pentru petent a solicitat admiterea excepției, pentru aceleași considerente expuse detaliat de reprezentantul Ministerului Public.
Avocat, pentru intimatul, a arătat că excepția este întemeiată, impunându-se declinarea competenței de soluționare a plângerii în favoarea Tribunalului Dolj, având în vedere, pe lângă motivele prezentate de reprezentantul Ministerului Public și dispozițiile art.209
C.P.P.Intimatul a solicitat admiterea excepției.
Avocat, pentru intimatul a solicitat admiterea excepției și declinarea competenței în favoarea Tribunalului Dolj, pentru aceleași motive ca cele invocate de instanță.
Intimatul a solicitat declinarea competenței.
CURTEA
Asupra plângerii penale de față;
Constată că prin rezoluția pronunțată în dosarul nr.256/P/2008 din 9 februarie 2009, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, s-a dispus, reținându-se existența cazului prevăzut de art.10 lit.d p, următoarele:
1. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului pentru săvârșirea infr.prev.de art.246 p;
2. Neînceperea urmăririi penale față de învinuitul pentru infr.prev.de art.24, art.257, art.289, art.291, art.26 p rap.la art.art.215 alin.1,3 și art.323 p;
3. Neînceperea urmăririi penale față de și, pentru infr.prev.de art.246, 249, 257, 289, 291, 26 p rap.la art.215 alin.1 și 3 și art.323 p;
4. Neînceperea urmăririi penale față de pentru infr.prev.de art.213, art.215 alin.1,3 p și art.272 alin.2 din Legea 31/1990.
În fapt, s-a reținut că petentul a solicitat tragerea la răspundere penală a persoanelor sus menționate pentru infracțiunile sus menționate, cu motivarea că, fiind funcționar în cadrul BCR - Sucursala D, și și-au îndeplinit în mod abuziv atribuțiile de serviciu, în legătură cu modul de soluționare a cererii sale de diminuare a liniei de credit acordată în baza contractului nr.153 din 07.09.2004, asociindu-se în acest sens și intervenind, cu scopul de a-i vătăma interesele legitime, pe lângă salariații Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară D, pentru ca aceștia din urmă să nu țină seama de adresa emisă inițial prin care reprezentanții BCR solicitau radierea ipotecii instituită asupra imobilului său cu care a garantat împrumutul și să acorde prioritate adresei emisă ulterior, prin care aceeași angajați ai băncii solicitau menținerea ipotecii, cu motivarea că debitul nu a fost achitat.
Petentul a mai arătat în plângere că făptuitorul - în calitate de coacționar la firma care a luat împrumutul, în înțelegere cu funcționarii menționați anterior ai băncii, a efectuat o serie de operațiuni bancare, constând în trageri din linia de credit acordată societății prin contractul de împrumut, cu scopul de a-l împiedica să obțină radierea ipotecii de pe imobilul proprietatea sa, ce forma obiectul garanției.
Din efectuarea actelor de urmărire penală nu a rezultat existența vreunui temei de fapt sau de drept, care să justifice tragerea la răspundere penală a persoanelor menționate sub aspectul infracțiunilor sesizate.
În motivare, procurorul a reținut, având în vedere normele metodologice privind activitatea de creditare a persoanelor juridice, că emiterea de către funcționarii băncii, ulterior adresei prin care solicitau radierea ipotecii, a unei noi adrese prin care solicitau OJCPI D să mențină ipoteca instituită asupra apartamentului ce forma obiectul garanției împrumutului, nu are caracter penal, prin această activitate neurmându-se prejudicierea intereselor petentului, în condițiile în care, prima adresă fusese emisă de bancă cu încălcarea normelor menționate, în sensul că cererea de diminuare a liniei de credit fusese aprobată deși documentația nu era completă, lipsind actul adițional care ar fi trebuit încheiat obligatoriu între reprezentanții băncii și client.
A mai reținut procurorul referitor la activitatea pe care a efectuat-o pentru tragerile din linia de credit, că aceasta s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale, actele de urmărire penală conducând la constatarea că nu a existat vreo înțelegere între făptuitor și funcționarii băncii, ori între aceștia și salariații Oficiului de Cadastru, de natură să prejudicieze interesele prezentei.
Împotriva acestei soluții a formulat plângere petentul la Procurorul General criticând-o sub aspectul greșitei interpretări a probelor de către procurorul de caz.
Prin rezoluția din 26 martie 2009, pronunțată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr.559/II/2/2009 s-a respins, ca neîntemeiată plângerea formulată de petent, cu următoarea motivare:
În mod corect, precizează Procurorul General, procurorul de caz a reținut că cererea petentului prin care solicita diminuarea liniei de credit a fost rezolvată de către funcționarii băncii, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, atâta vreme cât normele metodologice privind activitatea de creditare a persoanelor juridice prevedeau că orice modificare a clauzelor unui document contractual se putea face numai în baza unui act adițional, încheiat între bancă și client, înscris care, în cauză, nu fusese întocmit la momentul aprobării cererii și emiterii adresei către OJCPI D, prin care se solicita radierea ipotecii.
Deși sub aspectul laturii obiective există o îndeplinire defectuoasă a atribuțiunilor de serviciu, arată Procurorul General, lipsește însă urmarea infracțiunii, respectiv atingerea adusă calității relațiilor de serviciu din cadrul unității, dar și latura subiectivă a acesteia, deoarece funcționarii băncii nu au acționat cu intenția de a vătăma interesele petentului atunci când au revenit asupra adresei inițiale și au solicitat OJCPI D, printr-o nouă adresă să mențină ipoteca asupra imobilului ce a format obiectul garanției împrumutului conform contractului nr.153/2004, în contextul în care în lipsa actului adiționat, cererea de diminuare a creditului trebuia rezolvată nefavorabil.
În ceea ce privește activitățile făptuitorului constând în tragerile efectuate din liniat de credit acordată, actele de urmărire penală efectuate au condus la constatarea că acestea nu au fost făcute cu încălcarea dispozițiilor legale, deoarece, pe de o parte, în calitatea sa de asociat și administrator, avea specimen de semnătură în bancă, actele semnate individual de acesta fiind opozabile societății și terților, iar pe de altă parte, operațiunile pe care le-au efectuat au fost realizate în strictă concordanță cu obiectul contractului de împrumut și al actelor adiționale încheiate ulterior, părțile respectând destinația pentru care a fost acordat creditul.
Ori, în aceste condiții, banca nu avea obligația să solicite documente justificative, neexistând nici un fel de suspiciune cu privire la destinația plăților efectuate de făptuitor, și cu atât mai puțin, obligația să blocheze conturile societății.
Nici susținerile petentului referitoare la existența unor presupuse înțelegeri între făptuitorul și funcționarii BCR nu sunt întemeiate pentru considerente care au fost arătate anterior, precizează Procurorul General, împrejurarea că cererile nu au fost soluționate într-un anumit termen, nefiind circumscrisă unei activități de natură penală.
Concluzionând, Procurorul General a precizat că pentru considerentele expuse anterior, nu se impune infirmarea soluției dată de procuror în această cauză.
Împotriva soluției inițiale pronunțată de procurorul de caz, menținută de Procurorul General, a formulat plângere petentul la Curtea de APEL CRAIOVA, la data de 17.04.2009, arătând că rezoluția atacată este întemeiată pe o greșită interpretare a probelor, coroborată cu omisiuni în privința realizării acestora, reiterând, în esență, criticile expuse detaliat anterior, atât în plângerea inițială, cât și cea formulată împotriva soluției dată de procurorul de la Parchetul Curții de APEL CRAIOVA.
Examinând plângerea, Curtea va constata că nu este competentă să o soluționeze, având în vedere următoarele dispoziții legale.
Art.2781, alin.1 p prevede, printre altele, că persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate, pot face plângere, în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror, a modului de rezolvare, potrivit art.177 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Examinând atât plângerea inițială formulată de petent cât și susținerile sale ulterioare, Curtea va constata că atât împotriva intimatului, cât și împotriva intimaților și, acesta a sesizat parchetul cu săvârșirea de către intimați, inclusiv a infracțiunii prevăzută de art.257 p - traficul de influență, competența de efectuare a urmăririi penale față de această infracțiune, revenind, în mod obligatoriu, procurorului de la Parchetul de pe lângă tribunal, conform dispoz.art.27 pct.1 lit.a p, raportat la art.209 alin.3
C.P.P.Deși prin plângerile făcute, petentul a reclamat săvârșirea de către intimați a mai multor infracțiuni, fie împreună, fie separat, putându-se astfel vorbi despre existența unor cazuri fie de indivizibilitate, fie de conexitate, competența în acest caz este reglementată de dispozițiile art.35 p, teza II care precizează că dacă competența după natura faptelor sau după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite, revine instanței superioare în grad. Cum pentru celelalte infracțiuni care fac obiectul plângerii competența aparține instanței de fond, în timp ce pentru infracțiunea prev.de art.257 p aceasta aparține tribunalului, pe cale de consecință, din coroborarea textelor precizate anterior, se poate concluziona că Tribunalul Dolj - Secția penală este instanța competentă să soluționeze plângerea petentului, neprezentând relevanță juridică în speță faptul că urmărirea penală a fost efectuată de către un procuror de la un parchet ierarhic superior celui de pe lângă tribunal, atâta vreme cât dispoz.art.208 alin.41și 42p permit acest lucru.
Având în vedere cele expuse anterior, Curtea urmează să decline competența de soluționare a plângerii formulată de petentul în favoarea Tribunalului Dolj - Secția penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Declină competența de soluționare a plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției nr. 256/P/2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA la data de 09.02.2009, menținută prin rezoluția nr. 559/II/2/2009 din data de 26.03.2009 pronunțată în dosarul nr.256/P/2008 de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, privind pe intimații, și.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 iulie 2009.
PREȘEDINTE
- -
Grefier
- -
S/11.09.2009
Președinte:Robert Emanoil ConduratJudecători:Robert Emanoil Condurat