Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 301/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr.8196/2/2009
2056/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Sentința penală nr.301
Ședința publică din data de 27 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR.
Pe rol pronunțarea asupra plângerii împotriva Rezoluției din data de 26.VI.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, din Dosarul nr.1154/P/2008, precum și a Rezoluției din data de 27.VII.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, din Dosarul nr.1167/II/2/2009, formulată de petentul-persoană vătămată.
Dezbaterile au avut loc la termenul din data de 9.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, ce face parte integrantă din această sentință penală, când Curtea, în temeiul art.306, Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru datele de 16.2009, 20.2009, 23.2009 și, apoi, pentru data de astăzi, când, în aceeași compunere,
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Pe data de 25.VIII.2009, pe rolul acestei instanțe de judecată a fost înregistrată plângerea împotriva Rezoluției din data de 26.VI.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, din Dosarul nr.1154/P/2008, precum și a Rezoluției din data de 27.VII.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, din Dosarul nr.1167/II/2/2009, formulată de petentul-persoană vătămată.
Au fost atașate dosarele nr.1154/P/2008 și nr.1167/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
În motivare, petentul-persoană vătămată a arătat că organele de cercetare penală au desfășurat o activitate superficială și au ascuns adevărul.
În dovedire, a depus, odată cu plângerea, un exemplar nedatat al unei plângeri adresată procurorului general.
A solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor, cu trimiterea cauzei procurorului.
Analizând conținutul plângerii, precum și actele și lucrările dosarelor, Curtea reține că petentul-persoană vătămată, fost ofițer de poliție în cadrul Serviciului de Poliție Transporturi G, a formulat, pe data de 15.XII.2008, plângere penală împotriva făptuitorului comisar-, șeful Serviciului de Poliție Transporturi G, care a trecut sub tăcere neînregistrarea lucrărilor privind furturile, în vara anului 2000, cantității de 5.000 kg benzină dintr-un vagon-cisternă, aflat în Stația G-Sud, și, în perioada 26.XI.2004-29.XI.2004, a cantității de 10.000 kg fier vechi, pentru care a formulat denunț împotriva polițiștilor, și, precum și împotriva angajatului, pe care martorul-cumpărător i-a recunoscut din grup, însă, cu toate acestea, făptuitorul a refuzat audierea sa și a denunțătorului, iar în luna septembrie a anului 2004 i-a interzis să efectueze acte de cercetare penală împotriva făptuitorului -, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie asupra persoanei vătămate, zis "", pe care făptuitorul, șeful stației G-Nord, a amenințat-o să nu declare că a fost tâlhărită, și, de asemenea, în anul 2003 interzis cercetarea penală a făptuitorului G, fost al stației G-Sud, într-o cauză penală în care era cercetat penal făptuitorul, pentru infracțiunea de delapidare, prev. de art.215/1, Cod penal, în timp ce făptuitorii comisar-, subcomisar, din cadrul Direcției de Inspecție Internă, comisar-, din cadrul Direcției de Poliție Transporturi B, comisar-, principal și comisar-, din cadrul Direcției Generale de Control și audit Intern - Corpul de Control al ministrului Internelor și Reformei Administrative, au efectuat verificări defectuoase atât cu privire la sesizarea sa referitoare la activitatea desfășurată de, cât și cu privire la plângerea sa împotriva Rezoluției din data de 28.III.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, din Dosarul nr.37/P/208, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, pentru infracțiunea de fals intelectual, prev. de art.289, Cod penal, întrucât a trecut un martor-asistent fals în procesul-verbal de constatare a contravenției față de contravenientul. Reține că, prin Rezoluția din data de 26.VI.2009, din Dosarul nr.1154/P/2008, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa dispus, în temeiul art.228, alin.4, Cod procedură penală, raportat la art.10, alin.1, literele a și d, Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246, Cod penal, de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art.248, Cod penal, de omisiune a sesizării organelor judiciare, prev. de art.263, Cod penal, de favorizarea infractorului, prev. de art.264, Cod penal, de arestare nelegală și cercetare abuzivă, prev. de art.266, Cod penal, și de reținere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art.272, Cod penal, față de făptuitorul, pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246, Cod penal, și de arestare nelegală și cercetare abuzivă, prev. de art.266, Cod penal, iar față de făptuitorii, și, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246, Cod penal, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art.26, Cod penal, raportat la art.248, Cod penal, pentru infracțiunile de omisiune a sesizării organelor judiciare, prev. de art.263, Cod penal, și de favorizarea infractorului, prev. de art.264, Cod penal constatând că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare în sumă de 100 lei, împotriva căreia petentul-persoană vătămată a formulat, în termen legal, plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, care a respins-o, ca neîntemeiată, prin Rezoluția din data de 27.VII.2009, din Dosarul nr.1167/II/2/2009.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarelor, Curtea apreciază că plângerea nu este întemeiată.
Astfel, mai întâi Curtea apreciază că petentul-persoană vătămată, fost ofițer de poliție în cadrul Serviciului de Poliție Transporturi G, a formulat, după pensionarea sa, o multitudine de denunțuri cu privire la activitatea anterioară desfășurată de șeful și de colegii săi, astfel că, în lipsa unei vătămări a intereselor sale legitime, acesta nu are calitatea de persoană interesată, la care face referire art.278/1, alin.1, Cod procedură penală. Însă, întrucât procurorii au efectuat verificări pe fond, Curtea va analiza fondul, întrucât respingerea plângerii, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate, ar însemna o agravare a situației în propria cale de atac.
Curtea apreciază că raportul nr.186.198/7.XII.2007 al Ministerului Internelor și Reformei Administrative - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Inspecție Internă, întocmit în baza verificărilor efectuate de intimații-făptuitori comisar-, subcomisar, din cadrul Direcției de Inspecție Internă, și comisar-, din cadrul Direcției de Poliție Transporturi B (filele 46-49, dosar de cercetare penală), conține o analiză amănunțită cu privire la fiecare denunț făcut de petentul-persoană vătămată. Referitor la omisiunea voită de a nu înregistra în evidențe lucrarea privind furtul, în vara anului 2000, cantității de 5.000 kg benzină dintr-un vagon-cisternă, aflat în Stația G-Sud, trecută sub tăcere de intimatul-făptuitor comisar-, șeful Serviciului de Poliție Transporturi G, Curtea reține că membrii comisiei corpului de control, în urma verificărilor efectuate la Stația. G-Sud, nu au identificat, pentru perioada respectivă, rapoarte de evenimente, procese-verbale de constatare, mențiuni în registrul veghetor sau în registrul de cântar, iar martorii, magaziner, de stație, și, de la Biroul de reclamații, nu au confirmat sesizarea.
De asemenea, în ceea ce privește furtul, în perioada 26.XI.2004-29.XI.2004, a cantității de 10.000 kg fier vechi, Curtea constată că, prin Rezoluția din data de 17.XI.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, din Dosarul nr.793/P/2005 (fila 52, dosar de cercetare penală), s-a dispus, în temeiul art.228, alin.4, Cod procedură penală, raportat la art.10, alin.1, litera a, Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penală față de făptuitorii și, pentru infracțiunea de furt, prev. de art.208, alin.1, Cod penal, cu disjungerea cauzei, în temeiul art.38, Cod procedură penală, privind furtul de subansamble de cale ferată, pentru identificarea autorilor, care a fost înregistrată, sub nr.4662/P/2007, la Serviciul de Poliție Transporturi G, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu, după cum atestă adresa nr.186.198/7.XII.2007 a Ministerului Internelor și Reformei Administrative - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Inspecție Internă (fila 25, dosar de cercetare penală). Dimpotrivă, Curtea reține că, potrivit adresei nr. 219.009/24.III.2009 a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Generală de Poliție a Municipiului B - Serviciul Management Resurse Umane (filele 62 și 63, dosar de cercetare penală), la care a fost atașat raportul de cercetare prealabilă nr.935.696/20.II.2007 al Biroului de Cercetări penale (filele 64-66, dosar de cercetare penală), față de petentul-persoană vătămată a intervenit termenul de prescripție a răspunderii disciplinare, pentru abaterea disciplinară de neglijență în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, prev. de art.12, litera b din Ordinul nr.400/29.2004, prin omisiunea de a înregistra în evidențe procesul-verbal nr.119/29.XI.2004, în care a consemnat lipsa, constatată la recântărire, a cantității de 10.500 kg de fier vechi din vagoanele, aflate în Stația G-Sud, găsite cu plasele de protecție desprinse. Curtea constată că, în cadrul cercetării penale desfășurată împotriva petentului-persoană vătămată din această cauză, polițiștii, și au avut calitatea de martori, care au confirmat faptul că acesta nu a predat documentele comisarului-, șeful Serviciului de Poliție Transporturi G, după cum s-a apărat. În plus, Curtea constată că, în numele căruia petentul-persoană vătămată, fără a avea vreo calitate, insistă în soluționarea plângerii penale, are aceiași adversari, respectiv pe polițiștii, și, față de care, prin Rezoluția din data de 28.III.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, din Dosarul nr.229/P/2007, s-a dispus, în temeiul art.228, alin.6, Cod procedură penală, raportat la art.10, alin.1, litera d, Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, prev. de art.246, Cod penal, prin efectuarea de acte de urmărire penale într-o cauză în care, în final, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de învinuitul (filele 130 și 131, dosar de cercetare penală). Este evident faptul că, în aceste condiții, numeroasele denunțuri formulate de petentul-persoană vătămată au un caracter vindicativ.
Tot de natură abuzivă este sesizarea privind interdicția impusă de același intimat-făptuitor, șeful său, de a efectua acte de cercetare penală împotriva făptuitorului -, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie asupra persoanei vătămate, zis "", atâta timp cât însăși persoana vătămată, în numele căreia tot formulează sesizări petentul-persoană vătămată, a declarat, în mod expres, că niciodată nu a fost lovită și nu i-au fost sustrase bunuri (filele 122 și 123, dosar de cercetare penală), astfel că nu a formulat niciodată vreo plângere penală, după cum, de altfel, se constată prin raportul din data de 4.VI.2008, întocmit de Inspectoratul de Poliție al Județului G, la dispoziția dată de intimatul-făptuitor comisar-, din cadrul Direcției Generale de Control și Audit Intern - Corpul de Control al ministrului Internelor și Reformei Administrative (fila 99, dosar de cercetare penală).
În ceea ce privește interdicția de audiere, ca martor, a lui G, fost al stației G-Sud, dispusă tot de către intimatul-făptuitor, Curtea constată că are caracterul unei simple susțineri, fără nici un suport probator.
Referitor la procesul-verbal de constatare a contravenției Seria Z, nr.- din data de 25.VII.2005, încheiat de polițistul, Curtea constată că făptuitorii comisar-, subcomisar, ambii din cadrul Direcției de Inspecție Internă, și comisar-, din cadrul Direcției de Poliție Transporturi B, în raportul de control întocmit, au propus aplicarea, în temeiul art.15, litera a din Ordinul nr.400/2004, a sancțiunii disciplinare față de comisarul-, șeful Serviciului de Poliție Transporturi G, și de agentul-, iar, prin Rezoluția din data de 28.III.2008, din Dosarul nr.37/P/208, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiua dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, pentru infracțiunea de fals intelectual, prev. de art.289, Cod penal (fila 132, dosar de cercetare penală). Ca atare, nu se poate susține că organele de control au manifestat dezinteres și părtinire în actele de verificare pe care le-a efectuat.
Curtea constată că atât organele de control ale ministrului, care au verificat multitudinea denunțurilor făcute de petentul-persoană vătămată în cauză, cât și procurorul au audiat părțile și au obținut relațiile necesare, în baza cărora au stabilit situația de fapt și au pronunțat soluția corespunzătoare. Astfel, deși încadrarea juridică a faptelor penale pentru care petentul-persoană vătămată a solicitat tragerea la răspundere penală a intimaților-făptuitori nu este corectă, Curtea apreciază că procurorul s-a pronunțat asupra sesizării printr-o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale care acoperă întreaga situație de fapt.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că plângerea are un caracter abuziv nu numai prin faptul că a fost formulată de o persoană fără nici un fel de calitate, care nu poate fi sancționată astfel în propria cale de atac, dar și prin conținutul său lipsit de fundament real, cu scopul evident de a prelungi o atitudine răzbunătoare, bazată pe motive de ordin personal ale petentului-persoană vătămată, care, după pensionarea sa, se dedică fervent activității de formulare de plângeri și denunțuri cu privire la activități trecute, din vremea când era cadru activ al poliției române.
În consecință, în temeiul art. 278/1, alin.8, litera a, Cod procedură penală, va respinge, ca neîntemeiată, plângerea împotriva Rezoluției din data de 26.VI.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, din Dosarul nr.1154/P/2008, precum și a Rezoluției din data de 27.VII.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, din Dosarul nr.1167/II/2/2009, formulată de petentul-persoană vătămată, pe care, în temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 278/1, alin.8, litera a, Cod procedură penală, respinge, ca neîntemeiată, plângerea împotriva Rezoluției din data de 26.VI.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, din Dosarul nr.1154/P/2008, precum și a Rezoluției din data de 27.VII.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, din Dosarul nr.1167/II/2/2009, formulată de petentul-persoană vătămată.
În temeiul art.192, alin. alin.2, Cod procedură penală, obligă pe petentul - persoană vătămată la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror, iar de la comunicare pentru petentul - persoană vătămată.
Pronunțată în ședința publică din data de 27.2009.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
ta-
Red.și dact.: jud.
3 ex.
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu
