Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 12/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
SENTINȚA PENALĂ NR. 12/D/2009
Ședința publică din 10 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat prin procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ.
S-a luat spre examinare cauza penală privind plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 31 octombrie 2008, emisă în dosarul nr. 128/P/2008 prin care s-a dispus neînceperea urmării penale față de numiții, și, soluția dată fiind confirmată prin rezoluția din data de 26 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, pronunțată în dosar nr. 973/II/2/2008.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 27 ianuarie 2009, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 3 februarie 2009, iar apoi pentru data de 10 februarie 2009.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față,
În baza lucrărilor din dosar, curtea constată că petentul a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ trimiterea în judecată în urma efectuării urmăririi penale a executorului judecătoresc pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev.de art.215 pen. fals material în înscrisuri oficiale prev.de art.288 pen. fals intelectual prev.de art. 289 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art. 290 Cod penal, uz de fals prev.de art. 291 Cod penal, fals în declarații prev.de art. 292 Cod penal, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri prev.de art. 242 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.de art. 246 Cod penal, abuz in serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev.de art. 247 Cod penal, omisiunea sesizării organelor judiciare prev.de art. 263 Cod penal. De asemenea, același petent, a cerut organelor de urmărire penală trimiterea în judecată în urma efectuării actelor premergătoare și a urmăririi penale a comisarului șef de poliție al IPJ C și a soției acestuia, pentru comiterea infracțiunilor: amenințare prev.de art. 193 Cod penal, șantaj prev.de art. 194 Cod penal, distrugere prev.de art. 217 Cod penal, distrugere calificată prev.de art. 218 Cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev.de art. 247 Cod penal, purtare abuzivă prev.de art. 250 Cod penal, conflict de interese prev.de art. 253 ind.1 Cod penal, încercare de a determina mărturia mincinoasă prev.de art. 261 Cod penal, nedenunțarea unor infractiuni prev.de art. 262 Cod penal, omisiunea sesizării organelor judiciare prev.de art. 263 Cod penal, favorizarea infractorului prev.de art. 264 Cod penal, represiunea nedreaptă prevde art. 268 ind.1 Cod penal.
Același petent, a cerut ca aceleași organe de urmărire penală să efectueze acte premergătoare și de urmărire penală și față de evaluatorul imobiliar și expertul contabil pentru comiterea infractiunilor de fals intelectual prev.de art. 289 Cod penal și uz de fals prev.de art. 291 Cod penal.
În fine, a apreciat că se impune efectuarea de acte premergătoare și de urmărire penală și față de u și avocați în Baroul Cluj precum și față de numiții, pentru comiterea infractiunii de asociere pentru săvârșirea de infractiuni prev.de art. 323 Cod penal.
În esență, infracțiunile ar consta în aceea că la data de 17 iulie 1998 prin testament autentificat la notar public, a dispus ca in cazul morții sale pentru apartamentul nr.2 proprietate personală din C-N-, fiul ei, să primească dreptul de uzufruct viager, iar nuda proprietate să revină numitului. Tot la data de 17 iulie 1998 între și a fost încheiat un contract de împrumut autentificat din care rezultă că primul a împrumutat-o cu suma de 7.000.000 lei vechi celei de a doua, urmând ca suma sa fie restituită la 11 noiembrie 2006.
Având în vedere că la data scadenței nu a restituit suma împrumutată, la data de 2 martie 2007, numitul a depus la biroul executorului judecătoresc o cerere de executare silită prin care a cerut executarea silită imobiliară a apartamentului susamintit.
Deoarece potrivit art.66 din Legea 36/1995 a notarilor publici "actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă, are pdutere de titlu executoriu la data scadenței acesteia, executor judecătoresc a demarat procedura execuțională. Astfel, numitul a solicitat unui expert actualizarea sumei datorate, acesta ajung la concluzia că valoarea actualizată a sumei împrumutate, în 1996, la data de 31 ianuarie 2007 este de 12.984,58 RON.
