Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 137/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 137/2008
Ședința publică de la 06 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Mircea Bădilă
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de petenții și împotriva sentinței penale nr. 236/03 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză la prima strigare s-a prezentat avocat apărător ales al intimatului, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că avocat, apărător ales al petenților recurenți solicită strigarea cauzei la ora 11.00.
Avocat în ce privește cererea de strigare a cauzei la ora 11.00 se opune admiterii acesteia, nefiind justificată.
Reprezentanta parchetului învederează instanței că nu se opune strigării cauzei la ora 11.00.
Avocat față de dispozițiile art. 342 alin.2 pr.penală depune la dosar concluzii scrise și solicită a fi luate în considerare la pronunțarea hotărârii având în vedere că din motive obiective nu poate fi prezent la dezbaterea cauzei la ora 11.00.
Instanța, admite cererea de strigare a cauzei la ora 11,00 urmând a fi luate în considerare concluziile scrise depuse la dosar de către avocat.
La a doua strigare a cauzei s-a prezentat avocat în calitate de avocat ales al petenților recurenți și avocat în calitate de apărător ales al intimatului, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care avocata recurenților depune la dosar copia rechizitoriului emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș în dosarul nr. 2078/P/2005 prin care intimații și au fost trimiși în judecată.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat recurenților solicită admiterea recursurilor, casarea hotărârii atacate și rejudecând a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare având în vedere că instanța de fond nu a analizat în mod obiectiv toate probele dosarului. Precizează că din probele dosarului rezultă că ambii recurenți nu aveau nici o calitate la societatea comercială.
Avocata intimatului solicită a se constata că intimatul nu are calitate procesuală în cauză.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate având în vedere că din probele administrate în cursul urmăririi penale nu se poate stabili că ar fi vorba despre infracțiuni pentru care s-a făcut plângerea penală.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față;
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 236/03 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul penal nr-, în baza art. 278/1.8 lit.a pr.penală a fost respinsă plângerea formulată de petenții și împotriva ordonanței din 15 martie 2006 pronunțată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș în dosarul nr. 439/P/2005 menținută prin rezoluția prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu din 28 aprilie 2006 emisă în dosarul nr. 161/II/2/2006.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Sibiua reținut următoarele:
SC ""SRL cu sediul în Mediaș,-, jud.Sibiu, este înregistrată la Oficiul Comerțului sub nr. J- având ca acționar pe învinuita cu 80% din totalul acțiunilor și pe numiții cu 16% din acțiuni și cu 4% din acțiuni. De la înființarea societății și până la data de 8.06.2005, administrator al firmei a fost numitul, iar de la această dată, ca urmare a hotărârii Adunării Generale a Asociaților, acesta a fost înlocuit cu firma SC. " " SRL, al cărui administrator era petentul, soțul lui.
În vederea desfășurării în condiții optime a activităților sale, SC "" SRL a închiriat în anul 2003, prin contractul nr. 2 din 20.03. un imobil format din teren, hale, magazin, căi de acces cu SC. " " SA. Aceste imobile au fost amenajate de chiriași în perioada anilor 2003-2004, amenajări care, așa cum rezultă din evidențele contabile ar însuma 6.598.000.000 lei.
În luna martie 2005, contractul de închiriere nr. 2 din 20.03.2003 își încetează efectele, proprietarul nerecunoscând valoarea investițiilor și refuzând restituirea acestora. Această situație 1-a determinat pe administratorul de la acea dată al SC. "" SRL să solicite, în instanța de judecată restituirea contravalorii îmbunătățirilor făcute. într-o primă fază - sentința comercială 2866 din 16.06.2005 a Tribunalului București - această solicitare a fost respinsă. Ulterior, administratorul formulează o nouă acțiune în instanță, aceasta aflându-se pe rol în momentul în care la SC. "" SRL intervenise schimbarea administratorului. Noul administrator prin persoana învinuitului dispune retragerea acțiunii în pretenții formulate către SC " " SA, firmă al cărui administrator era fratele învinuitului.
Nemulțumiți de situația creată, coasociații și formulează o plângere penală împotriva învinuiților și a făptuitorului în care enumera un număr de 18 încălcări ale dispozițiilor legale pe care aceștia le-au comis și care, după opinia lor, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals, înșelăciune, furt, asociere în vederea comiterii de infracțiuni precum și infracțiunile prevăzute de art. 272 pct. 2 și 275 al. 2 din Legea nr. 31/1990.
În urma cercetărilor efectuate procurorul reține că singurele infracțiuni ce pot fi reținute în sarcina învinuiților și sunt cele prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 pentru și art. 275 al.2 din aceeași lege pentru.
Instanța a constatat că fapta petentei de a participa la operațiunea de votare în ședința Adunării Generale din 8.06.2005 când administratorul a fost înlocuit cu firma SC. SRL, al cărui administrator era soțul petentei reprezintă infracțiune prev. de art. 149 și 127 al. 1 din Legea nr. 31/1990, 275, al. 2 din Legea nr. 31/1990. De asemenea, fapta petentului de a renunța cu rea credință la drepturile materiale pe care SC. "" SRL pe care le avea față de SC. " SA a cărui acționar principal era fratele său întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990.
Nu poate fi primită solicitarea petenților de a se constata că fapta nu există întrucât actele cauzei dovedesc starea de fapt anterior expusă.
În plus nu poate fi primită nici susținerea petenților că procurorul și instanța de judecată s-au mai pronunțat odată asupra acelorași fapte prin rezoluția din 24 iulie 2006 emisă în dosar nr. 2188/P/2005 și respectiv prin sentința penală 727/2006 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosar, -. Se observă că este vorba de o altă plângere formulată de la data de 13 decembrie 2005 și nu de plângerea ce face obiectul cererii de față (plângere ce se află în voi. II din dosar nr.532/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu ).
