Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 163/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
( 989/2009)
SENTINȚA PENALĂ NR. 163
Ședința publică de la 15 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Silvia Cerbu
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale de față, având ca obiect plângerea formulată de către petentul, împotriva rezoluțiilor adoptate la data de 13.03.2009 în dosarul nr.224/P/2008 și la data de 09.04.2009 în dosarul nr. 545/II/2/2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea fondului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită în temeiul art. 278/1 alin.8 lit. a Cod procedură penală respingerea plângerii formulate de către petentul ca nefondată și menținerea rezoluțiilor atacate ca legale și temeinice, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză, rezultă că intimatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a plâns petentul, acuzațiile nefiind susținute de probe sau alte indicii.
În ceea ce privește comunicarea soluției, apreciază că aceasta a fost comunicată în mod corect, în termenul legal prevăzut de lege, de către organele de poliție.
Pentru aceste considerente se solicită respingerea plângerii și obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin rezoluția din 13.03.2009 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, în dosarul nr.224/P/2008, în baza art.228 alin.6 din Codul d procedură penală rap. la art.10 lit.a din Codul d procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisarul șef din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului G sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art.246 Cod penal, art.247 Cod penal și art.248 Cod penal.
Pentru a se adopta această soluție, procurorul a reținut următoarele:
La data de 11.02.2008 numitul a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI cu o plângere penală formulată împotriva comisarului șef sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art.246 Cp, constând în faptul că acesta, în calitate de șef al Poliției Municipiului G, la datele de 18.12.2007 și 05.02.2008 a semnat o adresă prin care i-a respins eliberarea unei copii a procesului-verbal de punere sub învinuire în dosarul nr.1093/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu.
În urma verificărilor efectuate a rezultat că la datele de 12.12.2007 și 28.01.2008 numitul a depus la Poliția Municipiului G două cereri prin care solicita eliberarea a două copii ale procesului verbal de aducere la cunoștință a învinuirii (întocmit de organele de poliție) și a ordonanței emisă de procuror prin care a fost confirmată începerea urmăriri penale în dosarul nr.1093/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu în care reclamantul era cercetat, în calitate de învinuit, pentru săvârșirea infracțiunii de furt.
Prin adresele nr.-/ 18.12.2007 și nr.-/- din 04.02.2008 comisarul șef i-a comunicat, în mod legal, că în conformitate cu dispozițiile art.12 din Legea nr.544/2001 nu îi pot fi satisfăcute solicitările.
Cu privire la persoana reclamantului, procurorul a constatat că acesta este cunoscut, atât la nivelul Poliției Municipiului G (unde, în perioada 2006 - 2008 formulat aproximativ 150 sesizări și reclamații și 40 plângeri penale) cât și la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, unde în perioada 2007 - 2008 au fost înregistrate 14 dosare penale, în care au fost reclamați polițiști (3 dosare privind pe comisar șef ) și 17 dosare penale privind magistrați.
La data de 13.12.2005 Serviciul Județean de Medicină Legală - G a întocmit, la solicitarea Inspectoratului de Poliție al Județului G -Serviciul Poliției Rutiere, un raport medico-legal (psihiatric) care a concluzionat că numitul prezintă tulburare de personalitate mixtă cu predominentă de tip paranoid și borderline, iar în conformitate cu prevederile Ordinului nr.37/ 03.02.2003 al Ministerului Sănătății, susnumitul nu este compatibil cu calitatea de conducător de autovehicule pe drumurile publice.
Pentru motivele anterior expuse, procurorul a apreciat că faptele reclamate nu există astfel încât, în baza art.228 alin.6 din Codul d procedură penală rap. la art.10 lit.a din Codul d procedură penală, a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisarul șef din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului G sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art.246 Cod penal, art.247 Cod penal și art.248 Cod penal.
Împotriva rezoluției din 13.03.2009 emisă în dosarul nr.224/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, petentul a formulat, în baza art. 278 Cod procedură penală, plângere adresată Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, prin care a solicitat să se efectueze cercetarea penală a comisarul șef.
Prin rezoluția nr.545/II-2/2009 din 09.04.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIs -a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petent împotriva soluției adoptată în dosarul nr.224/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Reverificându-se actele prealabile efectuate precum și soluția adoptată în cauză - și prin prisma criticilor formulate de petent - s-a constatat că soluția, adoptată în dosarul nr.224/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, este legală și temeinică.
Din actele prealabile efectuate în cauză a rezultat că prin adresele nr.-/2007 și -/2008 comisarul șef i-a comunicat petentului că în conformitate cu dispozițiile art.12 din legea nr.544/2001 nu îi pot fi satisfăcute solicitările.
Refuzul comunicării actelor solicitate se înscrie în normele legale și nu poate constitui prin el însuși fapt care să atragă o responsabilitate penală.
Partea avea posibilitatea să se adreseze procurorului care supraveghează cauza în vederea lămuririi tuturor aspectelor ce vizează dosarul în care este cercetat.
Împotriva acestor soluții, în termen legal, a formulat plângere, întemeiată pe dispozițiile art. 2781Cod procedură penală, petentul, cauza fiind înregistrată pe rolul Secției a II-a penală și pentru cauze cu Minori și de Familie la data de 28.04.2009 sub nr- (989/2009).
În motivarea plângerii petentul a învederat că soluția de neîncepere a urmăririi penale, adoptată prin rezoluția din 13.03.2009 emisă în dosarul nr.224/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, este nelegală și netemeinică și în consecință solicită desființarea acesteia și trimiterea la procuror pentru începerea urmăririi penale față de comisarul șef.
Examinând soluția criticată sub aspectul temeiniciei, prin prisma susținerilor petentului și în raport cu conținutul actelor premergătoare existente în dosarul de urmărire penală, Curtea constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.228 alin.31din Codul d procedură penală, rezoluția de începere a urmăririi penale, emisă de organul de cercetare penală, se supune confirmării motivate a procurorului care exercită supravegherea activității de cercetare penală, în termen de cel mult 48 de ore de la data începerii urmăririi penale, organele de cercetare penală fiind obligate să prezinte totodată și dosarul cauzei.
În conformitate cu dispozițiile alin.6 al aceluiași articol, în cazul în care procurorul este de acord cu propunerea, o confirmă prin rezoluție motivată. Copie de pe rezoluție se comunică persoanei care a făcut sesizarea, precum și, după caz, persoanei față de care s-au efectuat acte premergătoare.
Din economia dispozițiilor legale anterior menționate, rezultă că doar rezoluția de confirmare a propunerii de începere a urmăririi penale, emisă de procuror, se comunică persoanei față de care s-au efectuat acte premergătoare.
De altfel, neconfirmată de procuror, propunerea organelor de cercetare penală nu își poate produce efectele.
Prin urmare, legea nu impune comunicarea din oficiu a rezoluției de începere a urmăririi penale, emisă de organul de cercetare penală.
De asemenea, în ceea ce privește aducerea la cunoștință a învinuirii, dispozițiile art.1371din Codul d procedură penală, impun doar consemnarea într-un proces verbal. Așadar, legea nu stabilește obligativitatea comunicării procesului-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii.
Totodată, având în vedere specificul infracțiunilor reclamate de petent, prevăzute de art.246 Cod penal, art.247 Cod penal și art.248 Cod penal, toate fiind infracțiuni care presupun neîndeplinirea sau îndeplinirea, în mod defectuos, a unei atribuțiuni de serviciu, Curtea constată că atâta vreme legea nu stabilește obligativitatea comunicării actelor la care petentul face referire, nu se poate reține în sarcina organului de cercetare penală că omisiunea comunicării ar constitui faptă penală.
Prin urmare, Curtea constată că actele premergătoare efectuate în cauză au condus în mod just la concluzia că faptele reclamate de petent nu s-au confirmat întrucât activitățile desfășurate de către făptuitor s-au realizat cu respectarea dispozițiilor legale și în limitele atribuțiilor de serviciu
Pentru considerentele expuse mai sus Curtea, apreciază că soluția dată în cauză, prin rezoluția din 13.03.2009 emisă în dosarul nr.224/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, este legală și temeinică sub toate aspectele.
Totodată, apreciază că, în mod corect, prin rezoluția nr.545/II-2/2009 din 09.04.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, a fost respinsă ca neîntemeiată, plângerea formulată de petent, în temeiul art. 278 Cod procedură penală.
Prin urmare, conform art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul pe care îl va obliga, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției din 13.03.2009 emisă în dosarul nr.224/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI și a rezoluției nr.545/II-2/2009 din 09.04.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Menține rezoluția din 13.03.2009 emisă în dosarul nr.224/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Obligă petentul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică,azi, 15.06.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.SC- 18.06.2009
Dact.EA-23.06.2009; 13.07.09/5ex
Președinte:Silvia CerbuJudecători:Silvia Cerbu
