Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 211/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 211/
Ședința publică din data de 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra plângerii formulată, în conformitate cu disp. art. 2781Cod procedură penală, de petentul, domiciliat în T, str. 1 - 2. - 3,. 2,. 27, județul G) împotriva rezoluției nr. 463/P/2008 din 29.04.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.11.2009 și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 16.11.2009.
După deliberare,
CURTEA
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Petentul s-a adresat instanței de judecată cu plângere, întemeiată pe dispozițiile art. 2781Cod procedură penală, împotriva rezoluției 463/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI.
Petentul a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor 463/P/2008 și 687/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și trimiterea dosarului la procuror pentru continuarea urmăririi penale.
În susținerea plângerii, petentul a arătat că urmărirea penală a fost superficială, efectuându-se doar acte premergătoare.
A arătat petentul că intimatul - executor judecătoresc - se face vinovat de infracțiunile menționate în plângerea penală.
Astfel, s-a arătat că intimatul a comis infracțiunea de abuz în serviciu prin nerespectarea legii cu ocazia efectuării executării silite.
Cu privire la infracțiunea de complicitate la sustragerea de sub sechestru, s-a arătat că intimatul a comis și această faptă întrucât a încălcat dispozițiile Codului d e procedură civilă cu ocazia executării silite prin asimilarea unor bunuri mobile ca bunuri accesorii, dar și prin faptul că publicațiile de vânzare nu cuprindeau descrierea bunurilor mobile.
S-a mai arătat că intimatul a comis și infracțiunea de fals intelectual întrucât a întocmit în fals două anexe la factura 63/2006, prin care se atestă date nereale.
A mai susținut petentul că prin omiterea și prin interpretarea greșită a unor texte de lege, executorul judecătoresc a săvârșit infracțiunea de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 Cod penal în ref. la art. 215 Cod penal, fapta fiind dovedită de aspectele arătate mai sus, respectiv, întocmirea în fals a celor două anexe la factura 63/2006.
Din analiza materialului probator aflat la dosarul 463/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI se constată următoarele:
Prin rezoluția 463/P/2008 din 29.04.2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de:
- art. 246 Cod penal în referire la art. 2481Cod penal;
- art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1, 4 Cod penal;
- art. 26 Cod penal rap. la art. 244 alin. 1 Cod penal;
- art. 289 Cod penal.
Pentru a dispune astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIa reținut următoarele:
Persoanele vătămate -, și, acționari la Tekno T, au formulat plângere penală împotriva executorului judecătoresc din T, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată, prevăzută de art. 246 Cod penal, în referire la art. 2481Cod penal, complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 Cod penal, fals intelectual, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal și complicitate la infracțiunea de sustragere de sub sechestru, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 244 alin. 1 Cod penal.
În motivarea plângerii, persoanele vătămate au arătat că făptuitorul, în calitate de executor judecătoresc, și-a încălcat atribuțiile de serviciu cu ocazia executării silite a debitorului Tekno T, județul G, cauzând astfel un prejudiciu cu consecințe deosebit de grave.
Prin ordonanța nr. 463/P/2008 din 14.01.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 Cod penal în referire la art. 2481Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 Cod penal și art. 26 Cod penal raportat la art. 244 alin. 1 Cod penal.
Împotriva ordonanței a formulat plângere persoana vătămată, afirmând că soluția ar fi nelegală și netemeinică întrucât s-a făcut o analiză superficială a plângerii și a completărilor acesteia și că motivarea ar fi sumară.
Prin ordonanța nr. 187/II/2/2009 din 31.03.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIs -a dispus admiterea plângerii și infirmarea în parte a soluției, numai în ceea ce privește infracțiunile săvârșite de către executorul judecătoresc.
În ordonanța de infirmare se arată că în prima soluție, procurorul nu s-a pronunțat cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 289 Cod penal.
Din actele premergătoare aflate la dosar rezultă că prin sentința comercială nr. 8 din 04.01.2006 a Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de creditorul și a somat debitoarea Tekno T să achite creditorului în termen de 30 de zile suma de 1.049.348 RON, reprezentând contravaloarea actualizată a unui împrumut.
La data de 06.02.2006, creditorul a solicitat executorului judecătoresc, executarea silită a debitorului. Executorul judecătoresc a solicitat instanței încuviințarea executării silite și prin încheierea nr. 549/2006 din 10.02.2006 a Judecătoriei Tecucis -a dispus încuviințarea executării silite.
Ulterior, la data de 22.02.2006, executorul judecătoresc s-a deplasat la sediul debitorului, unde a întocmit proces-verbal de situație a imobilului și a bunurilor mobile. În aceeași zi, s-a întocmit procesul-verbal de evaluare, cu acordul părților.
În data de 28.04.2006, la insistența creditorului a stabilit termenele de vânzare a bunurilor la licitație publică, pentru data de 02.06.2006.
La licitația publică a participat un singur ofertant, Tekno B care a și adjudecat bunurile, în lipsa altor ofertanți.
Din actele premergătoare aflate la dosar nu rezultă că executorul judecătoresc ar fi încălcat vreo dispoziție legală cu ocazia executării silite a bunurilor aparținând debitorului Tekno
În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, persoanele vătămate descriu în amănunt vicii de procedură ale executării silite legate de îndeplinirea necorespunzătoare a unor acte de către executor (procese-verbale de situație, de licitație, anexe ).
S-a apreciat că aceste nemulțumiri invocate de persoanele vătămate ar putea fi valorificate pe calea unei contestații la executare și nu pe calea unei plângeri penale.
Persoana vătămată a susținut în plângerea sa împotriva primei soluții că plângerile inițiale au fost analizate superficial și că motivarea ar fi incompletă.
În speță, cu ocazia soluționării unei cauze penale având ca obiect un presupus abuz în serviciu din partea unui executor judecătoresc comis cu ocazia punerii în executare a unor hotărâri, procurorul nu analizează încă o dată etapă cu etapă și act cu act procedura executării silite pentru a se transforma astfel într-o instanță care să soluționeze contestația la executarea silită. Într-o astfel de cauză, procurorul fiind investit cu o plângere penală analizează îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale executorului și apreciază dacă anumite activități, săvârșite cu rea credință pot îmbrăca forma unui abuz în serviciu, fără ca procurorul să poată analiza fondul executării sau să se poată pronunța pe legalitatea executării. De aceea s-a considerat că la o analiză a activității executorului judecătoresc nu s-a constatat încălcarea vreunei dispoziții legale de către aceasta, care să îmbrace forma infracțiunii prevăzută de art. 246 Cod penal.
Pentru acest motiv, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 Cod penal raportat la art. 2481Cod penal.
În ce privește infracțiunea de complicitate la înșelăciune, persoanele vătămate au arătat că executorul judecătoresc a comis această faptă cu ocazia executării silite a întregului patrimoniu a Tekno, cu tot cu unele utilaje aflate sub sechestru asigurator într-un alt dosar. Persoanele vătămate au considerat că executorul judecătoresc a fost complice la înșelăciune, întrucât prin actele de executare ar fi ajutat pe și să dobândească bunurile societății.
De asemenea, în ce privește această infracțiune, persoanele vătămate sunt nemulțumite că executorul judecătoresc a întocmit un singur proces-verbal de situație atât pentru bunuri mobile cât și pentru bunuri imobile.
Persoanele vătămate au apreciat că li s-ar fi părut corect ca executorul judecătoresc să fi întocmit câte un proces-verbal de situație pentru bunuri mobile și imobile, iar procesul-verbal de licitație să fi fost detaliat cu descrierea amănunțită a bunurilor mobile.
Din actele premergătoare aflate la dosar nu rezultă faptul că făptuitorul ar fi ajutat în vreun fel vreo persoană, să inducă în eroare Tekno T, ci executorul a pus în executare titlul executor.
Așa cum sunt descrise faptele de persoanele vătămate, faptele sesizate ar putea face obiectul unei contestații la executare și nu obiectul unei plângeri penale.
Pentru acest motiv s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 Cod penal.
Persoanele vătămate au formulat plângere împotriva executorului judecătoresc și pentru complicitate la sustragere de sub sechestru, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 244 Cod penal, întrucât o parte din bunurile vândute se găseau sub un sechestru judiciar.
În plângerile lor, persoanele vătămate au arătat că executorul judecătoresc s-ar face vinovat de această infracțiune întrucât un bun mobil (un utilaj) vândut la licitație fusese sechestrat anterior.
Din actele premergătoare s-a stabilit că era cercetat într-un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și în această cauză, la data de 06.03.2003, organele de poliție au dispus instituirea unui sechestru asigurator pe bunurile aparținând autorului faptei. Astfel, la data de 22.03.2003 s-a dus la îndeplinire măsura, aplicându-se sechestru asupra unor utilaje ( 24).
În urma analizării actelor premergătoare, rezultă că executorul judecătoresc nu avea cunoștință că unele bunuri erau deja sechestrate, iar din verificarea executorului nu rezultă acest lucru.
De altfel, persoanele vătămate puteau formula contestații la executare pe parcursul executării silite dacă apreciau că procedura se desfășoară cu încălcarea dispozițiilor legale.
S-a considerat astfel că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 244 Cod penal, întrucât executorul judecătoresc nu a cunoscut că o parte din bunurile vândute la licitație sunt sechestrate. În consecință, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc.
Cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual de către executorul judecătoresc, persoana vătămată a arătat într-o completare a plângerii inițiale că executorul judecătoresc ar fi întocmit în fals două anexe la o factură, anexe care cuprindeau descrierea anumitor bunuri care au fost adjudecate în urma licitației.
La fila 27 din plângere, persoana vătămată, descriind aceeași faptă, a considerat că ar face parte din elementele infracțiunii de înșelăciune, iar în declarația sa de la fila 48, apreciat că aceeași faptă descrisă ar constitui modalitatea de săvârșire a infracțiunii prevăzută de art. 246 Cod penal.
S-a apreciat că fapta astfel descrisă, privind anumite neconcordanțe între cele două anexe și bunurile adjudecate se circumscrie infracțiunii prevăzută de art. 246 Cod penal și că aceste aspecte ar putea fi invocate pe calea unei contestații la executare unde s-ar putea anula anumite acte de executare silită.
Pentru acest motiv, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 289 Cod penal.
Pentru a se dispune neînceperea urmăririi penale cu privire la cele patru infracțiuni arătate mai sus, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIa avut în vedere dispozițiile art. 228 alin. 4 Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. b; art. 10 lit. a; art. 10 lit. d și respectiv art. 10 lit. b Cod procedură penală.
Prin rezoluția 687/II/2/2009 din 23.06.2009 a Procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI s-a respins plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției 463/P/2008 din 29.04.2009.
Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului se constată căplângerea formulată de petentul este nefondată.
Considerăm că soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul pentru cele patru infracțiuni arătate mai sus este legală și temeinică.
1. În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 246 Cod penal în ref. la art. 2481Cod penal, considerăm că în mod corect s-a reținut că fapta descrisă în plângere nu este prevăzută de legea penală, devenind astfel incidente prevederile art. 10 lit. b Cod procedură penală.
Motivele invocate de petent în sensul încălcării de către intimat a mai multor dispoziții din Codul d e procedură civilă cu ocazia efectuării executării silite nu pot atrage incidența infracțiunii de abuz în serviciu.
Cu ocazia soluționării plângerii penale sau a plângerii împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, procurorul ori instanța de judecată nu se pot substitui unei instanțe civile pentru a analiza fondul cauzei privind executarea silită, modalitățile și termenele în care a fost efectuată aceasta.
În cadrul acestei proceduri penale, pentru a se stabili că fapta reclamată este prevăzută de legea penală și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, este imperios necesar ca executorul judecătoresc, cu știință să nu fi îndeplinit un act sau să-l fi îndeplinit în mod defectuos și să fi cauzat în acest fel vreo vătămare intereselor legale ale unei persoane.
Or, în speță, situația de fapt (vizând modalitatea în care s-a desfășurat executarea silită) nu poate fi considerată drept o faptă prevăzută de legea penală, și nu poate atrage răspunderea penală a executorului judecătoresc.
2. În ceea ce privește infracțiunea de complicitate la înșelăciune, considerăm că în mod corect, prin rezoluția atacată, s-a stabilit că această faptă nu există.
Așa cum rezultă din plângerea formulată de petent, la baza acestei presupuse activități infracționale - de complicitate la înșelăciune - s-a aflat modalitatea de desfășurare a executării silite, în concret, întocmirea unui singur proces-verbal de situație atât pentru bunuri mobile cât și pentru bunuri imobile.
Or, aspectele arătate mai sus, precum și actele aflate la dosar, nu sunt în măsură să confirme împrejurarea că intimatul, în calitatea sa de executor judecătoresc, ar fi ajutat vreo persoană să inducă în eroare SC SA
3. Considerăm că în mod corect prin rezoluția atacată s-a stabilit că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la sustragere de sub sechestru prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 244 Cod penal.
Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă împrejurarea că intimatul nu a avut cunoștință de faptul că un utilaj vândut cu ocazia executării silite ar fi fost anterior sechestrat.
Trebuie făcută precizarea că pentru remedierea acestei situații intervenită în timpul vânzării la licitație petentul se putea adresa instanței civile cu o contestație la executare silită.
4. În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 289 Cod penal, considerăm că în mod corect prin rezoluția atacată s-a stabilit că această faptă nu este prevăzută de legea penală.
Aspectele invocate de petent, conform cărora executorul judecătoresc ar fi întocmit în fals două anexe la factura 63/2006 - în două variante: una cu TVA și una fără TVA nu pot conduce la concluzia că în speță ar fi incidentă vreo faptă prevăzută de legea penală, respectiv, infracțiunea de fals intelectual.
Față de cele de mai sus, considerăm că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 2781alin. 8 lit. b Cod procedură penală, neimpunându-se admiterea plângerii și trimiterea dosarului la procuror pentru începerea urmăririi penale.
De asemenea, nu sunt incidente nici dispozițiile art. 2781alin. 8 lit. c Cod procedură penală întrucât, așa cum am arătat inițial, soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de intimatul este legală și temeinică.
Pe cale de consecință, se va respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției 463/P/2008 din 29.04.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI.
În baza disp. art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală, se va menține soluția din rezoluția atacată.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
RESPINGE, ca nefondată, plângerea formulată de petentul (fiul lui și, născut la data de 23.02.1954 în localitatea, județul V, CNP -, domiciliat în T, str. 1 - 2. - 3,. 2,. 27, județul G) împotriva rezoluției nr. 463/P/2008 din 29.04.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI.
În baza disp. art. 2781alin.8 lit.a pr.pen. menține soluția din rezoluția atacată.
În baza disp. art.192 alin.2 pr.pen. obligă petentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru petentul și de la comunicare pentru intimatul.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 2009.
PREȘEDINTE,
- -
Grefier,
Red. -/20.11.2009
Tehnored. /2 ex./24.12.2009
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache
