Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 3/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Sentința penală nr.3
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind pronunțarea asupra plângerii formulată potrivit art. 2781Cod procedură penală, de petentul G domiciliat în O,-, Județ B, împotriva rezoluției din data de 12.02.2008 dată în dosar nr.69/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, menținută de procurorul general prin rezoluția din data de 1.08.2008, în dosar nr. 613/II/2/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cauză strămutată de la această instanță la Curtea de APEL PLOIEȘTI prin încheierea nr. 1798/2.11.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, plângere formulată în contradictoriu cu intimații, cu domiciliul ales în O, IPJ B - Detașamentul Pentru Intervenție Rapidă, Județ B, cu domiciliul ales în O, IPJ B - Detașamentul Pentru Intervenție Rapidă, Județ B, cu domiciliul ales în O, IPJ B - Detașamentul Pentru Intervenție Rapidă, Județ B, cu domiciliul ales în O, IPJ B - Detașamentul Pentru Intervenție Rapidă, Județ B, cu domiciliul ales în O, IPJ B - Detașamentul Pentru Intervenție Rapidă, Județ B, cu domiciliul ales în O, IPJ B - Detașamentul Pentru Intervenție Rapidă, Județ B, - cu domiciliul ales în C-N, IPJ C - Detașamentul Pentru Intervenție Rapidă, Județ C, - cu domiciliul ales în C-N, IPJ C - Detașamentul Pentru Intervenție Rapidă, Județ C, - cu domiciliul ales în C-N, IPJ C - Detașamentul Pentru Intervenție Rapidă, Județ C și - cu domiciliul ales în C-N, IPJ C - Detașamentul Pentru Intervenție Rapidă, Județ
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 15 ianuarie 2010, fiind consemnate în încheierea de le acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință, după care instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea la 19 ianuarie 2010, când a luat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra cauzei penale de față,
Prin rezoluția nr.69/P/2007 din 12.02.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Clujs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de - inspector principal de poliție, - agent șef adjunct de poliție, - agent șef adjunct de poliție, - agent șef adjunct de poliție, - agent șef de poliție, - agent de poliție, toți din cadrul Detașamentului de Poliție pentru Intervenție Rapidă al Inspectoratului de Poliție Județean B, - - agent principal de poliție, - - agent șef adjunct de poliție, ambii din cadrul Detașamentului de Poliție pentru Intervenție Rapidă al Inspectoratului de Poliție Județean C, -- agent șef de poliție și - - agent șef de poliție, ambii din cadrul Biroului de Investigații Criminale al Poliției Municipiului C-N, pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, arestarea nelegală și cercetarea abuzivă, lipsirea de libertate, supunerea la rele tratamente și purtarea abuzivă, prev. și ped. de art. 246 Cod penal, art. 266 alin. 1 Cod penal, art. 189 alin. 2 Cod penal, art. 267 Cod penal și art. 250 alin. 3 Cod penal, toate cu aplic, art. 33 lit. a Cod penal.
Pentru a pronunța soluția respectivă procurorul a reținut următoarea situație:
Prin plângerea penală formulată, persoana vătămată Gas olicitat tragerea la răspundere penală a lui - inspector principal de poliție, - agent șef adjunct de poliție, - agent șef adjunct de poliție, - agent șef adjunct de poliție, - agent șef de poliție, - agent de poliție, toți din cadrul Detașamentului de Poliție pentru Intervenție Rapidă al Inspectoratului de Poliție Județean B, - - agent principal de poliție, --agent șef adjunct de poliție, ambii din cadrul Detașamentului de Poliție pentru Intervenție Rapidă al Inspectoratului de Poliție Județean C, - - agent șef de poliție și - - agent șef de poliție, ambii din cadrul Biroului de Investigații Criminale al Poliției Municipiului C-N, pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, arestarea nelegală și cercetarea abuzivă, lipsirea de libertate, supunerea la rele tratamente și purtarea abuzivă, prev. și ped. de art. 246 Cod penal, art. 266 alin. 1 Cod penal, art. 189 alin. 2 Cod penal, art. 267 Cod penal și art. 250 alin. 3 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 Ut a Cod penal, comise prin aceea că, la data de 27 noiembrie 2006, l-ar fi reținut nelegal pe G, lipsindu-1 de libertate, prin transportarea acestuia din localitatea, județul B, la sediul Poliției Municipiului C-N, împrejurare în care l-ar fi lovit, cauzându-i vătămări corporale care au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale de 5 zile, dăunătoare sănătății sale.
Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. a din Codul d e procedură penală întrucât nu există fapte penale în cauză.
Din actele premergătoare începerii urmăririi penale rezultă că Gaa vut calitatea de învinuit în dosarul penal nr. 5908/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N, începerea urmăririi penale fiind dispusă de agentul șef de poliție - la data de 27 noiembrie 2006, pentru infracțiunea de amenințare, prev. și ped. de art. 193 Cod penal, și confirmată de procuror la aceeași dată, conform art. 228 alin. 3 pr.pen.
Având calitatea de învinuit, în interesul rezolvării cauzei și audierii lui G în calitate de învinuit, s-a impus aducerea acestuia la organele judiciare din municipiul C-N, chiar înainte de a fi chemat prin citație, astfel că la 27 noiembrie 2006 procurorul care efectua supravegherea cercetărilor penale a emis mandatul de aducere nr. 6908/P/2006 pentru data susmenționată, conform art. 183 alin. 2 pr.pen.
Mandatul de aducere a fost executat de polițiștii din cadrul de Poliție pentru Intervenție Rapidă ale Inspectoratelor de Poliție ale B și C și polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale al Poliției Municipiului C-N, conform art. 184 pr.pen. neexistând la momentul executării lui de către Detașamentul pentru Intervenție Rapidă al Inspectoratului de Poliție Județean B vreun impediment privind aducerea învinuitului la organele judiciare din municipiul C-N (motiv de boală sau alt impediment prevăzut de art. 184 alin.2 din pr.pen.). Aducerea învinuitului din localitatea, spre municipiul C-N, s-a realizat cu consimțământul învinuitului G, așa cum rezultă din procesul-verbal întocmit de polițiștii din cadrul Detașamentului de Poliție pentru Intervenție Rapidă al Inspectoratului de Poliție Județean B, iar criticile formulate de învinuit, că nu i s-a prezentat mandatul de aducere în localitatea, nu constituie un abuz de funcție, întrucât nu i s-a produs vreo vătămare intereselor legale, acest act procedural fiind emis legal de procuror și anterior urcării făptuitorului în autoturismul aparținând Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Fiind un act procedural legal emis de procuror și oportun continuării urmăririi penale, aducerea învinuitului la sediul organelor judiciare din municipiul C-N de către polițiștii, -, - și - nu a constituit o reținere nelegală și o lipsire de libertate în mod ilegal a lui G, respectându-se inclusiv prevederile art. 183alin.4dinC.pr.pen. în sensul că această persoană, adusă cu mandat de aducere, a fost imediat ascultată de organul judiciar, la sediul Poliției Municipiului C -
N, declarațiile acesteia fiind consemnate în interogatoriul seria B nr.
--, în prezența avocatei, apărător ales.
În procedura aducerii învinuitului din localitatea la sediul organelor judiciare din municipiul C-N, G nu a fost supus la rele tratamente de către polițiști și aceștia nu au avut o purtare abuzivă față de făptuitor. în apropierea localității H, Gap rezentat o stare de sănătate alterată, fapt pentru care polițiștii -, - și -, care l-au preluat pe învinuit, l-au prezentat la Spitalul orășenesc H, unde a fost consultat și i s-a acordat tratament de specialitate, neimpunându-se internarea acestuia. Cu ocazia examinării medicale, Gap rezentat o stare de agitație psihomotorie (atac de ), lovind cu corpul, picioarele și cu mâinile patul din camera de consultație, fiind necesară intervenția polițiștilor - și -, care l-au imobilizat, prinzându-l de mâini, pentru a putea fi deconectat de la aparate. Acțiunea polițiștilor a fost perfect legală, fiind proporțională cu actele și gesturile lui
HGDe la Spitalul orășenesc H, Gaf ost transportat în municipiul C-N cu o ambulanță, sub control medical, și a fost prezentat la Spitalul Județean de Urgență C-N - Unitatea de Primire Urgențe, unde a fost din nou consultat, fără a prezenta leziuni osoase posttraumatice, semne clinice sau paraclinice de abdomen acut chirurgical, iar consultul cardiologie s-a situat în limite normale, neimpunându-se internarea acestuia în vreo unitate spitalicească sau interdicția participării lui G la audieri. Pe traseul O - C-N, polițistul - i-a prezentat lui G mandatul de aducere emis de procuror.
