Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 22/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚĂ PENALĂ Nr. 22
Ședința publică de la 25 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Anton
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind soluționarea cauzei penale directe, având ca obiect " plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului ( art.278 ind.1 Cod procedură penală)", formulată de petentul împotriva rezoluției din 02.11.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, dată în dosarul nr.219/P/2009.
Conform disp.art.297 din Codul d procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s- făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că e prezintă petentul.
intimații I, pentru care răspunde avocat ales, I, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților la termenul de astăzi, că este al doilea termen de judecată, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul părților în susținerea plângerii.
Petentul, având cuvântul, solicită admiterea plângerii așa cum este formulată în scris. Solicită instanței a se dispune infirmarea rezoluției și trimiterea cauzei la procuror în vederea continuării cercetărilor penale împotriva numiților I și pentru săvârșirea infracțiunilor
Avocat pentru intimata I, având cuvântul, pune concluzii de respingere a plângerii ca fiind tardiv introdusă susține că pe lângă faptul că petentul nu și-a expus motivele împotriva, cât și faptul că această plângere este introdusă ca fiind tardivă.
Dacă instanța va considera plângerea introdusă de petent în termenul prevăzut de lege, pe fondul cauzei, apreciază ca fiind legală și temeinică rezoluția dată de procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași la data de 02.11.2009 în dosarul nr.219/P/2009, plângerea nefondată, motiv pentru care pune concluzii de respingere ca atare.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că prin rezoluția contestată Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘIa dispus neînceperea urmăririi penale față de persoanele împotriva cărora a formulat plângere petentul, constatând incidența disp.art.10 lit.a și d Cod procedură penală, cu precizarea că petentul a solicitat cercetarea acestora pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 246, 249 dinCodul penal.
Raportat la actele premergătoare efectuate în cauză și susținerile pa care petentul a înțeles să le facă în plângerea penală, susține că rezoluția procurorului este și legală și temeinică.
În ceea ce o privește pe, faptul că a consemnat în adresele de răspuns către petent numărul de încheiere de autentificare 260 /2007 deși corect era 1160/2007 ca fiind o eroare de redactare, de altfel chiar din adresa din 18.09.2009 a rezulta că în arhiva notarului public nici nu exista un contract de autentificare cu nr.260/2007 în mod evident fiind o eroare de redactare.
În ceea ce-l privește pe subprefectul, s-a reținut că acesta ar fi dispus efectuarea xerocopiilor cu intenția de a soluționa de altfel problema petentului, iar în ceea ce o privește pe notarul public, aceasta doar a consemnat declarația părții vătămate, neavând relevanță dacă banii au fost predați de sau de soția acestuia.
Fără a mai relua toate celelalte argumente expuse în rezoluția prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, susține că este legală și temeinică, legalitatea acesteia a fost verificată și prin rezoluția procurorului general adjunct nr.969/II/2/2009 prin care s-a constatat că în mod corect procurorul dispus neînceperea urmăririi penale. Solicită respingerea plângerii formulată de petentul ca fiind nefondată.
Interpelat fiind, petentul, la ce dată i-a fost comunicată rezoluția prim procurorului din 14.12.2009, acesta precizează că la insistența sa, i s-a dat personal de către procuror, o copie a rezoluției dar nu își amintește exact data.
Avocat, față de susținerea petentului, arată că atât timp cât nu există o dată certă pe dovada de comunicare, își susține excepția invocată, raportat la data pronunțării rezoluției, respectiv 14.12.2009 și data la care a fost introdusă plângerea de către petent, respectiv 06.01.2010, plângere pe care dealtfel nici nu a motivat-
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că atât timp cât nu există o dovadă din care să rezulte data la care i-a fost comunicată petentului rezoluția, urmează a se aprecia ca fiind formulată în termen plângerea.
Avocat, având din nou cuvântul, solicită ca instanța să aprecieze și dacă va considera că plângerea petentului este introdusă în termen, excepția invocată să fie respinsă.
Declarând dezbaterile închise, cauza rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
Curtea,
Asupra plângerii penale de față;
Sub numărul -, pe rolul Curții de APEL IAȘIs -a înregistrat plângerea petentului împotriva Rezoluției Procurorului din 02.11.2009, dată în dosarul nr. 219/P/2009, al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de persoanele cercetate: I și - notari publici, - subprefect de I, - director la Direcția de Evidenta a Persoanelor județul I și - în calitate de comisar șef de poliție, împotriva cărora petentul a făcut plângere pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 Cod penal în ceea ce îi privește pe I, și art. 249 Cod penal în privința lui.
În motivarea orală a plângerii, petentul susține că probele aflate la dosar nu au fost corect analizate și solicită instanței să se înceapă urmărirea penală împotriva acestor persoane cercetate, pe baza acestor probe.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Petentul, a formulat plângere penală împotriva celor cinci persoane cercetate, reclamând săvârșirea infracțiunii amintite mai sus, constând în aceea că notarul public Iar efuzat să-i elibereze o copie de pe contractul de vânzare-cumpărare, autentificat prin încheierea nr. 260/2007, notarul public a consemnat cu prilejul autentificării încheierii nr. 1254 din 19.03.2008, că el ar fi primit de la, prin mandatarul acestuia, suma de 1000 dolari, și îi primise de la soția acestuia, ca subprefectul a efectuat xerocopii ale contractului de vânzare - cumpărare cu nr. 1160/2007, pe care le-a reținut, când petentul a fost în audiență, că a aprobat o cerere de stabilire domiciliu a lui la o adresa din I,-, iar și-a dat acordul ca acesta să își stabilească reședința la această adresă.
Examinând și cercetând aspectele semnalate, procurorul de caz a dispus, în baza art. 228, al. 6 și art. 10, lit. a și d Cod procedură penală neînceperea urmăririi penale față de persoanele cercetate, cu motivarea că din actele premergătoare efectuate a rezultat că persoanele cercetate nu și-au exercitat atribuțiunile lor în mod necorespunzător și abuziv, cu ocazia exercitării atribuțiunilor lor de serviciu.
Pe de altă parte faptele comisive sau omisive trebuiau să cauzeze o vătămare a intereselor legale a petentului, pentru a antrena vreo răspundere penală. Nu s-a dovedit această vătămare.
Petentul, a formulat plângere împotriva acestei soluții la Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și, prin rezoluția din 14.12.2009, plângerea i-a fost respinsă ca neîntemeiată, cu aceeași motivare că persoanele cercetate nu și-au exercitat atribuțiunile lor în mod necorespunzător sau abuziv cu ocazia exercitării atribuțiunilor lor de serviciu. Dimpotrivă, ei au respectat normele procedurale aferente fiecărei profesii.
Instanța de judecată constată că plângerea petentului este nefondată din următoarele motive:
Așa cum a motivat și reprezentantul parchetului, din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că notarul public I, la data de 04.05.2007, a autentificat contractul de vânzare - cumpărare nr. 1160, având ca obiect vânzarea de către vânzătoarea a apartamentului situat în I,- tronson I, -.2,. 3,. 7 către cumpărătorul prin mandatarul său.
Deci proprietarul acestui apartament era și faptul că, la data de 07.02.2008, același notar autentifică un alt antecontract de schimb de apartamente între petent și, reprezentat de, cu eroare constând în 160/2007 în loc de 1160/2007, antecontract care are limita de 10.02.2018, nu îi conferea petentului și calitatea de proprietar, nefiind transmisă proprietatea în această situație.
Așa fiind, în mod legal i-a fost refuzat petentului de către și de notarul I eliberarea unor copii de pe acel contract și tot legal directorul executiv și-a dat acordul ca numitul să-și stabilească reședința în acel apartament, cerere avizată legal și de comisarul.
Eroarea strecurată de în adresele de răspuns către petent (260/2007, în loc de 1160/2007) nu au consecințe juridice care să îi fi încălcat drepturile petentului.
a făcut acele xerocopii cu intenția de a cunoaște mai bine problema care trebuia soluționată petentului. Cât privește pe notarul public, aceasta nu a făcut decât să consemneze declarația părții vătămate, așa încât nu are relevanță juridică dacă banii au fost predați de sau de soția acestuia.
Și instanța de judecată are convingerea că aceste persoane cercetate și-au exercitat atribuțiunile lor de serviciu, în conformitate cu legea, nefiind încălcate în vreun fel drepturile petentului.
În atare situație, rezoluția procurorului de caz,verificată și menținută de procurorul general adjunct, este legală și temeinică și nu se impune desființarea ei, așa cum solicită petentul.
Persoana cercetată I, prin avocatul său, a invocat excepția tardivității plângerii de față, excepție care nu este întemeiată și urmează să fie respinsă.
Rezoluția procurorului general adjunct a fost dată la 14.12.2009 și termenul era de 20 zile de la data luării la cunoștință de către petent. Acest termen de luare la cunoștință nu rezultă din actele dosarului și petentul a declarat că a luat la cunoștință de rezoluția atacată direct de la Parchet nefiindu-i comunicată la domiciliu. Necunoscându-se data comunicării se apreciază că plângerea a fost făcută în termenul legal de 20 zile.
În baza considerentelor mai sus expuse plângerea petentului va fi respinsă ca nefondată.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția tardivității introducerii plângerii invocată de persoana cercetată I prin apărătorul său.
În baza art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul, împotriva Rezoluției din 02.11.2009, dată în dosarul nr. 219/P/2009, al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI.
Menține rezoluția atacată.
Obligă petentul să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare, iar pentru petent de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi 25.02.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
08.03.2010
Președinte:Dan AntonJudecători:Dan Anton