Instanța consideră că procurorul și ulterior prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiua apreciat în mod corect asupra pericolului social al infracțiunilor reținute în sarcina celor doi petenți atunci când le-a aplicai acestora o amendă administrativă de câte 1.000 RON pentru infracțiunile prev. de art. 272 pct. 2, 275 al.2 din Legea nr. 31/1990.
În ce privește celelalte fapte reclamate de față și de alte persoane instanța în lipsa unei plângeri contra rezoluției procurorului din partea acestuia, și față de dispozițiile deciziei de casare nu vor fi analizate.
Împotriva rezoluției au declarat recurs în termenul legal prev. de art. 385/3 pr.penală petenții și aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând prin apărătorul ales casarea hotărârii cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond pentru următoarele considerente:
- instanța a dat o interpretare eronată materialului probator al cauzei, ignorând date ce confirmă faptul cp petenții nu aveau calitate de administrator în cadrul SC SRL. Se arată că, în speță, petentul a beneficiat doar de o procură de reprezentare a acestei societăți, având calitatea de mandatar.
- din probele dosarului nu reiese, fără echivoc, faptul că petenții au favorizat prin acțiunile lor, în vreun mod SC România SRL în detrimentul SC SRL.
- în ce privește infracțiunile prev. de art. 272 și 275 din Legea nr. 31/1990 există două dispoziții definite ce-i vizează pe petiționari cu privire la aceleași presupuse fapte: o dispoziție de neîncepere a urmăririi penale emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș și Ordonanța de față prin care s-au aplicat sancțiuni administrative în urma adoptării soluției de scoatere de sub urmărire penală conform art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.b/1 pr.penală.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii penale atacate în raport cu aspectele critice expuse dar și din oficiu în limitele impuse de art. 385/6 alin.3 pr.penală și luând în considerare înscrisurile depuse la dosar, Curtea reține următoarele:
1. Contrar susținerilor petenților Tribunalul a realizat o evaluare judicioasă a actelor și probelor din dosar adoptând o soluție ce se circumscrie dispozițiilor art. 278/1 alin.8 lit.a pr.penală.
Susținerile inculpaților referitoare la lipsa calității lor nu își găsesc corespondent în probele de la dosar, aceștia îndeplinind în cadrul societății atribuții ce pot implica în condițiile legii răspunderea penală.
2. Referitor la aspectele critice vizând interpretarea eronată a probelor, Curtea face precizarea și amintește că soluția atacată vizează doar aplicarea sancțiunii administrative sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 272 pct.2 și art. 275 alin.2 din Legea nr. 31/1990, pentru celelalte infracțiuni procurorul adoptând soluția de scoatere de sub urmărire penală.
3. Pe de altă parte, petenții invocă drept motiv de casare împrejurarea că există două soluții diferite vizând aceleași fapte: o soluție de neîncepere a urmăririi penale și o soluție de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unor sancțiuni administrative.
Această apărare nu poate fi reținută în cauză întrucât cele două soluții vizează fapte diferite referitoare la intervale de timp diferite, după cum corect a reținut instanța de fond.
Astfel, din analiza rezoluției emisă în dosar nr. 2188/P/2005, a sentinței penale nr. 727/2006 a Judecătoriei Mediaș, reiese cu claritate că plângerea a fost promovată de către intimatul la 13 decembrie 2005 și că nu există identitate între aceasta și plângerea din dosarul de față ( din dosarul nr. 532/P/2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, vol. III).
Vizând criticile aduse, Curtea face precizarea că atât prin rezoluție, cât și prin hotărârea Tribunalului s-a apreciat în mod corect că în speță se impune adoptarea unei soluții întemeiate de art. 18/1 cod penal.
4. În cauză rezultă fără putință de tăgadă existența faptelor prev. de art. 272 și 275 din Legea nr. 31/1990, petenta participând nemijlocit la operațiunea de notare în ședința Adunării Generale din 08 iunie 2005, ședință în care intimatul a fost înlocuit cu firma SC SRL al cărui administrator era soțul petentei, iar petentul a renunțat cu rea credință la drepturile materiale pe care SC SRL le avea față de SC SA al cărei acționar principal era fratele său.
Față de cele expuse mai sus, în cauză rezultând fără echivoc existența faptei și vinovăția inculpaților, apărările inculpaților nu pot fi primite, iar soluția de achitare pe considerentul lipsei de pericol social al faptelor a fost justificată raportat la circumstanțele concrete ale cauzei.
5. Vizând cererea petenților de casare a hotărârii cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, Curtea reține că în speță această soluție este exceptată prin prisma disp. art. 385/15 pct.2 lit.d raportat la art. 385/6 alin.3 pr.penală ea fiind posibilă doar în cazul existenței vreunei nulități absolute prev. de art. 197 alin.2 pr.penală ceea ce nu este cazul în speța de față.
6. Vizând cererea intimatului de a se constata lipsa calității sale procesuale în cauza de față, Curtea reține că acesta nu a uzat de calea de atac a recursului, astfel încât, față de el, hotărârea primei instanțe are caracter definitiv.
7. Față de cele expuse mai sus, Curtea conform art. 385/15 pct.1 lit.a pr.penală va respinge ca nefondate recursurile petenților cu consecința obligării lor la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin.2 pr.penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECID E:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de petenții și împotriva sentinței penale nr. 236/3.12.2007 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă petiționarii să plătească statului suma de câte 50 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 6.03.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. VV 2 ex/18.03.2008
Președinte:Maria CovaciuJudecători:Maria Covaciu, Leontin Coraș, Mircea Bădilă