Audierea lui G în calitate de învinuit s-a realizat de agentul șef de poliție -, la 28 noiembrie 2006, între orele 030 - l52, în prezența avocatei, cu respectarea dreptului la apărare, neexistând o reținere nelegală și o lipsire de libertate fără drept a învinuitului. Cu ocazia audierii, învinuitul și apărătorul acestuia nu au invocat imposibilitatea audierii datorită stării de sănătate a învinuitului, care nu a făcut afirmații, în interogatoriu, că asupra sa s-ar fi folosit violența de către polițiști, în perioada aducerii sale din localitatea în municipiul C-
Prin rezoluția nr. 613/II/2/2008 din 1.08.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, procurorul gen eral al acestei unități de parchet a respins plângerea formulată de G împotriva rezoluției mai sus menționate reținând următoarele:
În esență, numitul G reclamă faptul că lucrătorii de poliție din cadrul B l-au ridicat în data de 27 noiembrie 2006 din localitatea, județul B, fără a-i prezenta vreun document în baza căruia l-au ridicat, transportându-l spre C, predându-l unui echipaj de poliție din C, la intrarea în județul Pe traseu, atât polițiștii de la B cât și cei din C au exercitat acte de violență asupra sa, cauzându-i leziuni ce au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale.
În cursul cercetărilor, procurorul care a instrumentat dosarul a stabilit că numitul G era învinuit în dosarul 5908/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N și, întrucât, nu se prezenta la citații a fost emis un mandat de aducere la data de 27.11.2006. Polițiștii din cadrul B au pus în aplicare mandatul de aducere transportându-l pe învinuit până la limita județului C unde a fost predat echipajului de poliție la
În cadrul actelor premergătoare s-a stabilit că în apropierea orașului H, Gap rezentat o stare de agitație psihomotorie ( atac de ) fiind internat la Spitalul Orășenesc H, lovind cu corpul, picioarele și mâinile patul din camera de consultație, fiind necesară intervenția polițiștilor care l-au prins de mâini în vederea imobilizării pentru a nu se deconecta de la aparatura medicală. S-a stabilit că acțiunea polițiștilor a fost perfect legală fiind proporțională cu actele și manifestările numitului
HGÎn consecință, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, soluția fiind comunicată.
Din actele aflate la dosar rezultă că, în data de 14.02.2008 i-a fost comunicată soluția, prin scrisoare recomandată, dar numitul G nu s-a prezentat la oficiul poștal din O pentru a-și ridica scrisoarea, fiind păstrată până la data de 26.02.2008, cât a expirat termenul de păstrare și a fost returnată șa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Numitul G declară că nu i-a fost comunicată soluția și că abia la data de 23.06.2008 a luat cunoștință de conținutul soluției cu ocazia depunerii acesteia în probațiune de către polițistul în dosarul nr- al Curții de Apel Oradea în care numitul G este reclamant în contradictoriu cu Ministerul Reformei și Administrației. Numitul G consideră că data de 23.06.2008 este data la care a luat cunoștință de rezoluția de neîncepere a urmăririi penale și că în raport cu această dată curge termenul de 20 de zile în care poate face plângere.
S-a apreciat că plângerea este tardiv introdusă deoarece parchetul i-a comunicat soluția în data de 14.02.2008, în conformitate cu dispozițiile Codului d e procedură penală și cu dispozițiile art. 122 din regulamentul de ordine interioară al parchetelor aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 529/C/2007 publicat în nr. 154 din 5 martie 2007. Faptul că numitul G nu și-a ridicat corespondența trimisă prin scrisoare recomandată nu echivalează cu o necomunicare a soluției.
Prin sentința penală nr.4 din 15.01.2009 a Curții de Apel Clujs -a respins, de asemenea ca tardivă plângerea formulată de petent împotriva rezoluției mai sus menționate și prin care acesta susține că faptele incriminate în plângerea sa inițială sunt reale și ele trebuie sancționate corespunzător. Prin decizia nr. 1863 din.18.05. 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul lui G împotriva acestei hotărâri judecătorești, casându-se sentința penală respectivă și trimițându-se cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj.
Ulterior, ca urmare a admiterii unei a doua cereri de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Cluj formulată de petent, prin încheierea nr. 1798 din.2.11.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus strămutarea cauzei la Curtea de APEL PLOIEȘTI, menținându-se actele îndeplinite la instanța de la care s-a strămutat cauza.
Analizând actele și lucrările dosarului, în baza art. 2781alin.7 Cod procedură penală, Curtea reține faptul că rezoluția nr. 69/P/2007 din data de 12.02.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj este greșită urmând a fi desființată, ca și rezoluția subsecventă care nici nu a analizat pe fondul său prima soluție, așa cum a învederat ulterior Înalta Curte de Casație și Justiție.
În acest sens se reține că, concluzia la care a ajuns organul de parchet în sensul că faptele pentru care s-a plâns petentul nu există este una profund greșită.
Astfel, se observă că petentul G s-a plâns împotriva a nu mai puțin de 10 persoane având funcții începând de la inspector principal de poliție și până la agent de poliție, mai exact împotriva numiților, și, toți aparținând de Departamentul de Poliție pentru Intervenție Rapidă al B și împotriva numiților, aceștia aparținând de Departamentul de Poliție pentru Intervenție Rapidă al C și și, ambii din cadrul Biroului de Investigații Criminale al Poliției municipiului C N, pentru săvârșirea de către fiecare în parte a infracțiunilor de pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, arestarea nelegală și cercetarea abuzivă, lipsirea de libertate, supunerea la rele tratamente și purtarea abuzivă, prev. și ped. de art. 246 Cod penal, art. 266 alin. 1 Cod penal, art. 189 alin. 2 Cod penal, art. 267 Cod penal și art. 250 alin. 3 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, comise prin aceea că, la data de 27 noiembrie 2006, l-ar fi reținut nelegal pe G, lipsindu-1 de libertate, prin transportarea acestuia din localitatea, județul B, la sediul Poliției Municipiului C-N, împrejurare în care l-ar fi lovit, cauzându-i vătămări corporale care au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale de 5 zile, dăunătoare sănătății sale.
În loc ca organul de urmărire penală să analizeze amănunțit, prin administrarea de probe pertinente, fiecare pretinsă infracțiune raportat la fiecare persoană făptuitoare, acesta a format un dosar de urmărire penală de 236 de pagini, în care, practic, singurele acte procedurale efectuate din inițiativa sa se rezumă la acelea de la filele 217 - 232 constând în patru declarații absolut identice luate făptuitorilor, și, precum și în declarațiile de la filele 12-14 numitei și lui G (filele 50-54).
Restul dosarului de urmărire penală este format dintr-o serie de acte și memorii depuse de persoana vătămată G, în mai multe exemplare, în copii xerox, etc. la diferite instituții ale statului; din copii xerox ale unor acte din alte dosare în care prezenta persoană vătămată figurează ca persoană cercetată pentru alte fapte penale; precum și din alte copii xerox de pe înscrisuri care nu au nici o legătură cu cauza prezentă (articole din ziar, hotărâri civile etc.)
Procurorul nu explică sub nici o formă de ce a audiat numai pe cei patru făptuitori mai sus menționați iar nu și pe ceilalți șase, de ce declarațiile acestora suntidentice până la punct și virgulăși de ce nu a luat în considerare în "cercetările" pe care le-a efectuat, cele câteva acte depuse de persoana vătămată în cauză care îi atestă leziunile suferite precum și de ce nu l-a audiat pe acesta în cauză și nu a dispus administrarea și a altor mijloace de probă care să-l conducă către o soluție întemeiată pe o instrumentare completă a cazului.
Actele medicale emise pe numele lui G și care atestă existența unor leziuni posttraumatice ce datează din data de 27.11.2006 și care s-au produs prin lovire cu corp dur, contondent necesitând 4-5 zile de îngrijiri medicale, sunt date de certificatul medico - legal nr. 4107/i a/1853 din. 28.11.2006 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală B (fila 10-în copie); adeverința medicală nr. 418 din 19.12.2006 emisă de Spitalul Clinic Județean de Urgență C în care se atestă existența unui traumatism craniu-cerebral minor, a unui traumatism abdominal și a unor excoriații a peretelui abdominal anterior, toate ca urmare a unei agresiuni.