După ce a solicitat valoarea reactualizată a debitului, raportul de expertiză contabilă extrajudiciară a fost întocmit de expertul la 28 februarie 2007, iar raportul de evaluare a imobilului a fost întocmit de către evaluatorul imobiliar, la 21 aprilie 2007, executorul a somat în temeiul art.387, 497 și 500 proc.civ.debitorul să plătească creanța datorată, aducându-i la cunoștință că în caz contrar se va trece la licitația publică a imobilului.
Având în vedere că nu s-a conformat somațiilor, executorul judecătoresc în baza art.500 și urm.proc.civ.a început procedura de vânzare.
La data de 19 iunie 2007 executorul judecătoresc a organizat o licitație publică la care numita a oferit prețul cel mai mare în sumă de 20.625 euro pentru imobilul în cauză.
Având în vedere că doar la a treia licitație s-au prezentat licitatori, apartamentul a fost vândut la prețul cel mai mic oferit.
Actul de adjudecare, a fost emis la 11 iulie 2007, după 15 zile de la licitație, pentru a se oferi timp pentru contestație celor interesați. De altfel, reclamanții au arătat că în data de 28 iunie 2007, au primit informațiile privind vânzarea apartamentului.
În plângerea formulată față de și, petentul susține că a intrat în posesia imobilului prin mijloace nelegale folosindu-se de funcția soțului pentru a infruența executarea silită.
Referitor la evaluatorul imobiliar și expertul contabil și, petentul susține că cei doi și-au depășit competențele legale când au întocmit raportul de evaluare și respectiv expertiza contabilă extrajudiciară privind actualizarea sumei împrumutate de către, atestând în rapoartele întocmite date nereale.
În fine, în esență, făptuitorilor, u și, petentul le impută că au cooperat în mod organizat pentru desfășurarea unei licitații potrivnice lui, astfel că sunt întrunite elementele infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni prev.de art.323 pen.
Prin rezoluția din 31 octombrie 2008 dată în dosar 128/P/2008 Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJa dispus neînceperea urmăririi penale în cauză în temeiul art.228 și art.10 lit.a proc.pen. față de toți făptuitorii apreciind că nu poate fi pusă în mișcare acțiunea penală, faptele neexistând. În privința făptuitorului executor judecătoresc, neînceperea urmăririi penale s-a dispus în baza art.228 și art.10 lit.j proc.pen. apreciindu-se că în speță există autoritate de lucru judecat, neputând fi pusă în mișcare acțiunea penală.
S-a reținut de către procurorul cauzei că afirmațiile petiționarului privind eventualele fapte și acte abuzive reclamate ca fiind comise de către toți făptuitorii din cauză, nu există, iar în privința executorului judecătoresc, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare operând autoritatea de lucru judecat, nefiind posibil ca împotriva unei hotărâri judecătorești definitive prin care s-a respins plângerea împotriva rezoluției procurorului, petentul să formuleze o nouă plângere adresată instanței, împotriva aceleiași rezoluții, dacă nu s-aud escoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală.
Împotriva rezoluției procurorului din 31 octombrie 2008, petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetulului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, iar prin rezoluția din 26 noiembrie 2008, procurorul ierarhic superior a respins-o ca neîntemeiată, arătând că toată procedura de executare și adjudecare a avut loc în condiții perfect legale.
Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale, întemeiată pe art.2781proc.pen. petentul a formulat plângere.
Petentul a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluției procurorului și trimiterea cauzei la Parchetul Curții de APEL CLUJ, în vederea începerii urmăririi penale, împotriva făptuitorilor si pentru comiterea infractiunilor de amenințare prev.de art. 193 Cod penal, șantaj prev.de art. 194 Cod penal, distrugere prev.de art. 217 Cod penal, distrugere calificată prev.de art. 218 Cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev.de art. 247 Cod penal, purtare abuzivă prev.de art. 250 Cod penal, conflict de interese prev.de art. 253 ind.1 Cod penal, încercare de a determina mărturia mincinoasă prev.de art. 261 Cod penal, nedenunțarea unor infractiuni prev.de art. 262 Cod penal, omisiunea sesizării organelor judiciare prev.de art. 263 Cod penal, favorizarea infractorului prev.de art. 264 Cod penal, represiunea nedreaptă prevde art. 268 ind.1 Cod penal; față de făptuitorii și pentru comiterea infractiunilor de fals intelectual prev.de art. 289 Cod penal și uz de fals prev.de art. 291 Cod penal; față de făptuitorii, u, pentru comiterea infractiunii de asociere pentru săvârșirea de infractiuni prev.de art. 323 Cod penal; față de făptuitorul pentru comiterea infractiunilor de înșelăciune prev.de art. 215 Cod penal, fals material în înscrisuri oficiale prev.de art. 288 Cod penal, fals intelectual prev.de art. 289 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art. 290 Cod penal, uz de fals prev.de art. 291 Cod penal, fals în declarații prev.de art. 292 Cod penal, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri prev.de art. 242 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.de art. 246 Cod penal, abuz in serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev.de art. 247 Cod penal, omisiunea sesizării organelor judiciare prev.de art. 263 Cod penal.
Curtea examinând plângerea formulată prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Plângerea adresată instanței de judecată competente, prin care persoana nemulțumită de modul în care a fost soluționată în cadrul Ministerului Public plângerea prevăzută de art.275-278 din Codul d e procedură penală, are, între altele, natura juridică a unei căi de atac și vizează controlul judecătoresc al soluției de neîncepere a urmăririi penale.
Această plângere, astfel cum a fost reglementată prin art.2781din Codul d e procedură penală, de natură a da eficiență dispozițiilor art.21 din Constituția României și art.13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, investește instanța, sub un prim aspect, cu examinarea legalității și temeiniciei rezoluției atacate.
Cum soluționarea plângerii nu a fost reglementată printr-o procedură specială, aceasta este supusă, regimului căilor ordinare de atac și, ca atare, nu are aptitudinea provocării unui control judecătoresc în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală.
Rezultă, așadar, că, sesizată cu plângerea menționată, instanța de judecată nu este investită cu atribuții de urmărire penală, așa încât controlul judecătoresc privește exclusiv efectuarea actelor premergătoare sau, după caz, a urmăririi penale, cu respectarea dispozițiilor legii procesuale.
În raport de concluziile pe care această examinare le impune, cu referire la lucrările din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate, instanța de judecată competentă pronunță una din soluțiile prevăzute de art.2781alin.8 din Codul d e procedură penală.
Curtea reține că plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată adresată procurorului ierarhic superior și apoi, în caz de respingere, instanței de judecată, nu poate viza decât aspecte de nelegalitate și netemeinicie cu privire la cercetările efectuate asupra persoanelor la care s-a referit petentul în plângerea inițială cu care a sesizat parchetul.
Examinând dosarul cauzei, se constată că în speță actele premergătoare având ca scop clarificarea datelor care confirmă sau infirmă existența infracțiunii cu a cărei săvârșire organele de urmărire penală au fost sesizate, pot duce la constatarea existenței unora din cazurile reglementate în art.10 din Codul d e procedură penală, în care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată.
În raport de această împrejurare, nejustificându-se începerea urmăririi penale și, respectiv, declanșarea procesului penal se dispune când urmărirea penală este de competența procurorului, neînceperea acesteia.
În cazul contestării acestei soluții, prin formularea plângerii prevăzute de art.2781din Codul d e procedură penală, controlul judecătoresc privește temeinicia rezoluției în raport de cercetările efectuate.
După cum rezultă din însăși denumirea lor, actele premergătoare, la care face referire textul art.224 proc.pen. preced începerea urmăririi penale și sunt efectuate anume în vederea acestei începeri.
