Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 117/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 2781C.P.P.-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 117
Ședința publică de la 11 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Doru Filimon
- - - JUDECĂTOR 3: George Ciobanu
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 417 din 01 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat ales, reprezentând pe recurentul-petent, lipsă, precum și avocat ales reprezentând pe intimatul A, lipsă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind formulate cereri noi, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, pentru recurentul-petent, a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru continuarea cercetărilor, întrucât soluția de neîncepere a urmăririi penale este nelegală. Din probele administrate, rezultă că intimatul a pus cătușe petentului, actele medico-legale confirmând producerea unor leziuni petentului.
Avocat -, pentru intimat, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
A arătat că există mai multe certificate medico-legale și că primul certificat arestă numai câteva zile de îngrijiri medicale, celelalte certificate medico-legale fiind întocmite ulterior. Petentul se afla sub influența băuturilor alcoolice și a început să tragă cu pușca.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului formulat, ca nefondat, întrucât soluția instanței de fond este legală și temeinică. Probele administrate nu au dovedit că intimatul și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 417 din 01 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul cu nr-, s-a dispus respingerea plângerii formulată de petentul - fiul lui și, născut la data de 03.11.1949 în comuna M, județ D, cu același domiciliu - împotriva Ordonanței nr. 1213/P/2006 din 03 mai 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj și a fost obligat petentul la plata sumei de 15 lei, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că, prin plângerea formulată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 29 iunie 2007, petentul a criticat ordonanța dată de către procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj la data de 03 mai 2007, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul A, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 192 alin. 2 și Cod Penal art. 250 alin. 2 și 3 Cod Penal, motivând în esență că starea de fapt reținută prin această ordonanță, este și au fost audiați în calitate de martori celelalte persoane care au participat la agresarea sa și împotriva cărora a formulat, de asemenea, plângere penală, respectiv numiții și, solicitând și tragerea acestora la răspundere penală.
În speță, a fost atașat dosarul de urmărire penală în care s-a pronunțat ordonanța criticată de către petent în speță, din analiza actelor și lucrărilor acestuia, instanța de fond reținând că, prin plângerea formulată de petiționarul la 20 septembrie 2006, s-a solicitat cercetarea și tragerea la răspundere penală a agentului de poliție A, precum și a altor două persoane de sex masculin, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire prev. de art. 180 Cod Penal, violare de domiciliu prev. de art. 192 Cod Penal, arestare nelegală și cercetare abuzivă prev. de art. 266.
Cod PenalPrin ordonanța din 03 mai 2007 dată în dosarul nr. 1213/P/2006 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul A, pentru inf. prev. de art. 192 alin. 2 și art. 250 alin. 2 și 3 Cod Penal, constatându-se în acest sens că probele administrate au demonstrat că agentul de poliție A nu a pătruns în curtea locuinței lui, nu l-a amenințat și nici nu l-a lovit pe acesta, leziunile descrise în certificatul medico-legal eliberat petiționarului putându-se produce în momentul în care agentul de poliție l-a deposedat pe de arma de vânătoare și a încercat să-l imobilizeze.
Pentru infracțiunile de amenințare prev. de art. 193 p reclamată de, ultraj prev. de art. 239 lit. a reclamată Cod Penal de agentul de poliție A, lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 și Cod Penal violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 reclamată Cod Penal în sarcina lui, respectiv de petentul, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolja dispus declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.
Împotriva ordonanței nr. 1213/P/2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, a formulat plângere petentul la primul-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, iar prin rezoluția nr. 1019/II/2/2007, s-a respins plângerea, cu motivarea că soluția pronunțată în dosarul nr. 1213/P/2006 este legală și temeinică, infracțiunea de violare de domiciliu nesubzistând, incidentul dintre părți derulându-se în afara imobilului părții vătămate.
În ceea ce privește infracțiunea de purtare abuzivă, s-a constatat că aceasta nu este realizată în conținutul ei constitutiv, deoarece leziunile descrise în certificatul medico-legal s-ar fi putut produce în momentul în care agentul de poliție a deposedat partea vătămată de arma de vânătoare și a încercat să o imobilizeze.
De asemenea, s-a mai constatat că nu se impune audierea persoanelor indicate de partea vătămată în plângere, întrucât, aceste persoane au ajuns după incident la fața locului.
Astfel, instanța de fond a constatat că soluția dată de procuror prin ordonanța criticată în speță de petent, este legală și temeinică, făptuitorul A - aflat în exercițiul atribuțiunilor de serviciu, a fost nevoit să uzeze de forță pentru a-și îndeplini îndatoririle de serviciu, fapta fiind săvârșită de acesta în condițiile în care petentul amenința cu arma mai multe persoane, așa încât, nu s-a făcut altceva decât să se imobilizeze petentul pentru a fi deposedat de armă, nedepășindu-se însă limita necesității, acest mijloc constituind unica posibilitate de executare a îndatoririlor de serviciu de către făptuitor.
Recursul este nefondat.
S-a apreciat în mod corect de către instanța de fond că intimatul A nu a săvârșit infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192
Cod PenalMartorii și, audiați la 16 aprilie 2007, au arătat că intimatul A nu a pătruns în curtea locuinței petentului.
De asemenea, s-a apreciat în mod corect că, în speță, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 250
Cod PenalMartorii audiați de către organele de urmărire penală au arătat că petentul a amenințat cu arma mai multe persoane, iar intimatul - agent de poliție - l-a imobilizat pe petent, deposedându-l de armă.
Având în vedere considerente de mai sus, instanța, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va respinge recursul formulat de petentul, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 C.P.P.;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 417 din 01 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul cu nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 20 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud. -
Jud. fond:
Dact. 2 ex./ 04 Martie 2008
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Doru Filimon, George Ciobanu