În prezența acestor acte medicale, este de notorietate că organul judiciar, raportat la practica constantă în materie, nu putea afirma că "faptele nu există" ci cel mult că "acestea nu au fost săvârșite de învinuit sau inculpat", ori că "faptei îi lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii" ori o altă soluție prev. de art. 10 alin.1 Cod procedură penală dacă aprecia că exercitarea acțiunii penale este împiedicată.
În realitate cercetarea din cauză efectuată cu ocazia actelor premergătoare a fost una mai mult decât superficială, organul de urmărire penală neavând nici un motiv să nu dispună începerea urmăririi penale față de cei 10 făptuitori, din moment ce, potrivit art. 228 alin.1 Cod procedură penală și raportat la acele expuse anterior nu rezultă nici unul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prev. de art. 10 Cod procedură penală.
În acest ultim sens, trebuie observat că s-a ignorat în totalitate, fără a se menționa de ce, afirmațiile constante ale numitei, avocat ales, la vremea aceea, a persoanei vătămate care a învederat că a perceput săvârșirea agresiunilor la care a fost supus clientul său, prin mijloacele care i-au stat la îndemână.
Drept urmare, având în vedere declarațiile acestei persoane coroborat cu actele medicale existente la dosarul cauzei, plângerile și memoriile constante ale persoanei vătămate prin care aceasta a arătat permanent abuzurile fizice și publice la care a fost supus din partea făptuitorilor, atât până cât și după predarea sa din custodia organelor de poliție din B, în cea a organelor de poliție din C, prezența sa incontestabilă la Spitalul de Urgență din municipiul C N, Curtea apreciază că în cauză se impune începerea urmăririi penale împotriva celor 10 persoane făptuitoare împotriva cărora Gaf ormulat plângerea pentru săvârșirea de către fiecare dintre acestea a infracțiunilor prev. de art. 189 alin.1 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cod penal, purtare abuzivă prev. de art. 250 alin.3 Cod penal, arestare nelegală și cercetare abuzivă prev. de art. 266 alin.1 Cod penal și supunere la rele tratamente prev. de art. 267 Cod penal în dauna persoanei vătămate.
Așa fiind, în temeiul art. 2781alin.8 lit. b Cod procedură penală se va admite plângerea formulată de petentul G, se va desființa rezoluțiile nr.69/P/2007 din data de 12.02.2008 și nr. 613/II/2/2008 din data de 1.08.2008 ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj (conform jurisprudenței constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție - vezi decizia penală nr.393/31.01.2008, spre exemplu [1], care a statuat că strămutarea unei cauze are în vedere numai faza de judecată, astfel încât competența în faza de urmărire penală revine din nou parchetului competent teritorial, urmând ca acesta, dacă va investi instanța de judecată, să sesizeze de data aceasta Curtea de APEL PLOIEȘTI ) în vederea începerii urmăririi penale față de numiții, și, pentru săvârșirea de către fiecare dintre aceștia a infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin.1 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cod penal, purtare abuzivă prev. de art. 250 alin.3 Cod penal, arestare nelegală și cercetare abuzivă prev. de art. 266 alin.1 Cod penal și supunere la rele tratamente prev. de art. 267 Cod penal în dauna persoanei vătămate
HGPunând în aplicare jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a învederat în repetate rânduri că cercetările efectuate trebuie să îmbrace caracterul uneianchete efective [2], procurorul va administra probele prin care să identifice proveniența leziunilor suferite de persoana vătămată și atestate de actele medicale, momentul în care au survenit aceste leziuni, dacă respectivele leziuni au fost cauzate de o acțiune agresivă a vreunei persoane și a cărei în concret anume, motivul pentru care s-a întâmplat acest lucru și contextul în care au avut loc - dacă au avut loc agresiunile respective; dacă reținerea persoanei vătămate G în data de 27.11.2006 a avut loc în mod legal și în baza unui act procedural valabil luat la cunoștință pe persoana vătămată; dacă aceasta din urmă s-a conformat de bună voie unui asemenea posibil act; dacă persoana vătămată în afară de pretinsele agresiuni fizice raportate a mai fost și victima unor expresii jignitoare ori amenințări și din partea cui anume, precum și în ce moment concret.
În vederea elucidării tuturor acestor aspecte care vor urma să ofere soluții legale imputării făptuitorilor infracțiunilor pentru care s-a plâns persoana vătămată, procurorul va dispune audierea reală șiindividualizatăa tuturor celor 10 făptuitori a persoanei vătămate și a martorei. De asemenea se vor identifica persoanele care într-un fel sau altul au luat contact cu petentul dar și cu cei 10 făptuitori, în ziua de 27.11.2006 în diferite locuri din județul B și C în care aceștia s-ar fi aflat împreună (incinta stației - din comuna, județul B; serviciul de ambulanță H, Spitalul orășenesc H, Spitalul de urgență C N, eventual alte locații) și se vor valorifica depozițiile acestora și în calitate de martori.
Se vor efectua orice alte acte și se vor administra orice alte mijloace de probă în vederea stabilirii adevărului în cauză.
În altă ordine de idei, avându-se în vedere faptul că la termenul din data de 15.01.2010 petentul Gaj ustificat motivul pentru care nu a putut îndeplini solicitarea instanței de judecată din data de 3.12.2009, se va dispune scutirea acestuia de la plata amenzii de 500 lei aplicată prin încheierea din data de 16.12.2009.
Avându-se în vedere și dispoz. art. 192 alin.3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de petentul G, domiciliat în O,-, Județul
Desființează rezoluțiile nr.69/P/2007 din 12.02.2008 și nr. 613/II/2/2008 din 01.08.2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și trimite cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în vederea începerii urmăririi penale față de numiții, -, -, -, -, pentru săvârșirea de către fiecare dintre aceștia a infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin.1 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cod penal, purtare abuzivă prev. de art. 250 alin.3 Cod penal, arestare nelegală și cercetare abuzivă prev. de art. 266 alin.1 Cod penal și supunere la rele tratamente prev. de art. 267 Cod penal în dauna persoanei vătămate
HGDispune scutirea persoanei vătămate G de la plata amenzii de 500 lei aplicată prin încheierea din data de 16.12.2009.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, pentru făptuitorii intimați de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2010.
Președinte Grefier
- - - -
Red. /DC
2 ex/02.02.2010
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3113/2006
[1] Prin această decizie de speță a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că strămutarea judecării cauzei reprezintă o prorogare de competență teritorială între instanțe de la același grad, vizând exclusiv faza judecății, nu și a celei a urmăririi penale. În consecință, dacă judecătorul de la instanța investită urmare a admiterii unei cereri de strămutare dispune, în temeiul art. 2781alin.8 lit.b proc.pen. admiterea plângerii și desființarea rezoluției sau a ordonanței atacate, va trimite cauza, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, parchetul inițial sesizat, și nu parchetului de pe lângă instanța la care s-a strămutat cauza.
În lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, în cazul plângerii unei persoane formulată pentru o infracțiune care se circumscrie noțiunii de tratamente inumane sau degradante în sensul articolului menționat - cum este infracțiunea de purtare abuzivă prevăzută de art. 250.pen. - ancheta trebuie să fie efectivă, iar persoanele care conduc ancheta și cele care fac cercetările trebuie să fie independente de cele implicate în evenimente, în scopul identificării și sancționării persoanelor vinovate. Exigențele privind caracterul efectiv al anchetei nu sunt îndeplinite, dacă persoanele care desfășoară ancheta și persoanele anchetate fac parte din aceeași instituție, iar din actele efectuate rezultă, pe de o parte, contradicții, iar pe de altă parte, și caracterul insuficient al cercetărilor cu privire la afirmațiile persoanei care a fost privată de libertate, ce a formulat plângerea.
[2] Unele dintre cele mai cunoscute cauze soluționate de această instanță europeană sunt Bursuc contra României - Hot. CEDO din 12.10.2004 (cauza nr.42066/1998); Barbu Anghelescu contra României - Hot. CEDO din 05.10.2004 (cauza nr.46430/1999); Toteva contra Bulgariei - Hot. CEDO din 19.05.2004 (cauza nr.42027/1998);cauza Altun contra Turciei - Hot. CEDO din 01.06.2004 (cauza nr.24561/1994); cauza Sadik Onder contra Turciei - Hot. CEDO din 08.01.2004 (cauza nr.28520/1995).
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran
