Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 123/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 123/2009
Ședința publică din 26 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Mircea
Grefier
Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 și urm. din Regulamentul de Ordine Internă a Instanțelor Judecătorești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petenta Compania de Transport Feroviar B SA împotriva sentinței penale nr. 381/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
Procedura de citare este legal îndeplinită, fără citarea părților.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 381/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- a fost respinsă plângerea formulată de petenta Compania de Transport Feroviar B SA împotriva rezoluției nr. 232/P/2006 din 14.12.2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, privind pe intimații, și.
A fost obligată petenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 19 octombrie 2006, SC Baf ormulat plângere penală, având ca motivare încălcarea atribuțiilor de serviciu de către persoanele care au făcut parte din comisia de licitație numită prin decizia SA nr. 172 din 31 martie 2006 și modificată prin decizia nr. 245 din 08 mai 2006, plângere înregistrată la Direcția Națională Anticorupție și o plângere similară, adresată Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, care a fost declinată Direcției Naționale Anticorupție.
S-a solicitat efectuarea de cercetări față de numiții, persoane care au făcut parte din comisia de licitație, cu privire la licitația deschisă de achiziționare a serviciilor de manevră feroviară pe căile ferate uzinale, proprietatea Companiei Naționale a SA P () sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 132din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 Cod penal și art. 254 Cod penal raportat la art. 7 al. 1 din Legea nr. 78/2000.
În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că în sarcina acestora nu se poate reține săvârșirea infracțiunilor sesizate, întrucât faptele nu sunt de natură penală, ci au făcut obiectul unor litigii civile, reținându-se incidența dispozițiilor art. 10 lit. b Cod procedură penală, iar în ce privește infracțiunea de luare de mită, nu au rezultat indicii care să ateste comiterea acestei fapte, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 10 lit. a Cod procedură penală.
Astfel, în urma efectuării actelor premergătoare în cauză, prin rezoluția din 14 decembrie 2007, dată în dosarul nr. 232/P/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. 4 Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. a și b Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale, soluție menținută și prin rezoluția nr. 5/II/2/2008 din 16 ianuarie 2008, urmare a respingerii plângerii petentei.
Având în vedere criticile formulate de către petentă cu privire la soluția dispusă de procuror, Tribunalul a constatat că sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 532 din 25 octombrie 2006 s-a suspendat procedura de atribuire a contractului până la soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de Compania de Transporturi Feroviare SA, decizie menținută prin rezoluția din 20 decembrie 2006 a Comisiei de soluționare a contestațiilor.
Prin decizia civilă nr. 44/C/A din 22 ianuarie 2007, irevocabilă, a Curții de APEL ALBA IULIA, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, s-a respins recursul declarat de SA împotriva sentinței civile nr. 1403/CA/2006 a Tribunalului Hunedoara, prin care a fost anulată rezoluția nr. 3404 din 29 iunie 2006 a.
În aceste condiții, decizia de suspendare a procedurii de achiziție a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale (art. 86 al. 1 din OUG nr. 60/2001), întrucât autoritatea contractuală are obligația de a decide asupra suspendării procedurii de atribuire a unui contract ori de câte ori primește o notificare privind introducerea unei acțiuni în justiție, fără a exista un termen imperativ prevăzut de lege în care autoritatea contractantă să aibă obligația de a lua această decizie.
Împrejurarea că serviciile de manevră feroviară care au format obiectul procedurii de achiziție erau aferente anului 2006, iar prin suspendarea procedurii s-a ajuns ca efect indirect la imposibilitatea atribuirii contractului nu a putut fi imputată membrilor comisiei, iar prin luarea deciziei de suspendare nu se poate reține că aceștia și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, întrucât nu se pot subroga instanței de judecată în aprecierea caracterului legal și temeinic al cererii de ordonanță președințială formulată.
În legătură cu faptele de luare de mită, constând în primirea unor sume de bani sau alte foloase materiale de către persoanele implicate pentru luarea deciziei de suspendare a procedurii de achiziție, s-a reținut în mod justificat că nu există nicio probă sau indicii care să ateste existența acestei fapte.
Împotriva acestei sentințe a pronunțat recurs, în termen legal, petenta Compania de Transport Feroviar B SA, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea hotărârii, desființarea ordonanței atacate și reținerea cauzei spre rejudecare, potrivit art. 2781al. 8 lit. c Cod procedură penală, întrucât la dosar există suficient probatoriu.
În expunerea motivelor de recurs s-a susținut în esență că hotărârea primei instanțe nu este motivată, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 6 CEDO, fără a fi avute în vedere probele administrate în apărare.
S-a apreciat că în mod nelegal instanța de fond a reținut că procedura de suspendare a semnării contractului de prestări servicii este una legală, conform prevederilor art. 86 din OUG nr. 60/2001.
Astfel, articolul menționat se referă strict la participanții implicați în atribuirea contractului de achiziție publică, în cazul de față adjudecatara licitației fiind Compania de Transport Feroviar B SA, iar nu SC Feroviar SRL.
S-a arătat că adresa nr. 250/29.06.2006 nu poate fi calificată drept contestație, în sensul art. 80 din OUG nr. 60/2001, iar singurul temei pentru care s-ar fi putut suspenda procedura de atribuire a contractului ar fi fost introducerea unei contestații la autoritatea contractantă și eventual atacarea soluției dată în contestație cu o acțiune în contencios, întemeiată pe art. 81 din OUG nr. 60/2001.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și prin raportare la prevederile art. 3856al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul petentei Compania de Transport Feroviar B SA este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a interpretat în mod judicios actele premergătoare efectuate în dosarul nr. 232/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, stabilind că soluția de neîncepere a urmăririi penale, dispusă de organele de urmărire penală la data de 14.12.2007 este legală și temeinică.
Hotărârea instanței de fond cuprinde considerentele care au stat la baza respingerii plângerii, conform prevederilor art. 2781al. 8 lit. a Cod procedură penală, astfel că nu pot fi primite criticile recurentei, în sensul că hotărârea este nemotivată.
Sub aspect procedural, Curtea constată că nu se poate adopta o soluție de casare a hotărârii, de desființare a rezoluției și de reținere a cauzei spre judecare, conform procedurii reglementate de art. 2781al. 8 lit. c Cod procedură penală, pentru două motive:
Dacă s-ar procedat astfel, s-ar încălca regula dublului grad de jurisdicție în materie penală, garantată de art. 2 Protocolul 7 CEDO, deoarece se solicită direct instanței de recurs să realizeze o judecată în fond, raportat la infracțiunile sesizate, judecată ce s-ar finaliza cu adoptarea unei soluții de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal declanșat față de intimați.
Pe de altă parte, față de intimați nu s-a început urmărirea penală pentru faptele reclamate, soluția prevăzută de art. 2781al. 8 lit. c Cod procedură penală neputând fi dispusă în cauză, prin prisma dispozițiilor obligatorii ale deciziei nr. 48/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că nemulțumirile recurentei vizează suspendarea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică, apreciindu-se că fapta membrilor comisiei de licitație ar întruni elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 132din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 24 Cod penal și de art. 254 Cod penal raportat la art. 7 al. 1 din Legea nr. 78/2000.
Curtea reține că în cauză nu se conturează elementele constitutive ale infracțiunilor menționate, atât starea de fapt, cât și dispozițiile legale incidente fiind corect stabilite de procuror.
Nu s-au semnalat încălcări ale atribuțiilor de serviciu ale intimaților, suspendarea atribuirii contractului, dispusă de directorul general al Companiei Naționale a prin decizia nr. 346/10.07.2006 și menținută prin hotărârea comisiei de soluționare a contestațiilor, fiind întemeiată pe prevederile art. 85, 86 și 92 din OUG nr. 60/2001.
Posibilitatea de a suspenda procedura de atribuire a contractului este prevăzută de textele menționate, autoritatea contractantă având obligația de a înștiința toți participanții implicați încă în respectiva procedură, despre primirea unei contestații sau a unei notificări privind introducerea unei acțiuni în justiție (cazul în speță), precum și despre decizia sa motivată de a suspenda sau nu procedura (art. 86 al. 1 OUG nr. 60/2001).
Cenzurarea legalității și temeiniciei dispoziției de suspendare a procedurii revine instanței prevăzute de art. 93 și urm. din OUG nr. 60/2001, astfel că, în mod corect, s-a reținut incidența prevederilor art. 10 lit. b Cod procedură penală.
Întrucât din actele premergătoare efectuate nu au rezultat încălcări, cu rea credință, ale atribuțiilor de serviciu ale intimaților, soluția care se impune în cauză este cea adoptată de procuror și menținută de instanța de fond.
Reținând și împrejurarea că nu s-a dovedit nici existența infracțiunii prevăzute de art. 254 raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, chiar petenta arătând că susținerile sale sunt simple supoziții, bazate pe succesiunea evenimentelor, Curtea constată că instanța de fond a adoptat o soluție temeinică și legală.
În consecință, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală Curtea va respinge ca nefondat recursul petentei Compania de Transport Feroviar B SA, iar în baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală va dispune obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare avansate în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de petenta Compania de Transport Feroviar B împotriva sentinței penale nr. 381/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosarul nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală obligă recurenta să plătească suma de 160 lei în favoarea statului, reprezentând cheltuieli judiciare avansate în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.02.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./01.04.2009
jud. fond
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu, Monica Farcaș, Mircea