Într-adevăr, se poate întâmpla ca în momentul când organul de urmărire penală este sesizat despre săvârșirea unor fapte penale, datele existente cu privire la infracțiunile reclamate să fie insuficiente pentru începerea urmăririi penale, dar în acest scop este necesar a fi chemat petiționarul pentru a putea completa datele printr-o declarație dată în fața organului de urmărire penală, ba mai mult, procurorul trebuie să-i pună în vedere ca acesta să probeze faptele reclamate.
Petiționarul de la bun început a arătat că formulează plângere penală cu privire la infracțiunile indicate mai sus, solicitând în probațiune acvirarea tuturor dosarelor în care s-au efectuat acte premergătoare referitor la faptele reclamante, probațiune administrată întocmai de către procurorul de caz.
Curtea examinând actele și lucrările cauzei reține că acestea nu demonstrează existența infracțiunilor reclamate de petent în sarcina tuturor făptuitorilor și drept urmare, apreciază că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 31 octombrie 2008 dată în dosar 128/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, confirmată de procurorul general prin rezoluția din 26 noiembrie 2008 a aceluiași parchet, cu nr.973/II/2/2008 este temeinică și legală.
În esență, curtea reține că afirmațiile petiționarului referitoare la eventualele fapte și acte abuzive ale tuturor făptuitorilor, nu se coroborează cu alte probe și mijloace de probă, mai mult, faptele reclamate nu există în privința acestora, iar referitor la situația executorului judecătoresc sunt incidente prevederile art.10 lit.j proc.pen. prezenta plângere formulată de petent apărând ca inadmisibilă.
În acord cu practica constantă a instanței supreme se arată că în cazul în care "instanța a respins plângerea împotriva rezoluției sau ordonanței procurorului în temeiul art.278/1 alin.8 lit.a proc.pen. prin hotărâre rămasă definitivă, o nouă plângere adresată instanței, introdusă de aceeași persoană, împotriva aceleiași rezoluții sau ordonanțe, este inadmisibilă, dacă nu s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală".
Din vastul probatoriu depus la dosar rezultă că prin sentința penală nr.70 din 26 septembrie 2007 Curtea de APEL CLUJa respins ca nefondată plângerea petenților și formulată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale emisă de procuror la 18 iunie 2007, în dosar 193/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, față de executorul judecătoresc reținându-se incidența art.10 lit.a și 10 lit.d proc.pen.
Instanța supremă prin decizia penală 6002 din 12 decembrie 2007 a respins ca nefondate recursurile petiționarilor împotriva sentinței penale 70/2007 a Curții de APEL CLUJ, cu obiect identic cu cel din prezenta cauză.
De asemenea, prin sentința penală 27 din 13 februarie 2008 Curtea de APEL CLUJa respins ca nefondată plângerea acelorași petenți formulată împotriva rezoluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale față de același executor judecătoresc rezoluție emisă de procuror la 6 noiembrie 2007 în dosarul 263/P/2007 al aceluiași parchet.
Curtea de APEL CLUJa reținut ca fiind incidente prevederile art.10 lit.a și 10 lit.d proc.pen. plângerea vizând același făptuitor, aceleași infracțiuni, comise la aceeași dată. În același mod, instanța supremă prin decizia penală 1331 din 9 aprilie 2008 a respins ca nefondate recursurile petenților și împotriva soluției Curții de APEL CLUJ.
Conform art.10 lit.j proc.pen.acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare atunci când există autoritate de lucru judecat, pentru existența căreia se cer întrunite următoarele condiții: existența unei hotărâri penale definitive; o nouă acțiune penală îndreptată împotriva acelorași persoane; să fie vorba de același fapt material.
Ori, curtea reține că față de executorul judecătoresc s-au pronunțat două hotărâri judecătorești definitive care au statuat că rezoluțiile procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile sesizate de către petenți, sunt temeinice și legale, ceea ce înseamnă că indiferent câte norme legale de incriminare sunt invocate în plângeri penale ulterioare formulate împotriva aceleiași persoane, ele nu mai pot face obiectul unei alte urmăriri, sub o nouă încadrare juridică, deoarece se referă la același fapt sau fapte materiale, astfel cum ele au avut loc în procedura executării silite care a fost inițiată și desfășurată în temeiul unui titlu executoriu - actul de adjudecare încheiat la 11.07.2007 în dosarul executional 146/2007 al Biroului executorului judecătoresc, iar intrarea acestuia îns pațiul debitoarei s-a făcut în baza încheierii civile nr.2007 din 8 august 2007 executorie și irevocabilă pronunțată de Judecătoria Cluj -N, astfel că organul de urmărire penală nu mai poate interpreta și nici verifica sub aspectul temeiniciei și legalității, nici hotărârile judecătorești penale și nici cele civile, pentru că s-ar aduce atingere principiului independenței judecătorilor, înscris în art.124 alin.3 din Constituția României.
Pentru motivele ce preced, rezultând din actele premergătoare efectuate în cauză că faptele pretins a fi comise de către toți făptuitorii, mai puțin executorul judecătoresc, nu există, sau în privința acestuia constatându-se inadmisibilitatea actualei plângeri, curtea constată că plângerea petiționarului este nefondată față de făptuitorii, u, urmând să o respingă în baza art.278/1 alin.8 lit.a proc.pen. și ca inadmisibilă față de executorul judecătoresc, conform aceluiași text, urmând a fi menținută rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ din 31 octombrie 2008 dată în dosar 128/P/2008 confirmată prin rezoluția din 26 noiembrie 2008 a procurorului general al aceluiași parchet.
Văzând disp.art.192 alin.2 proc.pen.petiționarul va achita statului 200 lei cheltuieli judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul.în C-N,-,.2, împotriva rezoluției din 31 octombrie 2008, dată în dosarul nr. 128/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, mentinută prin rezoluția din 26 noiembrie 2008 a procurorului general al aceluiași Parchet, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii si pentru comiterea infractiunilor de amenințare prev.de art. 193 Cod penal, șantaj prev.de art. 194 Cod penal, distrugere prev.de art. 217 Cod penal, distrugere calificată prev.de art. 218 Cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev.de art. 247 Cod penal, purtare abuzivă prev.de art. 250 Cod penal, conflict de interese prev.de art. 253 ind.1 Cod penal, încercare de a determina mărturia mincinoasă prev.de art. 261 Cod penal, nedenunțarea unor infractiuni prev.de art. 262 Cod penal, omisiunea sesizării organelor judiciare prev.de art. 263 Cod penal, favorizarea infractorului prev.de art. 264 Cod penal, represiunea nedreaptă prevde art. 268 ind.1 Cod penal; față de făptuitorii și pentru comiterea infractiunilor de fals intelectual prev.de art. 289 Cod penal și uz de fals prev.de art. 291 Cod penal; față de făptuitorii, pentru comiterea infractiunii de asociere pentru săvârșirea de infractiuni prev.de art. 323 Cod penal.
II.Respinge ca inadmisibilă plângerea aceluiași petent impotriva acelorași rezoluții ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul pentru comiterea infractiunilor de înșelăciune prev.de art. 215 Cod penal, fals material în înscrisuri oficiale prev.de art. 288 Cod penal, fals intelectual prev.de art. 289 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art. 290 Cod penal, uz de fals prev.de art. 291 Cod penal, fals în declarații prev.de art. 292 Cod penal, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri prev.de art. 242 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.de art. 246 Cod penal, abuz in serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev.de art. 247 Cod penal, omisiunea sesizării organelor judiciare prev.de art. 263 Cod penal.
Obligă petentul să achite statului 200 lei cheltuieli judiciare.
Cu recurs in termen de 10 zile de la pronunțare cu petentul si de la comunicare cu toti făptuitorii.
Pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.PD/CA
12.02.2009 - 3 ex.
Președinte:Delia PuriceJudecători:Delia Purice
