Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 213/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 213
Ședința publică de la 13 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Gheorghe Vintilă
G - - JUDECĂTOR 3: Ștefan Făurar
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de petentul, împotriva sentinței penale nr. 190 din 19 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul, lipsă intimații, A și.
Procedura de citare, este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cp dosarul se află în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.
Recurentul, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului, pentru motivele scrise depuse la dosar, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că aceasta nu are la bază materialul probator administrat în cauză, instanța fiind lipsită de rol activ și neadministrând proba cu martorii esențiali, respectiv și, fiind ignorate și actele medicale emise de Institutul Medico Legal C și de la unitatea sanitară unde a fost internat.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, motivând că sentința recurată este temeinică și legală.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 190 din 19 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, a fost respinsă plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției nr. 190/P/2007 din 28 martie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul O l t,în contradictoriu cu făptuitorii, A, și, ca nefondată.
Prima instanță a reținut că, prin rezoluția menționată, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții, A, agenți de poliție și executorul judecătoresc, cercetași sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă prev. de art. 250 Cod Penal, întrucât, actele premergătoare efectuate în cauză au stabilit că fapta sesizată nu se confirmă.
Cercetările au evidențiat faptul că, la 11 decembrie 2006, organele de poliție din cadrul Poliției C - județ O, au fost sesizate cu privire la faptul că, la 06 decembrie 2006, cu prilejul punerii în executare a unei hotărâri judecătorești, au fost agresați de agenții de poliție menționați anterior, care-l însoțeau pe executorul judecătoresc.
În cauză, s-a stabilit că, la data de 06 decembrie 2006, cei patru agenți de poliție, organe de cercetare penală în cadrul Poliției Judiciare - Poliția orașului C, s-au deplasat la domiciliul petenților împreună cu organul de executare și cu mama minorei, pentru ridicarea acesteia, prilej cu care petenții s-au opus, astfel că, executorul judecătoresc, cu sprijinul agenților de poliție, a procedat la ridicarea silită a minorei din domiciliul petenților.
S-a stabilit că susținerile petenților, cu privire la agresarea acestora, sunt infirmate chiar de conținutul procesului-verbal de executare încheiat în aceeași zi, în care sunt incluse relatările ginerelui petenților - - acesta precizând în mod expres că nici organele de poliție și nici executorul judecătoresc nu au exercitat acte de agresiune fizică asupra petenților.
Împrejurarea că petenta a suferit o agresiune fizică în ziua respectivă, situație atestată de certificatul medico-legal depus la dosar, evidențiază existența unui incident produs între și persoana care o însoțea pe mama minorei, situație în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimați.
În recursul declarat de petentul, se susține că sentința este nelegală și netemeinică, pentru că nu au fost audiați martorii și și nu s-au avut în vedere actele medicale depuse la dosar.
Recursul este nefondat.
Din materialul probator administrat în cauză, rezultă că, la propunerea recurentului, pe parcursul cercetărilor, au fost audiați martorii, și, indicați de recurentul - petent, din depozițiile cărora a rezultat netemeinicia susținerilor, cu privire la actele de violență ce ar fi fost exercitate asupra sa de intimați.
Împrejurarea că, în prezent, se solicită suplimentarea probei testimoniale, este lipsită de relevanță, rezoluția pronunțată de organul de urmărire penală și sentința instanței de fond stabilind cu certitudine, pe baza materialului probator administrat, împrejurarea că recurentul - petent nu a fost agresat.
În cauză, s-a stabilit cu certitudine că leziunile prezentate de și atestate de actul medico-legal, nu sunt rezultatul agresiunii intimaților, așa cum rezultă din depozițiile martorilor și.
Curtea, constată legalitatea și temeinicia sentinței, urmînd ca, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. să dispună respingerea recursului, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 C.P.P.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de petentul, împotriva sentinței penale nr. 190 din 19 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 50 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - G - - -
Grefier,
Red. Jud. C-tin -
Jud. Fond:
Dact. 2 ex./ 31 Martie 2008
Președinte:Constantin MereanuJudecători:Constantin Mereanu, Gheorghe Vintilă, Ștefan Făurar