Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 31/2010. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 31/

Ședința publică din 14 Ianuarie 2010

Curtea compusă din:

Președinte: dr.- --președinte secție

JUDECĂTOR 1: Doru Mercan

JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:

Procuror-

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal, declarat de petentul, domiciliat în comuna, satul Scăueni, județul V, împotriva sentinței penale nr.117 din 2 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.

S-a înregistrtat ședința de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat recurentul petent asistat de avocat ales, lipsă intimații și.

Procedura, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată.

Avocatul ales, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și, pe fond, restituirea cauzei la procuror în vederea continuării urmăririi penale, respectiv pentru audierea a trei martori propuși de petent și care nu au fost audiați în cadrul plângerii penale inițiale. Susține că nu au fost administrate toate probele în vederea stabilirii vinovăției celor doi învinuiți pentru săvârșirea infr.prev.de art.250 și art.289 Cod penal.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, apreciind că la urmărirea penală au fost administrate toate probele, inclusiv audierea mai multor persoane, martori oculari, care nu au confirmat existența faptelor sesizate.

CURTEA

Deliberând, constată:

Prin sentința penală nr.117 din 2 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul penal nr-, în baza art.278/1 alin.8 lit.a Cod pr.penală, s-a respins plângerea formulată de petiționarul, domiciliat în comuna, sat Secuieni, județul V, împotriva rezoluțiilor nr.542/P/2009 din 19 august 2009 și nr.1473/II/2/2009 din 9 septembrie 2009 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

A fost obligat petiționarul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, plângerea formulată de petiționar împotriva rezoluției parchetului este neîntemeiată, întrucât polițiștii care l-au audiat într-o cauză la postul de poliție nu l-au supus la acte de violență.

Impotriva sentinței a formulat recurs petiționarul, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, susținând că în cauză nu s-a stabilit în mod corect situația de fapt și nu s-au administrat toate probele necesare stabilirii vinovăției celor doi intimați, acuzați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.250 și art.289 Cod penal.

Recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor urma:

In speță, din actele și lucrările dosarului, se reține că petiționarul a formulat plângere împotriva rezoluției nr.542/P/2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de agenții de poliție și, constatându-se incidente dispozițiile art.10 alin.1 lit.c Cod pr.penală.

In plângere, persoana vătămată a arătat că în incinta Postului de Poliție al comunei, județul V, a fost lovit cu pumnii de către agentul de poliție și forțat să dea o declarație, prin care să recunoască o faptă pe care nu a comis-

In sprijinul celor susținute de petiționar, acesta a depus un certificat medico-legal, din care rezultă că a suferit leziuni traumatice sub forma unor echimoze și o contuzie piramidală nazală, ce au necesitat 6-7 zile îngrijiri medicale.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză de procuror și care au asistat la luarea declarației petiționarului de către cei doi polițiști, rezultă că petiționarul nu a fost forțat să declare într-un anume fel și nici nu a fost agresat ( ).

De asemenea, din declarația martorei -, rezultă că la ieșire din sediul poliției petiționarul nu prezenta urme de agresiune și nici nu a făcut afirmații în acest sens la data respectivă.

Este adevărat că, potrivit certificatului medico-legal nr.C/472/2009 din 4 mai 2009, eliberat de Serviciul Județean de Medicină-Legală V, rezultă că petiționarul a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure, leziuni ce pot data din 29 aprilie 2009 și care au necesitat pentru vindecare 6-7 zile, dar acest lucru nu poate conduce la concluzia că petiționarul a fost agresat de cei doi polițiști, câtă vreme nu se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză.

Prin urmare, ținând seama de această stare de fapt, corect reținută în cauză, tribunalul, în mod corect a respins plângerea formulată de petiționar, ca nefondată și l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pe cale de consecință, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, se va respinge ca nefondat recursul și va fi obligat petiționarul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de persoana vătămată, împotriva sentinței penale nr.117 din 02 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția penală, în dosarul nr-.

Obligă pe recurentă la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Elena Minodora

dr.- -

Grefier,

Red.

Tehnored.

Ex.2

Jud.fond

19 ianuarie 2010

Președinte:Doru Mercan
Judecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Elena Minodora

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 31/2010. Curtea de Apel Pitesti