Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 19/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- art.2781pr.pen.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ NR.19
Ședința publică din 26 februarie 2010
PREȘEDINTE: Nechifor Veta
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, pronunțarea asupra plângerii formulată de petenta -, împotriva Ordonanței nr.34/P/2009 din 15 octombrie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a Ordonanței nr.441/II/2/2009 din 30 noiembrie 2009 Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 19 februarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi 26 februarie 2010.
După deliberare,
CURTEA
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin Ordonanța din 15 octombrie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, confirmată prin Ordonanța din 30 noiembrie 2009 primului procuror al aceluiași parchet, în baza art.228 alin.6 și art.10 lit.a pr.pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții:
1. - - subcomisar de poliție din cadrul B, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.289, 291 și 264 Cod penal;
2. - - auditor public extern (controlor financiar) la Camera de Conturi B, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.246 rap. la art.2481Cod penal;
3. - auditor public extern (controlor financiar), directorul Camerei de Conturi B, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.289 Cod penal;
4., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.25 rap. la art.260 Cod penal, art.246 rap. la art.2481Cod penal și art.242 Cod penal;
5., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.260 Cod penal;
6., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.260 Cod penal;
7., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.260 Cod penal.
Pentru a hotărî astfel, parchetul a reținut, în esență, că toate dispozițiile de livrare a bunurilor donate, care, în anul 2005, au făcut obiectul controlului efectuat de Camera de Conturi B, au fost semnate de petentă, în calitate de primitor, iar Comisia de recepție, înființată ulterior, și-a desfășurat activitatea sub controlul permanent al acesteia.
În acest context, s-a reținut că analiza probelor cu privire la infracțiunile pretins comise de sus-numiții relevă următoarele:
- subcomisarul de poliție la. B, care a efectuat cercetările în dosarul nr.1146/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, a consemnat, în declarațiile luate în cauză, faptele, așa cum au fost ele relatate de martorele, și - coincidența cu cele reclamate în notele explicative, nedovedind altceva decât declararea adevărului, astfel încât infracțiunea de fals și uz de fals, nu există. Cu privire la săvârșirea de același făptuitor a infracțiunii de favorizarea infractorului, nu s-a constatat că, în timpul cercetărilor, cei împotriva cărora se efectuau verificări, ar fi beneficiat de vreun ajutor, în vederea zădărnicirii urmăririi penale, fapta fiind, de asemenea, inexistentă;
- controlorul financiar de la Camera de Conturi B, în calitatea pe care o îndeplinea, și-a exercitat în mod corect atribuțiile de serviciu cu ocazia efectuării la Școala Generală nr.1 Dac ontrolului (perioada controlată: 01.01.2004 - 31.12.2004), consemnând în actul de finalizare constatările făcute, act care, de altfel, a fost validat de Curtea de Apel Suceava, care admite sesizarea făcută de Camera de Conturi B, constatând existența prejudiciului cauzat de petentă. Faptul că făptuitoarea nu a luat în considerare procesele-verbale cu care petenta susține că își dovedea nevinovăția, arată buna-credință în efectuarea verificărilor și respectarea metodologiei în activitatea de control, câtă vreme aceste acte nu îndeplineau condiția legală de justificare a bunurilor constatate lipsă. Așadar, se reține de către parchet, că infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată, nu există;
- directorul Camerei de Conturi B, a transmis către Curtea de Conturi a României date veridice din două rapoarte intermediare prin adresele nr.48/1010 și nr.48/1009, prin care se indicau date legate de producerea unor pagube - nerecuperate în timpul controlului de către petentă și abateri generatoare de prejudicii reținute în sarcina lui, încât infracțiunea de fals intelectual nu există;
- contabilul șef la Școala Generală Specială nr.1 D, nu le-a determinat în niciun fel pe, și să declare, nici în timpul controlului și nici în timpul cercetărilor penale fapte neadevărate în legătură cu recepția bunurilor primite prin donație, astfel încât, infracțiunea de instigare la mărturie mincinoasă, nu există. De asemenea, prin neluarea în considerare a proceselor-verbale prin care petenta pretindea că anumite bunuri nu ar fi corespuns din punct de vedere calitativ și ar fi fost distruse sau că nu erau utile și ar fi fost distribuite în altă parte, contabila și-a îndeplinit corect atribuțiile de serviciu, întrucât aceasta nu le putea înregistra în condițiile date, în evidențele contabile, astfel încât, nici fapta de abuz în serviciu în formă calificată, nu există. Nici infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, pentru care s-au efectuat verificări față de contabila, nu există, întrucât, acestea existau în arhiva unității și au fost prezentate organului de control și expertului contabil;
- în fine, referitor la făptuitoarele:, și - membre ale comisiei care a efectuat recepția bunurilor primite ca donații, acestea au relatat, în conformitate cu realitatea, în declarațiile lor, modul în care petenta a gestionat aceste bunuri (inclusiv prin comisia de recepție), astfel încât, infracțiunea de mărturie mincinoasă nu există.
Împotriva actelor procurorului mai sus-menționate, a formulat plângere petenta -, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea plângerii petenta a arătat că, cercetarea penală a fost superficială întrucât declarațiile unor făptuitori au fost practic trase la indigo după notele explicative date anterior, că nu s-a acceptat audierea martorilor, - și HG, persoane care cunosc aspecte esențiale ale infracțiunilor sesizate.
Totodată, în cauză s-ar fi impus și confruntarea sa cu martorii:, precum și solicitarea de explicații suplimentare martorului în legătură cu adăugirile din nota explicativă, dată în fața făptuitoarei -, față de care se face responsabilă aceasta din urmă. De aceea, arată petenta, se impunea atașarea la dosar a notei explicative în original dată de martorul.
În ce privește efectuarea cercetărilor privind infracțiunea de mărturie mincinoasă săvârșită de:, și, precum și a instigatoarelor la mărturie mincinoasă: și, arată petenta, declarațiile celor trei au un caracter mincinos fiind contrazise de însăși înscrisurile pe care acestea le-au întocmit.
este, de asemenea, și afirmația făptuitoarei, cum că petenta ar fi dictat datele după care Comisia de recepție a întocmit finalul procesului verbal din 21.04.2004, întrucât acest lucru l-au făcut membrii comisiei.
Ca și făptuitoarea, și făptuitoarea a declarat, în mod mincinos, că unele bunuri primite ca donații ar fi fost gestionate de către petentă, dispunând de acestea după bunul său plac, lucruri care sunt neadevărate întrucât, recepția și gestionarea bunurilor s-a făcut de către membrii comisiei.
În ce privește neînregistrarea în contabilitate a unor bunuri necorespunzătoare calitativ, precum și a neintroducerii acestora în magazie, această idee a aparținut făptuitoarei.
Mai arată petenta că, nu este adevărat că din dispoziția sa delegatul a HG împărțit pachetele copiilor, ideea aparținând aceleiași făptuitoare, care a beneficiat de ajutorul controlorului financiar de la Camera de Conturi B, care în mod abuziv a întocmit un raport de control, propunând sesizarea instanței de judecată pentru stabilirea în sarcina petentei a responsabilității gestionării incorecte a bunurilor primite de școală ca donații.
Examinarea plângerea de față, instanța o constată nefondată.
Astfel, din ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Petenta - a avut calitatea de director la Școala Specială nr.1 D în perioada 1.09.2001 - 31.08.2004.
În anul 2005, Camera de Conturi Bap rogramat un control privind contul de execuție pe anul 2004 la această școală, control efectuat de intimata -, director fiind de această dată numita.
În timpul controlului s-au constatat anumite nereguli legate de modul în care s-au primit, recepționat, înregistrat și distribuit o serie de bunuri obținute din donații externe în perioada în care petenta era director la respectiva școală.
Astfel, s-a constatat că toate dispozițiile de livrare a bunurilor donate au fost semnate, la "primitor" de petentă, iar comisia de recepție înființată ulterior și-a desfășurat activitatea sub stricta coordonare a petentei care păstra asupra ei cheia spațiului de depozitare. Întrucât o parte din bunuri s-a pretins că nu au corespuns din punct de vedere calitativ sau că erau inutile, au fost întocmite o serie de procese-verbale de distrugere sau de distribuire a acelor bunuri. Dat fiind faptul că aceste operațiuni au avut loc până la predarea în gestiune a bunurilor corespunzătoare, intimata - contabil șef la această școală - a înregistrat în contabilitate doar documentele contabile care reflectau intrarea bunurilor în gestiune.
Însă, potrivit metodologiei referitoare la evidențierea în acte a intrărilor de bunuri, ar fi trebuit recepționate și predate la magazie toate bunurile, atât cele corespunzătoare cât și cele necorespunzătoare, astfel încât să poată fi înregistrate în contabilitate documentele de intrare a tuturor acestor bunuri, iar apoi, casările bunurilor necorespunzătoare dispuse de către persoanele abilitate, să fie, de asemenea, înregistrate în contabilitate, prin scăderea cantităților de bunuri casate.
Cum însă, bunurile pretins necorespunzătoare nu au fost predate la magazie, și în mod firesc, pentru acestea nu s-au întocmit note de intrare - recepție, la fel de firesc era ca nici în contabilitate să nu poată fi înregistrate pretinsele casări, procesele-verbale de distrugere sau distribuire neputând fi contabilizate din motivele expuse mai sus.
La data de 30.06.2005, intimata -, a întocmit un raport de control intermediar separat în care s-au constatat prejudicii nerecuperate în timpul controlului, raport care a fost semnat pentru luare la cunoștință și de petentă, și care, ulterior, a servit la încheierea de sesizare a instanței.
Actele întocmite de intimată, au fost analizate, potrivit procedurii, la Camera de Conturi B, care, așa cum s-a arătat mai sus, a întocmit Încheierea nr.39/08.09.2005, prin care s-a dispus sesizarea Tribunalului Botoșani - secția de contencios Administrativ și Fiscal, pentru instituirea răspunderii delictuale a petentei, asupra pagubei de 8725,5 lei, pagubă produsă ca urmare a nerespectării reglementărilor legale referitoare la donații.
Curtea de Apel Suceava, prin decizia nr.706/30.11.2006, admițând recursul formulat de Școala Specială nr.1 D, a modificat sentința civilă nr.403/08.09.2006 a Tribunalului Botoșani, în sensul că a admis încheierea de sesizare, obligând-o pe petentă să plătească suma considerată paguba produsă din vina ei.
Nemulțumită de modul în care a fost soluționat acel dosar, petenta - a formulat mai multe plângeri, printre care și aceasta de față, soluția de neîncepere a urmăririi penale față de cei șapte intimați, confirmată și de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, fiind însă legale și temeinice.
Așa cum au reținut și organele de urmărire penală, din probele administrate în această fază procesuală, rezultă cu certitudine inexistența faptelor reclamate de petentă în sarcina celor șapte intimați.
Astfel, intimații, și nu au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, atâta timp cât, atât în declarațiile date la organele de poliție în dosarul nr.1146/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, cât și în notele explicative date cu prilejul controlului efectuat de Camera de Conturi B, au declarat ceea ce știau despre modul în care s-a desfășurat recepția bunurilor primite din donație, în conținutul acelor declarații neexistând contradicții care să ducă la bănuiala legitimă că cele în cauză ar fi făcut declarații mincinoase.
Prin urmare, nu poate exista nici infracțiunea de instigare la mărturie mincinoasă în sarcina intimatei, după cum, nici infracțiunea de abuz în serviciu reclamată de petentă nu poate fi reținută în sarcina acestei intimate, atâta timp cât nu putea înregistra în contabilitate decât documentele legale care confirmau intrarea - ieșirea din gestiune a bunurilor, acele procese-verbale întocmite cu ocazia distrugerii / distribuirii unor bunuri, neînscriindu-se în categoria documentelor legale apte de a fi înregistrate în contabilitate, întrucât bunurile respective nu fuseseră în prealabil introduse în magazie prin note de intrare - recepție.
În fine, referitor la aceeași intimată, nu poate fi reținută în sarcina acesteia nici infracțiunea de sustragere de înscrisuri, prev. de art.242 Cod penal, întrucât actele pe care petenta susține că intimata le-ar fi sustras sau distrus, au fost prezentate expertului contabil, fapt recunoscut chiar și de petentă.
În ce-l privește pe subcomisarul de poliție, nu s-a dovedit că acesta ar fi falsificat declarațiile date de martori în dosarul nr.1146/P/2005 și nici că ar fi săvârșit infracțiunea de favorizare a infractorului, chiar dacă nu au fost audiate toate persoanele indicate de petentă, aceste probleme putând face obiectul unei cereri de completare a probatoriului.
Cât îl privește pe intimatul - director la Camera de Conturi B, nu poate fi reținută infracțiunea de fals, în cursul cercetărilor stabilindu-se în mod corect că, relațiile transmise Curții de Conturi a României prin adresa nr.1529/26.10.2005, semnată de acest intimat, cuprind informațiile provenite din cele două rapoarte intermediare de control. De asemenea, și prin adresa nr.214/28.02.2006, semnată de același intimat, acesta nu a făcut decât să repete situația comunicată prin adresa anterioară.
În fine, referitor la acuzația adusă controlorului financiar -, nici cu privire la această intimată nu se confirmă acuzația că ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu, atâta timp cât intimata a întocmit un raport de control corect, că în mod legal nu a ținut cont de sus-amintitele procese-verbale de distrugere/distribuire, constatări care, de altfel, au fost confirmate și de instanța de contencios administrativ prin mai-sus menționata decizie a instanței de recurs.
Faptul că nu au fost audiate în calitate de martori niște persoane indicate de petentă, acest lucru nu înseamnă în mod automat că cercetarea penală ar fi incompletă, atâta timp cât, potrivit disp. art.67 pr.pen. o probă, pentru a fi admisă, trebuie să fie concludentă și utilă cauzei.
Ori, în cauză, pe lângă înscrisurile existente la dosar și declarațiile date de părți și martorii (115) și (117), nu se poate face abstracție de decizia nr.706/30.11.2006 a Curții de Apel Suceava, hotărâre irevocabilă, prin care se constată vinovăția petentei în producerea prejudiciului, și care, în ultimă instanță, constituie o chestiune prealabilă în procesul penal de față, conform art.44 alin.3 pr.pen. încât audierea acelor martori indicați de petentă era nu doar neconcludentă ci și inutilă cauzei.
Față de cele expuse mai sus, instanța, constatând că actele procurorilor contestate de petentă sunt legale și temeinice, în baza art.2781alin.8 lit.a pr.pen. va respinge plângerea ca nefondată.
Ca parte căzută în pretenții, partea vătămată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu disp. art.192 pct.1 lit.a pr.pen. în sumă de 200 lei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea de petenta -, ca nefondată.
Obligă petenta să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru părțile lipsă.
Pronunțată în ședință publică.
Președinte, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex.
02.03.2010
Președinte:Nechifor VetaJudecători:Nechifor Veta
