Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 19/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 2781Cod procedură penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA NR. 19
Ședința publică din 20 februarie 2009
PREȘEDINTE: Ilieș Titiana
Grefier - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA - reprezentat prin procuror
Pe rol, soluționarea plângerii formulată de petenții și,ambii cu domiciliu în mun. B, -, județul B, împotriva rezoluțiilor date în dosarele nr. 399/II/2/2008 din 28 octombrie 2008 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA și nr. 181/P/2008 din 03 septembrie 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, asistat din oficiu de avocat, lipsă fiind petenta și intimatele și -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, care aduce la cunoștința instanței faptul că apărătoarea intimatei a depus la dosar o cerere prin care solicită lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței, întrucât din motive obiective (condiții meteo nefavorabile), nu se poate prezenta la începutul ședinței.
Avocat, pentru petentul, arată că este de acord cu lăsarea cauzei la a doua strigare. Totodată, precizează că - din punctul său de vedere - nu are abilitarea legală de a asigura asistență în dosarul de față, cu precizarea că legea avocaturii nu-i permite să asigure asistență din oficiu, deoarece asistența juridică nu este obligatorie și nu există niciun temei legal pentru ca inculpatului să i se acorde asistență juridică gratuită.
Instanța învederează că s-a admis cererea de asistență juridică în ceea ce-l privește pe petentul, întrucât acesta a susținut că este nevăzător și nu poate studia actele dosarului, sens în care s-a apreciat, - în temeiul art. 173 al. 3 Cod procedură penală - că partea nu și-ar putea face singură apărarea.
Reprezentanta Ministerului Public arată că, în principiu, este de acord cu lăsarea cauzei la a doua strigare.
Instanța admite cererea formulată în scris de către doamna avocat, cauza fiind lăsată la a doua strigare.
La cea de-a doua strigare a cauzei, se prezintă petentul, asistat din oficiu de avocat și avocat ales, pentru intimata -, lipsă fiind aceasta, petenta și intimata.
Având pe rând cuvântul, apărătorii părților arată că nu mai au alte cereri de probe de formulat.
Instanța, constatând că în cauză nu mai sunt alte cereri de probe de formulat și excepții de invocat, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru petentul, solicită admiterea plângerii așa cum a fost motivată și, în baza art. 2781al. 8 lit. b Cod procedură penală, să se dispună trimiterea cauzei la Parchet pentru începerea urmăririi penale față de cele două intimate. Precizează, de asemenea, că petentul a înțeles să-și restrângă plângerea doar cu privire la intimata - și nu mai insistă în soluționarea plângerii formulate împotriva intimatei.
Față de aceste aspecte, consideră că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prezentate în plângerea penală formulată de către petent. De asemenea, apreciază că sunt date condițiile prevăzute de art. 2781al. 8 lit. b Cod procedură penală, fiind necesar să se efectueze cercetări și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de neglijență în serviciu, din probatoriul administrat rezultând că există indicii de săvârșire a acestei infracțiuni.
În concluzie, solicită admiterea plângerii și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA pentru începerea urmăririi penale.
Având cuvântul, petentul arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul desemnat din oficiu.
Avocat, pentru intimata -, solicită respingerea plângerii ca nefondată, cu precizarea că niciunul din motivele invocate de către petent nu se încadrează în motivele prevăzute de art. 2781al. 8 lit. b Cod procedură penală, cu atât mai mult cu cât acesta invocă faptul că nu i s-a admis o cerere de intervenție. Având în vedere aspectul cauzei, respectiv că petentul nu are nici un interes în cauza privind reconstituirea unui drept de proprietate și, ca atare, nu i s-a produs vreun prejudiciu, iar prin activitatea sa doamna avocat a susținut ceea ce i s-a adus la cunoștință în ceea ce privește situația de fapt a clientului său, consideră că prin activitatea depusă la instanță, aceasta nu a efectuat niciun act de abuz în serviciu, ci și-a respectat contractul de asistență juridică, așa încât nu i se poate imputa săvârșirea faptei reclamate.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea plângerii ca nefondată și menținerea ca temeinice și legale a rezoluțiilor pronunțate de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA. Consideră că în mod corect, în urma cercetărilor efectuate, s-a apreciat faptul că intimatele nu au săvârșit nicio faptă de natură penală, iar soluția de neîncepere a urmăririi penale în baza art. 10 lit. a Cod procedură penală (în sensul că fapta reclamată nu există) este cea corectă și legală.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio, potrivit art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra plângerii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 28 noiembrie 2008 petenții și au formulat plângere conform art. 2781Cod procedură penală împotriva rezoluției din 03 septembrie 2008 (dosar 181/P/2008) a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA și a rezoluției din 28.10.2008 (dosar nr. 399/II/2/2008) a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA.
În motivarea plângerii au arătat că judecătoarea și avocat - sunt vinovate de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Astfel, prima, nu a judecat corect dosarul civil nr- a Judecătoriei Botoșani în sensul că i-a permis lui să depună cerere de intervenție pe care a admis-o, deși acesta nu avea dreptul să formuleze o astfel de cerere. Mai arată petenții că nu este proprietarul terenului pentru care ei au cerut reconstituirea.
De asemenea, avocat a depus la dosar mai multe hotărâri care nu au la bază acte.
În vederea soluționării cauzei a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 181/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA.
Analizând plângerea, în raport de înscrisurile existente la dosar, Curtea reține următoarele:
Prin rezoluție din 03.09.2008 (dosar nr. 181/P/2008) s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de - judecător și - avocat pentru fapta prevăzută de art. 246 Cod penal, în temeiul art. 10 lit. a Cod procedură penală.
Totodată, s-a disjuns plângerea privind pe și s-a declinat competența de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani pentru a efectua cercetări cu privire la infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal.
Pentru a dispune astfel s-au reținut următoarele:
Soții și au formulat plângere penală împotriva celor două intimate solicitând a fi cercetate pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal pe considerentul că avocat în dosarul nr- a susținut afirmațiile mincinoase ale clientului său, și a influențat-o pe judecătoarea să pronunțe hotărâri în defavoarea lor, respectiv sentința civilă nr. 3704/2008.
Din probele administrate a rezultat că numitul Gaf ost căsătorit cu numita, care avea dintr-o căsătorie anterioară, o fiică -, ulterior căsătorită. Cei doi soți nu au avut împreună niciun copil. a avut un frate, care la rândul lui a avut mai mulți copii, printre care și.
După moartea lui, singura moștenitoare înscrisă pe certificatul de moștenitor a fost soția supraviețuitoare a acestuia. În același certificat sunt trecuți ca renunțători taciți la moștenire, conform art. 700 din Codul civil, nepoții de la frații decedatului printre care și.
După apariția Legii nr. 18/1991, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu care soții și intraseră în CAP, dându-i-se adeverință în acest sens.
La 19.03.1992 ea a încheiat un act de mână prin care vindea lui o suprafață de teren. Acesta din urmă a prezentat la notar înscrisul sub semnătură privată care a fost legalizat sub nr. 9703/1993 la notariatul de Stat
a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul provenind de la unchiul soției sale, afirmând că nu-l poate moșteni pentru că nu este rudă cu el. Inițial s-a emis un titlu de proprietate doar pentru. După mai multe procese civile, titlul a fost modificat și alături de a fost trecută și după care în urma altor procese au fost trecute și. În urma unor noi sesizări, Primăria a cerut Comisiei Județene B să modifice din nou titlu și să o radieze pe, ceea ce s-a și dispus prin art. 2 al Hotărârii Comisiei Județene nr. 325 din 09.05.2008.
Împotriva acestei hotărâri a formulat plângere care a făcut obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Botoșani, iar prin sentința civilă nr. 3704 din 18 iunie 2008 (judecător ) s-a dispus admiterea excepției autorității lucrului judecat a sentinței civile nr. 1409/20.03.2006 a Judecătoriei Botoșani și deciziei civile nr. 777/R din 26 octombrie 2006 Tribunalului Botoșani, ce consacră că au calitatea de moștenitori după atât, ca nepoată de la frate, cât și, ca fiica soției supraviețuitoare.
Nemulțumiți de această hotărâre, petenții au formulat plângere penală, afirmând că în mod abuziv s-a anulat hotărârea Comisiei Județene nr. 325/2008.
Prin rezoluția criticată s-a reținut că nemulțumirea soților față de hotărârea pronunțată de judecător nu poate fi considerată un abuz în serviciu din partea acesteia. Referitor la avocat - s-a reținut că ea a susținut în fața instanței afirmațiile clientului său și prin aceasta și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, sprijinindu-și clientul prin demersurile sale în fața justiției.
Împotriva acestei rezoluții petenții au formulat plângere conform art. 278 Cod procedură penală la Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, care prin rezoluția din 28 octombrie 2008 le-a respins ca neîntemeiate.
S-a motivat că raportând conținutul infracțiunii incriminate în dispozițiile art. 246 Cod penal la activitățile desfășurate de către magistrat rezultă că acesta a efectuat activități și a întocmit acte în virtutea dreptului cu care a fost investit în funcția pe care o îndeplinește cu respectarea principiilor inamovibilității și independenței, prin interpretarea probelor și aplicarea legilor, neexistând niciun indiciu din care să rezulte comiterea infracțiunii.
Referitor la avocat aceasta a întocmit și promovat în instanță acțiunea clientului său, a solicitat instanței admiterea excepției autorității lucrului judecat, instanța pronunțându-se în acest sens.
Prin această prestație, avocata și-a îndeplinit obligația asumată prin contractul încheiat cu, respectând dispozițiile art. 38 din Legea nr. 51/1995 privind statutul avocaților.
Analizând aspectele semnalate de petenții, Curtea reține că plângerea este nefondată.
Astfel, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal se realizează, sub aspectul elementului material, fie printr-o inacțiune - neîndeplinirea unui act, fie printr-o acțiune - îndeplinirea defectuoasă a unui act.
Prin "neîndeplinirea unui act" se înțelege omisiunea făptuitorului de a efectua operația pe care era ținut să o efectueze, iar prin "îndeplinirea în mod defectuos a unui act" se înțelege efectuarea unei operații altfel de cum trebuia efectuată.
În speță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești pe baza materialului probator aflat la dosar și care a fost supusă exercitării căilor legale de atac, nu se poate susține că judecătorul care le-a pronunțat nu a îndeplinit un act sau că l-a îndeplinit în mod defectuos.
În dosarul civil nr- al Judecătoriei Botoșani, acțiunea a fost formulată de numitul în contradictoriu cu Comisia Locală și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor B, astfel că susținerile petenților că a formulat o cerere de intervenție care greșit i-a fost admisă nu are suport real.
Din înscrisurile depuse la dosarul de urmărire penală (fila 79) rezultă că a formulat o cerere de intervenție în interes propriu în dosarul nr-, cerere care a fost depusă cu respectarea dispozițiilor procedurale. Mai mult, accesul liber la justiție este un drept constituțional și nu-i poate fi îngrădit niciunei persoane.
În consecință, în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata - judecător pe considerentul că fapta prevăzută de art. 246 Cod penal nu există.
În ce o privește pe intimata - avocat, în calitate de apărător al numitului, avea obligația de a-l sprijini în demersul său în fața justiției și de a pune concluzii menite să convingă instanța că acțiunea formulată este întemeiată.
Prin urmare, nu i se poate imputa avocatei, de către partea adversă, că a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu prin pledoaria susținută în fața instanței, iar partea pe care a asistat-o a primit o hotărâre favorabilă.
Pentru considerentele xpuse, Curtea, constată că rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică și față de avocat.
În temeiul art. 2781al. 8 lit. a Cod procedură penală va respinge plângerea ca nefondată.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală va obliga petenții la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenții și, domiciliați în mun. B,-, județul B, împotriva rezoluțiilor date în dosarele nr. 181/P/2008 din 03 septembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA și nr. 399/II/2/2008 din 28 octombrie 2008 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA.
Obligă petentul să plătească statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 150 lei, onorariu avocat oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați
Obligă petenta să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru petentul și de la comunicare pentru petenta.
Pronunțată în ședința publică din 20 februarie 2009.
Președinte, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./11.03.2009
Președinte:Ilieș TitianaJudecători:Ilieș Titiana
