Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 1585/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2312/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1585
Ședința publică de la 10 noiembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Moroșanu Raluca
JUDECĂTOR 2: Ciobanu Corina
JUDECĂTOR 3: Constantinescu Mariana
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei penale ce are ca obiect recursul declarat de petentul, în nume propriu și în calitate de administrator al SC SRL, împotriva sentinței penale nr.234 din data de 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a-II-a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit recurentul petent.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin Serviciul Registratură s-a depus o cerere din partea petentului, atât în nume propriu și în calitate de administrator al SC SRL, prin care arată că înțelege să-și retragă cererea de recurs promovată în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public, cu privire la cererile de la dosar, apreciază că din punct de vedere juridic nu rezultă cu certitudine faptul că recurenții și-au retras prezenta cale de atac, nu există nici un act care să ateste identitatea acestora, iar față de împrejurarea că procedura este completă se pot formulat concluzii pe fondul recursului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se dispune respingerea recursului, ca neîntemeiat, sens în care solicită a se avea în vedere că prin ordonanța din 05.01.2009 adoptată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalului Bucureștia fost admisă plângerea formulată de petent și a fost infirmată parțial ordonanța parchetului exact sub acest aspect, petentul formulând și plângere conform art.278 ind.1 Cod procedură penală. Având în vedere că plângerea petentului, în fapt, a fost admisă pe calea art.278 Cod de procedură penală, în momentul de față, apreciază că în mod corect a fost respinsă plângerea formulată la instanță.
CURTEA
.
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.234 din 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală a fost respinsă ca nefondata plângerea formulata de petentii si SC SRL, aceștia fiind obligați la cate 100 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel Tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a Penală la data de 19.12.2008, petentul a formulat plângere împotriva ordonanței procurorului din 29.10.2008 pronunțată in dosarul 6924/P/2004 de către Parchetul de pe langa Tribunalul București, cererea fiind întemeiata in drept pe dispozițiile art.2781Cod de procedură penală.
În cauza s-a dispus atașarea dosarului nr.6924/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, precum si copii ale rezoluțiilor atacate.
Din analiza actelor si lucrărilor dosarului, Tribunalul a constatat ca petentul a formulat la data de 18.11.2008, atât in nume propriu cat si in calitate de reprezentant al SC SRL, plângere împotriva ordonanței din 29.10.2009 solicitând desființarea in parte a acestei ordonanțe, infirmarea masurilor confiscării si distrugerii a 11.050 CD-uri aparținând societății menționate, întrucât societatea a importat numai produse originale, importurile fiind realizate numai de la distribuitorii autorizați ai titularului mărcii, fiind vorba de un import paralel realizat de petenta SC SRL si astfel a intervenit o epuizare a dreptului la marca potrivit art.37 alin,l din Legea.nr.84/1998 si deci măsura confiscării si distrugerii a 11.050 bucăți CD-uri marca este netemeinica si nelegala in condițiile in care aceste bunuri aparțin unei societăți care nu a fost parte in procesul penal alături de persoana fizica. De asemenea petentul a mai arătat ca nu se impunea măsura distrugerii in măsura in care nu s-a făcut dovada ca produsele ar fi fost contrafăcute si de asemenea aceste produse nu sunt rezultatul săvârșirii unei infracțiuni pentru a fi supuse confiscării speciale, încălcându-se astfel dispozițiile art.245 alin.2 lit.b Cod de procedură penală si art.118 Cod penal
Plângerea respectiva a fost soluționata prin rezoluția procurorului din 05.01.2009 prin care s-a dispus admiterea parțiala a plângerii formulate, infirmarea parțiala a ordonanței din 29.10.2008 in sensul ca dispoziția de confiscare si distrugere a mărfurilor contrafăcute va privi nu 29.459 bucăți CD-uri marca, ci 18459 bucăți, fiind exceptate cele 11.000 bucăți aparținând SC SRL.
Potrivit dispozițiilor art.2781Cod de procedură penală judecătorul, soluționând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacata, pe baza lucrărilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricăror înscrisuri noi prezentate.
In contextul acestor dispoziții, prima instanță a reținut ca soluția Parchetului de pe lângă Tribunalul București este temeinica si legala in raport de materialul probator administrat in cauza, din care rezultă ca cele 11.000 CD-uri aparținând SC SRL nu sunt contrafăcute pentru a le fi aplicate dispozițiile confiscării speciale, cu atât mai mult cu cat plângerea a fost retrasa de partea vătămata, dispunându-se încetarea urmăririi penale si că practic plângerea petentului a rămas fără obiect prin restituirea celor 11.000 bucăți CD-uri către SC SRL, tocmai aceasta măsura a confiscării acestora fiind criticata de către petent.
de aceste considerente, Tribunalul a apreciat ca fiind temeinice si legale rezoluțiile parchetului si in consecința in temeiul art.2781alin.8 lit.a Cod de procedură penală a respins plângerea ca nefondata, cu obligarea petentului in baza art.192 aîin.2 Cod de procedură penală la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe, la data de 26 septembrie 2009,petentul, atât în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant legal al SC,a declarat recurs, solicitând instanței de control judiciar să dispună casarea sentinței atacate, admiterea plângerii și desființarea parțială a ordonanței din data de 29 octombrie 2008, Parchetului de pe lângă Tribunalul București, în ceea ce privește dispunerea măsurii confiscării și a distrugerii produselor aparținând SC, cu consecința restituirii celor 11 050 bucăți CD-uri marca.
Recursurile declarate în cauză au fost înaintate și înregistrate pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală la data de 30 septembrie 2009.
La data de 06 octombrie 2009, prin serviciul registratură al acestei instanțe a fost depus la dosarul cauzei un înscris provenind de la recurentul petent, prin care acesta a învederat instanței de control judiciar că după pronunțarea hotărârii recurate s-a dispus restituirea mărfurilor confiscate către SC L, astfel că recursul a rămas fără obiect.
De asemenea, la data de 09 noiembrie 2009, recurentul petent, atât în nume propriu, cât și în numele SC, prin intermediul unor cereri scrise depuse la dosarul cauzei prin serviciul registratură, a învederat aceleași aspecte referitoare la restituirea bunurilor indisponibilizate prin ordonanța contestată și a solicitat a se lua act de renunțarea la căile de atac deduse judecății.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că cererile anterior menționate nu pot fi valorificate drept declarații de retragere a recursurilor promovate în cauză, întrucât potrivit art.3854alin.2 Cod de procedură penală rap. la art.369 alin.1 Cod de procedură penală, retragerea recursului trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, condiții care în cazul de față nu sunt îndeplinite, dat fiind faptul că petenții recurenți nu s-au înfățișat în fața instanței de control judiciar.
Cu toate acestea însă, verificând din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, Curtea constată că sentința instanței de fond este pe deplin legală și temeinică, mai ales că înșiși petenții recurenți învederează că aspectele de nemulțumire care i-au determinat să promoveze prezentele căi de atac au fost deja rezolvate în mod favorabil.
Drept urmare, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile petenților și SC
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurenții petenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petenții și SC SRL împotriva sentinței penale nr.234/26.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală obligă pe fiecare recurent la câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.jud.
Ex.2/26 11 2009
- S II
Președinte:Moroșanu RalucaJudecători:Moroșanu Raluca, Ciobanu Corina, Constantinescu Mariana
