Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 239/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 239

Ședința publică de la 16 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dan Anton

JUDECĂTOR 2: Ancuța Gabriela Obreja Manolache

Judecător - - -

Grefier -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

S-a luat spre examinare recursul declarat de petenta SC SRL împotriva sentinței penale nr. 592 din data de 10 decembrie 2008 Tribunalului Vaslui.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul formulează concluzii de respingere a recursului declarat de petentă și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.

CURTEA DE APEL,

Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Tribunalul Vaslui, prin sentința penală nr. 592/10.12.2008, a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta SC SRL împotriva rezoluției dată de procuror în dosarul nr. 189/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui prin care s-a confirmat propunerea de a nu se începe urmărirea penală împotriva numitului, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 215 alin.1, 2, 3, 5, art. 246, 248 ind. 1, art. 249, 287, 289, 290 și 291 Cod penal.

Pentru hotărî astfel, prima instanță reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr- petenta SC SRL, cu sediul în V, str. -,.278,. a,.20, jud. prin reprezentant, formulat plângere împotriva rezoluției dată de procuror în dosarul nr. 189/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui prin care s- confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de numitul, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 215 alin.1,2,3,5, 246, 248 ind.1, 249, 287, 289, 290, 291 Cod penal.

A susținut petenta în cererea sa că soluția dată de procuror este greșită întrucât litigiul pe care el l-a reclamat la parchet nu este de natură civilă, ci unul de natură penală. Suprafața de 424. aparține p. SC SRL și orice modificare făcută în actele de proprietate trebuia înregistrată în registrul de transcripțiuni imobiliare, astfel că, certificatul de urbanism corespunde documentelor înregistrate în 1995 aceasta denotă cu atât mai mult falsul comis de persoana cercetată. Toate modificările făcute ulterior în actele de proprietate, precum și efectuarea cărții cadastrale unde suprafața de 424 p. a devenit 329. denotă p. că s-au comis niște infracțiuni de fals.

A fost atașat dosarul nr. 189/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

Prin rezoluția nr. 189/P/2008 dată de procuror la 24.03.2008, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor 215 alin.1,2,3,5, 246, 248 ind.1, 249, 287, 289, 290, 291 Cod penal.

A motivat procurorul că la data de 6 aprilie 1973, Comitetul Executiv al Consiliului Popular Județean Vaa vizat favorabil construcția unei magazii pentru hârtie de ziar de către ziarul, Nouă, în V, pe-. Suprafața de teren pe care s-a construit magazia era de 108.

p.

Ulterior, prin decizia nr. 90/22 februarie 1991 Prefecturii V, s-a înființat, V, care a preluat activitatea redacției ziarului, succesorul ziarului, Nouă,

La data de 15 decembrie 1995, Consiliul Județean V, prin decizia nr. 60, aprobat eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 424. p., teren aflat în patrimoniul, V și, în baza acestei decizii, a emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria - nr. 0024, pentru suprafața totală de 424. p., pe care se afla construită și magazia despre care s-a făcut vorbire anterior.

Totodată, Vad evenit proprietara suprafeței de 3.513,97. teren p. situat în V,- în baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria M 11, nr.0052 din 20.12.1995, emis de Ministerul Culturii. La emiterea acestui certificat s-a avut în vedere Decretul Consiliului de Stat nr. 43/10 februarie 1971, care a atribuit societății, suprafața de 1011,65. și p. Decizia nr. 296/11 mai 1970 Consiliului Popular al Județului V, care a atribuit societății suprafața de 2.445,00. Ținând p. cont și de suprafața de teren ocupată cu rețelele electrice, s-a constituit suprafața totală de 3.513,97. p., asupra căreia a fost emis Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria M 11, nr. 0052 din 20.12.1995.

După cum s-a observat, cele două certificate de atestare a dreptului de proprietate au fost emise de două instituții diferite (Ministerul Culturii și Consiliul Județean V) și la 5 zile diferență unul de celălalt.

La data de 26 septembrie 2000, pentru, V și la data de 28 septembrie 2000 pentru, V - succesor în drepturi al, V - s-a întocmit documentația cadastrală în vederea înscrierii în cartea funciară. Cu această ocazie, s-a constatat că, V deținea efectiv suprafața de 329,46. p., în loc de 424. teren p., cât figura în titlul de proprietate, iar, V, deținea suprafața de 3.186,26. p., față de 3.513,97. specificați p. în titlu.

De la data întocmirii documentației cadastrale, la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară V nu s-a înregistrat nici o contestație din partea celor două societăți.

La data de 2 aprilie 2002, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 995, Vav ândut către Casa Județeană de Pensii V suprafața de 2.286. p., iar la data de 28 ianuarie 2003, V, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 156, vândut către,-, V suprafața de 329,46. p., iar cu antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 157/28 ianuarie 2003, suprafața de 94,54. teren p., reprezentând diferența dintre suprafața de teren menționată în actul de proprietate și cea efectiv măsurată.

Această suprafață a fost revendicată atât de Casa Județeană de Pensii V cât și de,-,

Pe rolul Judecătoriei Vaslui există dosarul civil nr-, având ca obiect revendicare imobiliară și privește suprafața de teren în litigiu, iar, în această cauză, s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară de către expertul, care a concluzionat că suprafața de teren de 3.513,97. aparținând p., V și suprafața de 424. aparținând p., V se suprapun integral. Acesta este motivul pentru care ambele societăți stăpânesc în fapt o suprafață de teren mai mică decât le-o conferă actele de proprietate.

După administrarea actelor premergătoare în cauză, s-a constatat că nu sunt indicii ale săvârșirii vreunei fapte prevăzute de legea penală, o eventuală necorelare între suprafețele de teren de pe două titluri de proprietate putând fi rezolvată doar pe calea unei acțiuni în fața instanței civile, acțiune care există deja pe rolul Judecătoriei Vaslui, așa după cum s-a arătat.

Rezultă din actele dosarului că s-au făcut cercetări complete pentru a se stabili modul în care suprafața de 424. ce p. a aparținut inițial SC se suprapune peste suprafața de teren de 3513,97. aparținând p. SC SRL. A rezultat că această situație a fost cauzata de modul în care au fost întocmite succesiv acte de proprietate asupra terenurilor aparținând SC și SC V și că nu a existat intenția cuiva de a falsifica unul sau mai multe înscrisuri pentru a se atribui acea suprafață de teren uneia sau alteia dintre părți.

, tehnician cadastral în cadrul Oficiului de cadastru și imobiliare V, a întocmit cartea cadastrală ca urmare contratului de vânzare dintre SC și Casa de Pensii V, această carte funciară avut la bază o documentație cadastrală care a fost întocmită avându-se în vedere modul în care era delimitat terenul la data efectuării măsurătorii terenurilor.

În contextul actelor aflate la dosarul cauzei, prima instanță a apreciat că soluția dată de procuror este legală și temeinică.

Împotriva sentinței penale indicate mai sus declarat recurs petenta SC SRL, considerând-o netemeinică și nelegală.

Analizând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că recursul nu este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 222 din Codul d e procedura penala, plângerea trebuie să cuprindă numele, prenumele, calitatea și domiciliul petiționarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut și a mijloacelor de probă.

În plângerea adresată organelor de urmărire penală, petenta SC SRL a indicat mai multe infracțiuni și mai mulți făptuitori, însă în descrierea concretă a faptelor reclamate s-a referit doar la intimatul și la schița cadastrală întocmită de acesta pentru terenul din-, V, aparținând SC SA.

Cu prilejul audierii sale, reprezentantul petentei nu a prezentat alte aspecte din care să reiasă că plângerea se referă și la alte fapte și persoane decât cele mai sus prezentate ori care să permită organelor de urmărire penală să sesizeze din oficiu.

În aceste condiții, rolul activ al organelor judiciare a fost limitat la strângerea probelor necesare pentru aflarea adevărului cu privire la fapta descrisă în plângere.

Prin urmare, corect au procedat organele judiciare strângând probele necesare cu privire doar la fapta descrisa de petenta, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

Curtea, pe fondul cauzei, reține ca intimatul a fost acuzat de săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 Cod penal, constând în aceea că prin schița cadastrală pe care a întocmit-o pentru terenul din-, V, aparținând, a atestat în mod nereal că acest teren măsoară doar 329,46 mp.

Infracțiunea de fals intelectual constă, conform prevederilor art. 289 din Codul penal, în fapta funcționarului aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu care falsifică un înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea, cu știință, de a insera unele date sau împrejurări.

Pentru existența infracțiunii de fals intelectual este necesar ca un înscris oficial să fie falsificat prin atestarea mincinoasă a unor fapte sau împrejurări ori prin omisiunea, cu știință, de a le insera.

În prezenta cauza, din actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerii prin care petenta SC SRL a reclamat săvârșirea de către intimatul a infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 Cod penal, nu rezultă elemente care să confirme acuzația că schița cadastrală întocmita pentru terenul din-, V, aparținând, atesta în mod nereal că acest teren măsoară doar 329,46 mp.

Instanța de recurs mai reține ca, atât timp cât din probele administrate în cauza reiese că la întocmirea schiței au fost avute în vedere datele care au reieșit din efectuarea de măsurători, nu are nici o relevanta faptul că există o diferență între actele de proprietate și schița respectivă.

În lipsa probelor din care să rezulte că intimatul ar fi denaturat, cu intenție, adevărul la întocmirea scitei cadastrale în sensul consemnării unei suprafețe de teren mai decât cea reala, organului de urmărire penala nu îi este permis să dispună punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea intimatului în judecată.

Pentru aceste motive, Curtea, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de petenta SC SRL cu sediul în V, str. -,. 278,. A,.20, județul V împotriva sentinței penale nr. 592 din data de 10 decembrie 2008 Tribunalului Vaslui, pe care o menține.

Obligă recurenta să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 Aprilie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - - -

Judecător,

- -

Gerfier,

Red./Tehnored.:

2 ex.

Președinte:Dan Anton
Judecători:Dan Anton, Ancuța Gabriela Obreja Manolache

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 239/2009. Curtea de Apel Iasi