Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (1009/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INCHEIERE
Ședința publică de la 2 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Niculina Alexandru- -
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.
Pe rol urmează soluționarea plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției nr.85/II-2/2009 din 16.02.2009 dată în dosarul nr.1586/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul, personal, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul, având cuvântul, solicită admiterea plângerii și trimiterea dosarului la parchet în vederea continuării cercetărilor.
Arată că organele de cercetare penală nu au efectuat activitățile care le-au fost dispuse, menționează că a sesizat Camera Notarilor publici privind faptul că i s-au pretins sume pentru care nu i-au fost eliberate chitanțe și totodată dacă onorariul ce i-a fost solicitat a fost stabilit conform metodologiei prevăzute în ordinul Ministrului Justiției.
Menționează că de la Camera Notarilor Publici nu a primit un răspuns edificator privind cele sesizate și mai mult delegatul băncii a sesizat faptul că suma pretinsă este exagerat de mare.
Consideră că intimata face afirmații neadevărate în declarațiile date, privind comportamentul său în cadrul biroului notarial.
Mai mult se justifică suma pretinsă cu o chitanță de 400 lei vechi, care ar fi reprezentat taxă pentru extras de carte funciară, precizează că acel extras a fost depus de petent, personal, și a costat 200 lei vechi.
Arată că pe chitanță se menționează ca și dată de emitere 21 august, numărul de ordine este mult mai mare decât cel al aceleiași chitanțe emisă la data de 27 august, data autentificării contractului.
În declarația dată intimata mai arată că diferența de 600.000 lei se află la biroul notarial și poate fi ridicată oricând de petent, consideră că nu poate fi legal ca pentru o sumă ce i s-a pretins să nu i se elibereze documente justificative,
Concluzionând solicită trimiterea cauzei la parchet pentru continuarea cercetărilor în sensul de a se verifica la biroul de carte funciară privind extrasul, ce se pretinde a fi fost solicitat de biroul notarial în situația în care personal depus acest înscris la dosarul cauzei.
Apreciază că în rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale se face motivație total diferită ce actele dosarului.
Referitor la suma ce se pretinde a se afla la biroul notarial arată că în data de 1 septembrie la care a fost programat pentru ridicarea actului notarial nu i s- înmânat, fiind amânat pentru data de 2 dată la care i-a fost înmânat numai actul nu și suma respectivă.
Totodată solicită audierea reprezentantului băncii care a verificat documentele, dat fiind că apreciază urmărirea penală ca fiind incompletă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea plângerii ca nefondată și menținerea rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, dată în dosarul nr. 1586/P/2008 ca legală și temeinică.
Consideră că din actele de cercetare efectuate nu au rezultat indicii de săvârșirea vreunei infracțiuni de către intimata în calitate de notar public.
Solicită a se avea în vedere înscrisurile depuse la dosar, declarația intimatei, relațiile comunicate de Camera Notarilor Publici, conținutul plângerii penale depusă.
Menționează că susținerile intimatei sunt justificate prin chitanțele depuse la dosar, rezultând că reținerea sumei de 60 RON a fost determinată de necesitatea unor înscrieri de sarcini suplimentare impuse de bancă. În situația concretă, în care petentul nu s-a prezentat pentru a ridica încheierea de intabulare a ipotecii în favoarea băncii nerestituirea sumei de bani nu poate îmbrăca forma unei infracțiuni.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE,
Amână pronunțarea la 9 iunie 2009.
Dată în ședință publică azi, 2 iunie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
DOSAR NR- (1009/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INCHEIERE
Ședința publică de la 9 iunie 2009
CURTEA, în aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE,
Amână pronunțarea la 16 iunie 2009.
Dată în ședință publică azi, 9 iunie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
DOSAR NR- (1009/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI
PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INCHEIE R E
Ședința publică de la 16 iunie 2009
CURTEA, în aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE,
Acordă termen la 17 iunie 2009.
Dată în ședință publică azi, 16 iunie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
DOSAR NR- (1009/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ NR.165
Ședința publică de la 17 iunie 2009
Curtea constituită din:
PRESEDINTE -- -
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.
Pe rol urmează pronunțarea asupra plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției nr.85/II-2/2009 din 16.02.2009 dată în dosarul nr.1586/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 02 iunie 2009 și au fost reținute în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 9 iunie 2009, 16 iunie 2009 și 17 iunie 2009, când hotărât următoarele:
CURTEA,
supra cauzei penale de față:
Prin plângerea înregistrată sub nr. 3981/2/29.04.2009 pe rolul acestei instanțe petentul a atacat rezoluția nr.85/II-2/16.02.2009 adoptată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr. 1586/P/2008 având ca obiect plângerea împotriva notarului public pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin.1 cod penal și art.9 din legea nr.-.
În motivarea plângerii petentul arată că a solicitat tragerea la răspundere penală a notarului public întrucât la data de 27.08.2008 aceasta i-a pretins si încasat suma de 1290 lei cu ocazia autentificării unui contract de ipoteca pentru un credit bancar, fără justificarea sumei de 103.5 lei care a fost pretinsă si încasată fără emiterea vreunui document.
În esență, petentul susține că soluția de neîncepere a urmăririi penale se bazează numai pe declarația intimatei, fără a efectua minime verificări la Biroul de Carte Funciară și fără a solicita documentele justificative din care să rezulte suma reală care a fost plătită de notarul public pentru actele solicitate. De asemenea, arată petentul, nu s-a verificat data concreta când a fost emisa chitanța pentru suma de 40 lei reprezentând taxa de eliberare a extrasului de carte funciara, așa cum este menționat in rezoluția data de reprezentantul unității de parchet la data de 13.01.2009, fiind posibil ca aceasta chitanța sa fie emisa ulterior perioadei de prestare a serviciilor privind autentificarea contractului, chiar si a datei de ridicare a extrasului de carte funciara pentru informare împreuna cu încheierea privind înscrierea contractului de ipoteca in cartea funciara, ca urmare a sesizării formulata la Camera Notarilor Publici, unde in prealabil a fost justificata fata de aceasta instituție încasarea sumei de 103,5 lei fără emiterea vreunui document.
Solicită în principal, admiterea plângerii, desființarea ambelor rezoluții și reținerea dosarului spre judecare, apreciind că sunt probe suficiente pentru a dispune în cauză iar, în subsidiar, trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.
În drept, petentul invocă dispozițiile art. 278/1 alin.8 lit.c, respectiv, lit. b pr. pen.
Verificând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
La data de 14.10.2008 petentul s-a adresat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București cu o plângere împotriva notarului public -, solicitând efectuarea de cercetări împotriva acesteia pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art.215 alin.1 cod penal și art.9 din Legea nr. - privind evaziunea fiscală.
În motivarea plângerii petentul a arătat că la data de 20.08.2008 a solicitat la Biroul Notarului Public menționat, autentificarea unui contract de ipoteca pentru un credit bancar. După ce a prezentat documentele necesare in original si apoi am lăsat in copie xerox documentele solicitate respectiv: actul de proprietate al locuinței, actele din care rezulta intabularea locuinței, extras de carte funciara pentru informare si a actelor de identitate, a fost informat ca suma stabilita pentru aceasta activitate este de aproximativ 1300 lei.
La data de 27.08.2008 in urma semnării contractului de autentificare i-a fost pretinsa si încasata suma de 1290 lei întocmindu-i-se totodată si cele doua chitanțe menționate in contract, având suma totala de 1186,5 lei.
Văzând ca a rămas diferența de 103,5 lei, suma pentru care nu i s-a emis nici un document a solicitat notarului public justificarea sumei respective, acesta spunându-i că suma reprezintă o taxa pentru extrasul de carte funciara pe care urmează sa-l ridice peste 3 zile de la biroul sau si tot atunci îi va emite si chitanța.
Mai arată petentul că la data de 02.09.2008 in jurul orei 11:00 - 11:30 când a primit extrasul de carte funciara pentru informare împreuna cu încheierea privind înscrierea contractului de ipoteca in cartea funciara a constatat că, pe nici un document primit nu era menționata diferența de suma, respectiv 103,5 lei achitata la data de 27.08.2008, motiv pentru care a solicitat chitanța si pentru aceasta suma încasată, insa a fost refuzat.
direct cu notarul public referitor la diferența de suma 103,5 lei aceasta i-a motivat ca nu poate sa-i emită chitanța, deoarece a fost remunerat delegatul care a prestat serviciile de curierat.
Ca urmare a acestei situații prezentata, in temeiul dispozițiilor art. 26 alin. 5, litera "a" din Legea nr. 36/1995 raportat la art. 8 din nr.OG 27/2002 - relatează petentul - a sesizat Camera Notarilor Publici, B, prin care am solicitat sa-i comunice daca suma de 103,5 lei pretinsa si încasata pentru care nu i-a fost emisa chitanța se încadrează conform Legii nr. 241/2005 privind evaziunea fiscala cat si explicații referitoare la suma de 1186,5 lei menționata in contractul de ipoteca, daca au fost respectate normele prevăzute prin ordinele Ministrului Justiției nr. 945/C din 01.07.2005 si respectiv nr. 1145/C din 12.08.2005.
In urma aceste sesizări înregistrata la Camera Notarilor Publici sub nr. 1553 din 26.09.2008 i-a fost comunicat că diferența de 103,5 lei încasata de notarul public se justifică prin solicitarea prealabila a extrasului de carte funciara in vederea autentificării contractului de ipoteca.
Susține petentul că aceasta motivație este pur formala si nereala in situația sa pentru că personal a solicitat de la Biroul de Carte Funciara, extrasul de carte funciara, pentru care a si plătit suma de 20 lei (RON), lăsându-l in original, notarului public, împreună cu celelalte documente prezentate la data de 20.08.2008.
În consecință, cum notarul public i-a încasat suma de 103,5 lei, fără a fi menționata in contractul de ipoteca sau să fi emis vreun document justificativ așa cum este normal si legal in activitatea serviciilor prestate, petentul a înțeles să solicite tragerea la răspundere penală a notarului public.
Prin rezoluția nr.1586/P/13 ianuarie 2009 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public sub aspectul infr. prev. de art.215 al. 1 Cp. constatând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, precum și sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 231/2005, constatând că fapta nu există.
Pentru a adopta această soluție procurorul a reținut că în declarația dată de notarul public acesta a precizat că din suma de 103,5 lei, 40 lei a reprezentat taxa de eliberare a extrasului de carte funciară, depunând la dosar copia chitanței eliberată pentru această taxă, restul de 60 lei, fiind lăsat în posesia delegatului notarial pentru a fi înmânat persoanei vătămate împreună cu certificatul de atestare fiscală, dar că aceasta nu sa prezentat pentru a le ridica.
De asemenea, notarul public a precizat că suma de 60 lei solicitată în plus era destinată acoperirii unor eventuale taxe suplimentare necesare înscrierii ipotecii.
În consecință, reține procurorul că din actele premergătoare efectuate nu au reieșit indicii care să confirme inducerea în eroare a numitului în privința destinației acestei sume de bani percepute sau cu privire la existența scopului obținerii unui folos material injust de către notarul public.
Prin rezoluția nr.85/II-2/16.02.2009 procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul împotriva soluției procurorului, reținându-se că "suma de 40 lei a reprezentat taxa de eliberare a extrasului de carte funciară, diferența de 6o lei fiind lăsată în posesia delegatului pentru a fi restituită persoanei vătămate, dar ar fi putut servi și pentru unele taxe suplimentare necesare înscrierii ipotecii"
Plângerea petentului formulată împotriva rezoluției procurorului general, dar care se consideră îndreptată și împotriva rezoluției nr. nr.1586/P/13 ianuarie 2009 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este întemeiată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că la Biroul Notarului Public " " fost autentificat sub nr.2245/27 august 2008, contractul de ipotecă prin care și au constituit în favoarea creditorului ipotecar Bank ipotecă de prim asupra apartamentului 86 din B,-,.55, se.7,.2, sector 4.
Pentru autentificarea contractului menționat, i s-a solicitat petentului plata sumei de 1290 lei, eliberându-i-se documente justificative pentru suma de 1186,5 lei, din care 175 lei, taxă ANCPI, 850 lei, onorariu și 161,5 lei TVA precum și pentru suma de 4o lei, taxă pentru eliberarea extrasului de carte funciară pentru autentificare, rămânând un rest de 60 lei pentru care nu s-a eliberat chitanță și nici nu i-a fost restituit petentului.
Potrivit art.200 pr. pen. urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii penale a acestora pentru a se constata dacă este sau u cazul să se dispună trimiterea în judecată.
Dispozițiile art.202 pr. pen obligă organul de urmărire penală să aibă rol activ, concretizat în strângerea probelor necesare aflării adevărului și pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea justei soluționări a acesteia. Organul de urmărire penală este obligat să adune probe atât în favoarea cât și în defavoarea învinuitului sau inculpatului.
În vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare și numai în situația în care din cuprinsul acestora sau al actului e sesizare rezultă incidența vreunuia dintre cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, prevăzute de art. 10 pr. pen. (cu excepția celui de la lit.8/1 pr. pen.) va dispune neînceperea urmăririi penale.
În speță, examinând actele premergătoare efectuate de organele de urmărire penală Curtea constată că acestea sunt incomplete, nefiind lămurite împrejurările pe care le invocă petentul în plângere, soluția procurorului bazându-se exclusiv pe declarațiile intimatei
Astfel, în condițiile în care intimata a recunoscut în declarațiile sale că i-a reținut petentului suma de 60 lei "pentru orice înscriere de sarcini suplimentare impuse de Bancă la ANCPI" fără a-i elibera acestuia chitanță și că ulterior această sumă a rămas în posesia delegatului biroului notarial urmând ca acesta să-i restituie petentului, pentru aflarea adevărului se impunea ca organele de urmărire penală să verifice afirmațiile petentei prin identificarea și audierea persoanei la care s-a referit intimata. Cu atât mai mult se impunea audierea delegatului biroului notarial cu cât petentul, în declarațiile sale, a relatat că intimata i-a oferit o altă justificare cu privire la reținerea sumei de bani și anume, aceea că reprezintă "taxă de curierat"
De asemenea, organul de urmărire penală care s-a mulțumit cu explicația dată de notarul public, nu a fost deloc preocupat să afle ce a împiedicat-o pe intimată să-i restituie petentului prin mandat poștal banii nefolosiți pentru efectuarea formalităților necesare încheierii contractului de credit în condițiile în care a susținut că acesta nu s-a întâlnit cu delegatul său.
În condițiile în care aspectele de mai sus, legate de titlul cu care s-a reținut suma de 60 de lei de către notarul public, în absența vreunui document justificativ și persoana în posesia căreia se află această sumă, concluzia organelor de urmărire penală în sensul că nu sunt indicii că intimata a comis o faptă de natură penală apar ca fiind fără suport probator.
Prin urmare, pentru aflarea adevărului și lămurirea cauzei sub toate aspectele, Curtea apreciază că este necesară identificarea și audierea delegatului Biroului Notarului Public pentru a se stabili dacă suma de 60 de lei plătită de petent se află în posesia sa, fiind primită de la intimată, așa cum susține aceasta și, în caz afirmativ, cu ce titlu.
De asemenea, se impune reaudierea intimatei pentru ca aceasta să precizeze în ce anume constă "orice înscriere de sarcini suplimentară impusă de Bancă la ANCPI" așa cum menționează în declarația dată la sediul IGPR - ca explicație pentru reținerea sumei de 60 de lei fără chitanță și care este motivul pentru care nu i-a returnat banii în situația în care nu au fost folosiți pentru actele efectuate.
În ceea ce privește suma de 40 lei la care face referire petentul ca fiind reținută, de asemenea, nejustificat de către notarul public, Curtea constată că banii au fost achitați conform chitanței nr.- din 21.08.2008 pentru eliberarea extrasului de carte funciară pentru autentificare (filele 32-33 ). Petentul a achitat, într-adevăr, suma de 20 de lei, așa cum susține în plângerea sa, însă pentru eliberarea extrasului de carte funciară pentru informare (fila 18 ). fiind vorba, așadar de două acte diferite.
Cum reținerea sumei de 40 de lei este justificată și există la dosar chitanța care confirmă primirea acesteia, nu se impune efectuarea de verificări la Biroul de Carte Funciară pentru stabilirea "datei concrete când a fost emisă chitanța" care atestă plata sumei susmenționate - așa cum solicită petentul -, acest aspect rezultând fără nici un fel de dubiu atât din chitanța nr. nr.- eliberată de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară al Municipiului B (fila 32 DU) cât și din copia extrasului de carte funciară pentru autentificare (fila 33 ). Rezultă în mod clar din aceste înscrisuri că plata sumei de 4o de lei s-a făcut în data de 21.08.2008 și extrasul de carte funciară pentru autentificare a fost eliberat a doua zi, 22.08.2008, astfel că susținerile petentului în sensul că este posibil ca suma de bani să fi fost plătită după eliberarea extrasului nu are temei.
Pentru considerentele arătate mai sus, în baza art. 278/1 alin.8 lit. b pr. pen, Curtea va admite plângerea petentului, va desființa rezoluțiile atacate și va trimite cauza procurorului în vederea completării cercetărilor penale astfel cum s-a menționat mai sus. Câtă vreme în cauză s-a dat o soluție de neîncepere a urmăriri penale instanța nu poate pronunța soluția de reținere a cauzei spre judecare conform art. 278/1 alin.8 lit.c pr. pen. astfel cum a solicitat petentul, în acest sens statuând Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.48/4 iunie 2007 pronunțată în recurs în interesul legii.
Deși soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză nu este prevăzută de dispozițiile art.278/1 alin.8 pr. pen. Curtea apreciază că acest impediment de ordin legal nu este altceva decât o lacună a legiuitorului care nu a prevăzut toate ipotezele care pot apărea cu ocazia exercitării controlului judecătoresc asupra soluțiilor de netrimitere în judecată adoptate de organele de urmărire penală.
În opinia Curții, caracterul incomplet al cercetărilor nu poate conduce nici la trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale, după cum nu poate fi validată într-o asemenea ipoteză soluția de neîncepere a urmăririi penale. Într-o asemenea ipoteză ceea ce trebuie să prevaleze este principiul liberului acces la justiție, reglementat atât de Constituția României în art. 21 cât și de Convenția europeană a drepturilor omului pentru că în caz contrar, procedura exercitării controlului judecătoresc asupra actelor procurorului ar fi pur formală, străină de scopul pentru care a fost instituită. Ar fi de neacceptat ca ori de câte ori organul de urmărire penală efectuează cercetări incomplete într-o cauză, instanța să fie silită, practic, să valideze soluția de neîncepere a urmăriri penale pe motiv că nu o poate desființa pentru că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.278/1 alin.8 lit.b pr. pen.
Prin urmare, chiar dacă soluția nu se regăsește printre cele prevăzute expres și limitativ de lege, ea rezultă din principiul liberului acces la justiție și se impune ca fiind corespunzătoare situației concrete din prezenta cauză, Curtea va dispune în sensul completării cercetărilor, urmând ca în final să se stabilească dacă vor fi sau nu întrunite condițiile legale pentru începerea urmăririi penale.
În conformitate cu disp. art. 192 alin.3 pr. pen cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRȘTE
În baza art. 278/1 alin.8 lit. b pr. pen,
Admite plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției din 13 ianuarie 2009 adoptată în dosarul nr.1586/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a rezoluției din 16.02.2009 adoptată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr.85/II-2/2009.
Desființează rezoluțiile susmenționate și trimite cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în vederea completării cercetărilor penale.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică de la 17.06.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.
2 ex./3.07.2009
Președinte:Niculina AlexandruJudecători:Niculina Alexandru
