Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Încheierea /2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
( 1456/2008 )
ÎNCHEIE R E
Ședința publică de la 8 decembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea plângerii formulată de petenții și I împotriva rezoluției nr. 1047/II/2/2008 din 18 iunie 2007 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat petentul personal și asistat de apărător ales,avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 72291 emisă de ", și Asociații", lipsind petenta I pentru care s-a prezentat același apărător ales și intimații, și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul petenților depune la dosar trei înscrisuri, unul privito la dosarul nr. 4541/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 5 B și două referitoare la dosarul nr. 2485/P/2005.
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea plângerii.
Apărătorul petenților având cuvântul cu privire la incidența în cauză a art. 122 - 124 Cod penal susține că față de momentul încheierii actului - respectiv 22 octombrie 2002,termenul prescripției se împlinește în luna octombrie 2009. În opinia apărării, actele ce au fost comunicate - două plângeri și o adresă din partea parchetului - sunt întrerupătoare ale prescripției, motiv pentru care s-a aplicat termenului prescripției prevăzut de art. 124 Cod penal, fiind acte care s-au efectuat.
De asemenea, apărarea consideră că este necesar a se aplica principiul egalității părților și cele trei persoane au calitatea de făptuitor.
În concluzie, în cauză este incident art. 124 Cod penal, în condiția în care ne aflăm în prezența unei întreruperi prev. de art. 123 Cod penal.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, apreciază că este prescrisă răspunderea penală deoarece nu s-au efectuat acte de întrerupere potrivit art. 123 Cod penal față de un învinuit sau un inculpat. Neefectuându-se acte în acest sens, așa cum în mod expres prevede art.123 alin. 1 Cod penal, consideră că în mod corect s-a făcut aplicarea art. 122 Cod penal.
Petentul având cuvântul, susține că este vorba de o infracțiune pentru care se tot judecă de 6 ani. a înșelat-o pe mama sa, în vârstă de 96 de ani și pe baza unei procuri, înainte ca aceasta să decedeze, a întocmit un act de vânzare - cumpărare, devenind și cumpărător și vânzător, acest act fiind în continuare în cercetare la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.Consideră că în speță este vorba despre o infracțiune și nu este vina sa că în urma schimbării competenței dosarul a fost declinat de la un parchet la altul. Solicită admiterea plângerii și înaintarea dosarului Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI pentru cercetări.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 15 decembrie 2008.
Dată în ședință publică azi, 8 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
( 1456/2008 )
SENTINȚA PENALĂ NR. 330
Ședința publică de la 15 decembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - -
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea plângerii formulată de petenții și I împotriva rezoluției nr. 1047/II/2/2008 din 18 iunie 2007 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 8 decembrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 15 decembrie 2008 când, în aceiași compunere a dat următoarea sentință:
CURTEA
Asupra cauzei de față,
La data de 01.07.2008, pe rolul acestei instanțe s-a înregistrat plângerea formulată de petenții și I (soți) împotriva rezoluției nr.1047/II-2/2008 din 18.06.2008 prin care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa confirmat rezoluția nr.1597/P/2007 din 05.10.2007 a aceluiași parchet.
În vederea soluționării cauzei s-au atașat dosarele nr.1595/P/2007 și 1047/II-2/2008 și 2485/P/2005, toate ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Prin plângerea formulată de instanță, în condițiile art.278/1 Cod procedură penală, petenții critică soluția de neurmărire penală dispusă de procuror prin rezoluția nr.1597/P/2007 din 05.10.2007 în temeiul art.228 al.6 raportat la art.10 lit.g Cod procedură penală raportat la art.121 al.1 și art.122 lit.d Cod penal, față de notarul public pentru infracțiunea prevăzută de art.249 al.1 Cod penal față de avocatul pentru infracțiunea prevăzută de art.26 raportat la art.249 al.1 Cod penal și față de pentru infracțiunea prevăzută de art.292 Cod penal.
Petenții își argumentează plângerea cu susținerea că în speță nu poate opera prescripția răspunderii penale pentru aceste infracțiuni, astfel cum s-a reținut în rezoluția procurorului întrucât aceasta ar fi fost întreruptă, în virtutea dispozițiilor art.123 al.1 Cod penal prin comunicările de acte, care s-au făcut învinuiților.
În această situație, susțin petenții, cum termenele de prescripție specială în condițiile art.124 Cod penal nu s-au împlinit, soluția procurorului ar fi greșită.
Examinând actele și lucrările dosarelor din perspectiva criticii formulate de petent, Curtea constată că plângerea este nefondată și reține în acest sens următoarele:
Potrivit art.123 al.1 Cod penal, cursul prescripției prevăzute de art.122 se întrerupe prin împlinirea oricărui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului în desfășurarea procesului penal.
Din economia acestei norme juridice rezultă fără dubiu că legea penală îngăduie întreruperea prescripției răspunderii penale numai în cazul învinuiților și al inculpaților, nu și al persoanelor față de care nu s-a început urmărirea penală.
Acest tratament deosebit impus de art.123 al.1 Cod penal, în raport cu calitatea procesuală a fost sesizat ca atare și supus controlului de constituționalitate.
Prin decizia 49/26.01.2006 (Of. 188 din 28.01.2006) Curtea Constituțională a respins ca nefondată excepția de neconstituționalitate a art.123 al.1 Cod penal cu motivarea că această normă juridică nu instituie discriminări pentru persoanele care se află în aceeași situație juridică, iar completarea legii prin includerea și a făptuitorilor în cuprinsul textului de lege cade în competența exclusivă a legiuitorului.
Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională a statuat în sensul că atât timp cât, prin lege, nu survine o modificare a textului menționat, el nu poate fi interpretat extensiv, ca fiind aplicabil și făptuitorilor.
Or, în cauză plângerea petenților se referă la contractul de vânzare cumpărare nr.1735 autentificat de notarul public prin încheierea din 15.04.2002 (fila 71.).
Cu privire la acest act petenții susțin că a fost încheiat de notarul public cu neobservarea dispozițiilor prohibitive ale art.9 din Legea nr.182/1995 ceea ce ar configura infracțiunea de neglijență în serviciu.
De asemenea, mai susțin petenții că și părțile tranzacției imobiliare respective ar fi săvârșit, cumpărătorul - avocatul - infracțiunea de neglijență în serviciu, iar vânzătorul - infracțiunea de fals în declarații - art.292 Cod penal.
Așadar, presupusa activitate infracțională celor 3 persoane s-ar fi comis la data de 15.04.2002 - și cum față de acestea nu s-a început urmărirea penală, nu au calitatea de învinuiți și cu atât mai puțin ca inculpați.
Având în vedere regimul sancționator stabilit de lege pentru cele 2 infracțiuni (art.249 al.1- 2 ani sau amendă), dispozițiile art.122 lit.d și e Cod penal, precum și inaplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art.123 Cod penal, soluția de neurmărire penală, argumentată prin împlinirea prescripției răspunderii penale, adoptate de procuror este pe deplin justificată.
Așa fiind, Curtea constată că rezoluțiile atacate sunt legale și temeinice și în baza art.278/1 Cod procedură penală va respinge ca nefondată plângerea petenților și va menține actele procurorului.
Văzând și prevederile art.192 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea petenților și I domiciliați în B, str. -. -, nr.54, sector 5, împotriva rezoluției nr.1047/II-2/2008 din 18.06.2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Obligă petenții la câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 decembrie 2008.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Red. /14.01.2009
Dact./14.01.2009/4 ex.
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu