Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 3113/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
SENTINȚA NR. 12
Ședința publică de la data de 24 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată în temeiul art. 278/1 Cod procedură penală de petenta, domiciliată in,-, jud. P, împotriva Ordonanței nr. 113/P/2007 din 10.10.2007, cât si a rezoluției nr. 1453/II/2/2007 din 1.11.2007 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, in contradictoriu cu intimații, fiul lui si, născut la 18.03.1970- Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Inspecție Internă, fiul lui si, născut la 17.08.1984- la Poliția Or., domiciliat in,-, jud. si,-, jud.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de24.01.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta când, instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a se depune la dosar concluzii scrise din partea petentei a amânat pronunțarea la data de 31.01.2008, când a dat următoarea sentință.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față reține următoarele:
Prin cererea înaintată acestei instanțe, petenta, a arătat că formulează plângere in temeiul art. 278/1 C.P.P. împotriva ordonanței din 1.11.2007 dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI in dosarul nr. 1435/II/2/2007 prin care s-a respins ca nefondată plângerea sa împotriva ordonanței din 10.10.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI in dosar 113/P/2007.
In motivarea plângerii făcută prin concluziile scrise depuse la dosar, petenta a susținut, in esență, că soluțiile parchetului sunt nelegale si netemeinice întrucât conțin contradicții flagrante, afirmații nereale, false, nu au corespondent nici in textul de lege, nici in probele dosarului, este o gravă neglijență si un abuz si că este o evidentă protecție a infractorilor care au calitate de polițiști.
Astfel, in ce privește soluția dată față de făptuitorul este nelegală întrucât deși se menționează că a fost cercetat pentru infracțiunile prev. de art. 289 si 260, dispunându-se neînceperea urmăririi penale, in realitate, acesta nu a fost cercetat, nu există nici un act premergător in acest sens, nu recunoaște că a semnat sau a fost prezent in 8.06.2006, ceea ce ar duce la concluzia că numitul, agent de poliție iscălit in fals procesul verbal de contravenție.
Cu privire la făptuitorul, petenta a susținut că declarațiile date de acesta cu privire la sancționarea numitului nu au fost verificate, nefiind depus la dosar procesul verbal de sancționare a acestuia din urmă, raportul polițistului cu privire la acest eveniment sau înscrierea procesului verbal de contravenție in evidențele poliției. Tot in privința acestuia, petenta a susținut că din declarația acestuia rezultă că ar fi fost sancționată la legea 61/1991 pentru că nu avea nici un act, in condițiile in care conform deciziei 264/3.04.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, poliția nu avea competența să o sancționeze, aceasta fiind de fapt, hărțuire a sa cu consecințe grave de natură a-i crea prejudicii, morale, psihice si fizice.
Petenta și-a mai manifestat nemulțumirea si cu privire la mențiunile făcute de acest polițist in fișa 112 apel d e urgență, solicitând instanței să stabilească dacă a făcut aceste mențiuni fiind beat.
In privința făptuitorului, comisar de poliție in cadrul Poliției, petenta solicită instanței să stabilească dacă la momentul înscrierii mențiunilor in fișa 112 era in aceeași stare ca agentul de poliție, dacă a scris cu majuscule pe această fișă "bravo".
In ce privește pe intimatul, petenta contestă veridicitatea declarațiilor acestuia si că de fapt, prin luarea acestor declarații s-a încercat de către polițistul a mușamalizării unor fapte penale reclamate de ea.
Cu privire la intimatul, petenta susține că declarațiile acestuia sunt false si mincinoase, lucru care rezultă din contradicția flagrantă cu celelalte declarații date de persoanele implicate in incidentul din data de 31 mai 2006.
Referitor la rezoluția nr. 113/P/2007 dată de procurorul general, petenta a susținut că aceasta cuprinde afirmații "care nu au la bază probe, corespondent si nici o înțelegere clară, că nu se indică ce condiție lipsește plângerii sale care ar justifica neînceperea urmăririi penale.
In final, petenta a solicitat admiterea plângerii, desființarea celor doua rezoluții si trimiterea cauzei la parchet pentru ca plângerea sa să fie soluționată in fondul său, privind toate persoanele învinuite, respectiv si, completarea cercetărilor față de pentru infracțiunile prev. de art. 288,289,290 si 291, iar in funcție de aceste cercetări să se dispună asupra începerii urmăririi penale.
Pentru rezolvarea plângerii, instanța a dispus atașarea dosarelor nr. 113/P/2007 si 1453/II/2/2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Examinând plângerea formulată împotriva soluțiilor de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitorii, G, si, in raport de actele și lucrările dosarului de urmărire penală atașat si de dispozițiile legale incidente in materie, respectiv art. 278/1 C.P.P. curtea constată că plângerea este neîntemeiată.
Prin Ordonanța nr. 113/P/2007, parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTIa dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii subcomisar, pentru săv. infr. prev. si ped. de art. 26 rap la art. 246, art. 288, art. 289, art. 291, art. 215 al.l si art. 261, agent de poliție, pentru săv. infr. prev. si ped. de art. 246, art. 254, art. 288 p, art. 289, art. 291, art. 215 si art. 261, pentru săv. infr. prev si ped. de art. 260 al.1, art. 292, art. 86 al.3 din OUG 195/2002, republicată si, pentru săv. infr. prev. si ped. de art. 26rap la art. 289 si art. 260 al.1, întrucât faptele nu există.
Prin aceeași Ordonanță s- dispus disjungerea cauzei față de făptuitorul G, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. si ped. de art. 246, art. 254, art. 289 si art. 291 si declinarea competentei de soluționare in favoarea Parchetului Militar Ploiești, acesta fiind subofițer in cadrul Grupului de Intervenție si Supraveghere.
In motivarea ordonanței s-a reținut că prin plângerea penală formulată împotriva făptuitorilor, petenta a invocat următoarea situație de fapt:
In data de 31 mai 2006 a apelat serviciul de urgență 112, solicitând sprijinul organelor de poliție pentru a intra in imobilul situat in-, că la fața locului s-au prezentat făptuitorii si, cărora le-a adus la cunoștință motivul solicitării si că in timp ce discutau cei doi făptuitori au observat un minor care conducea un autoturism si au abandonat-o pentru a verifica ce se întâmplă.
Ulterior, făptuitorul a sancționat-o contravențional, iar împotriva acestui proces verbal de contravenție, persoana vătămată a formulat contestație, susținând că au fost falsificate mai multe acte: procesul verbal de contravenție seria - nr. -, fișa faptei sesizate întocmită de făptuitorului, rapoartele întocmite de si si declarația făptuitorului luată de făptuitorul.
S-a susținut de către petentă că prin folosirea acestor înscrisuri in dovedirea contravenției în cursul procesului civil care a urmat, făptuitorii au săvârșit infracțiunile de uz de fals si înșelăciune.
In ce-l privește pe făptuitorul, subcomisar de poliție judiciară, persoana vătămată susține că acesta ar fi săvârșit infracțiunea de complicitate la infracțiunile săvârșite de făptuitorul, precum si infracțiunea de abuz in serviciu, faptă comisă prin aceea că pe fișa infracțiunii sesizate ar fi scris cu majuscule " bravo".
Procurorul investit cu soluționarea plângerii a apreciat că din actele premergătoare efectuate in cauză, rezultă că la data de 31 mai 2007, la domiciliul persoanei vătămate s-a pus in executare silită o hotărâre judecătorească si că împrejurările in care s-a efectuat această executare silită împotriva petentei au făcut obiectul dosarelor penale nr. 932/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalului Prahova si respectiv 313/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
In aceeași zi, petenta a solicitat sprijinul organelor de poliție, apelând nr. de telefon 112 la orele 20,22.
La fața locului s-au prezentat făptuitorul, agent de poliție la Poliția și G, jandarm, subofițer in cadrul Grupei Intervenție si Supraveghere.
Persoana vătămată a declarat că în imobil se află fără drept familia cu care aceasta se află intr-o stare conflictuală de mai mult timp, făptuitorii s-au deplasat la imobilul in cauză unde au constatat că familia a fost pusă in posesia imobilului de executorul judecătoresc si i-au comunicat petentei că această familie locuiește in imobil in baza unui titlu legal.
In timp ce discutau, lângă ei s-a oprit si făptuitorul, acesta declarând că persoana vătămată ii amenința că ii reclamă că nu sunt competenți si capabili să-i rezolve problema, după aceea făptuitorul a observat pe stradă un autoturism pe care il conducea numitul Silvică având in brațe un minor, că l-a oprit pe acesta, i-a luat datele de stare civilă si i-a pus in vedere să se prezinte la sediul Orașului.
S-a constatat că minorul se numește, este fiul lui si este născut la 19 martie 1993, astfel încât, chiar dacă minorul ar fi condus autoturismul acesta nu avea vârsta de 14 ani. Pe de altă parte, Silvică a fost sancționat contravențional cu procesul verbal de contravenție seria - nr. -/25 iunie 2007 pentru art. 181 pct.5 din OUG 195/2002.
Procurorul mai arată că pretinsa falsificare a fișei faptei sesizate pe sistemul 112, nu se confirmă, că din verificarea registrului unic apel urgență existent la Poliția rezultă că înregistrarea s-a făcut la 31 mai 2006 si nu la 21 iunie 2006 cum susține petenta și că din registru rezultă că persoana vătămată a reclamat că "două persoane necunoscute i-au pătruns in casă, că la locul faptei s-a prezentat făptuitorul, iar aspectele reclamate nu s-au confirmat".
Întrucât a apreciat că apelul nu a fost justificat, in data de 8 iunie 2006 făptuitorul i-a aplicat persoanei vătămate contravenția prev. de art. 2 pct.13 din 61/1991 prin procesul verbal de contravenție seria - nr. -.
In privința făptuitorului, in ordonanță se arată că acesta atestă numai împrejurarea că la data încheierii procesului verbal, contravenienta, respectiv persoana vătămată nu a fost de față, celelalte rubrici din conținutul formularului, fiind barate de lucrătorul de poliție, astfel încât nu se poate susține că acesta ar confirma situația de fapt reținută in procesul verbal de contravenție.
In legătura cu întocmirea acestui proces verbal de contravenție despre care petenta susține că făptuitorul a săvârșit infracțiunile de fals si abuz in serviciu, procurorul constatat că in conținutul acestuia se reține ca situație de fapt că persoana amendată a solicitat prin serviciul de urgență 112 intervenția organelor de poliție la domiciliul său fără un motiv întemeiat, neconfirmându-se susținerile petentei in privința săvârșirii infracțiunilor reclamate pe motiv că acesta ar fi fost întocmit la 21 de zile de la evident, că nu este înregistrat, iar conținutul nu reflectă realitatea.
S-a mai arătat că in sarcina făptuitorului nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu, întrucât art. 13 al.1 din OG 2/2001 prevede că aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, ceea ce înseamnă că apreciind că s-a săvârșit o contravenție acesta putea să o aplice o amenda in termen de 6 luni. Or, atunci când a întocmit fișa faptei sesizate, acesta a consemnat că persoana vătămată va fi sancționată contravențional.
S-a mai arătat că agentul constatator nu a încălcat disp. art. 16 al.1 si 7 din OG 2/2001 si că potrivit art. 19 al.1 din OG 2/2001 s-a atestat de către făptuitorul împrejurarea că petenta nu a fost de față la încheierea procesului verbal.
S-a mai arătat că nu poate fi reținută infracțiunea reclamată in sarcina făptuitorului de abuz în serviciu, chiar dacă prin decizia civilă nr. 264/3.04.2007 pronunțată de Tribunalul Prahovas -a admis recursul petentei si pe fond a fost anulat procesul verbal de contravenție, întrucât instanța a stabilit că "temeinicia si îndreptățirea sesizării serviciului de urgență 112 trebuie apreciată nu numai in raport de obiectul concret al sesizării, dar si de gradul, puterea de înțelegere a persoanei care face sesizarea si circumstanțele în care se face aceasta".
Or, in cauză, tribunalul a reținut că " petenta se afla intr-o stare conflictuală veche cu familia concretizată prin mai multe procese, iar in seara zilei respective aceasta a avut convingerea că sesizarea organelor de poliție este legitimă".
Tot cu privire la, respectiv la raportul întocmit de acesta la data de 21.06.2006 reclamat ca fiind fals, se arată că nu sunt indicii din care să rezulte acest lucru, că ar fi fost anti sau post datat, din raport rezultând că a fost întocmit ca urmare formulării contestației la procesul verbal de contravenție de către partea vătămată.
S- mai arătat că nici infracțiunea de înșelăciune nu există, întrucât prezentarea actelor, pretins falsificate, instanței de judecată ce soluționa contestația la procesul verbal de contravenție nu s-a făcut decât in scopul susținerii punctului de vedere al agentului constatator.
In ce privește pe făptuitorul s-a arătat că din actele premergătoare nu rezultă indicii care să demonstreze că intre el si restul făptuitorilor ar fi existat vreo înțelegere anterioară sau concomitentă cu privire la activitățile pe care le-au desfășurat ca urmare a sesizărilor pe sistemul de urgentă 112, iar împrejurarea că pe fișa faptei sesizate acesta a scris cuvântul bravo, nu este de natură să modifice conținutul acestui înscris, astfel încât să se realizeze elementul material al infracțiunii prev. de art. 288
Procurorul a mai arătat că in sarcina făptuitorului nu se poate reține săvârșirea infracțiunilor de complicitate la fals intelectual sau mărturie mincinoasă, întrucât prin semnătura dată pe procesul verbal de contravenție s-a atestat doar împrejurarea că persoana vătămată nu a fost prezenta la încheierea acestuia.
Nici in sarcina făptuitorului nu se pot reține infracțiunile reclamate, întrucât infracțiunea de fals in declarații nu există nefiind indicii că declarația dată in fașa făptuitorului nu ar fi reală si nici infracțiunea de mărturie mincinoasă nu este incidentă in cauză deoarece declarațiile sale nu se referă la aspecte esențiale legate de temeinicia sau netemeinicia persoanei vătămate a serviciului de urgență 112.
Se mai arată că susținerea petentei in sensul că făptuitorul ar fi fost in realitate cel care a încredințat conducerea autoturismului minorului este infirmată de numitul Silvică care arată că el condus autoturismul avându-l pe minor in brațe, motiv pentru care a fost sancționat contravențional.
Prin ordonanța nr. 1453/II/2/2007, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTIa respins ca neîntemeiată plângerea formulată de, împotriva soluției adoptate in dosarul 313/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, apreciindu-se că această soluție este legală, că in faza actelor premergătoare nu este obligatorie audierea martorilor si că in măsura in care există probe in sensul că s-a încercat mușamalizarea infracțiunilor, petenta are posibilitatea de formula plângere penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizare a infractorului prev. de art. 264, cu descrierea faptei, făptuitorului si a mijloacelor de probă.
In primul rând, trebuie precizat că prin articolul 278/1 ce C.P.P. poartă denumirea marginală: "plângere in fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor de netrimitere in judecată"s-a reglementat verificarea, in principal, soluțiilor de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetarea urmăririi penale, iar verificarea făcută de procurorul ierarhic superior in cadrul art. 278 C.P.P. are scopul să confirme sau să infirme soluția procurorului de caz.
Verificând actele dosarului nr. 113/P/2007, curtea constată că din actele premergătoare efectuate in cauză de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI nu rezultă indicii că vreunul dintre făptuitorii menționați de petentă in plângerea penală și cu privire la care s-a dat soluția de neîncepere a urmăririi penale in prezenta cauză, ar fi săvârșit infracțiunile reclamate de aceasta.
1. In privința făptuitorului, subcomisar in cadrul Poliției, curtea constată că menționarea cuvântului "bravo" de către acesta pe fișa faptei sesizate pe sistemul 112 a cărei copie se află la dosar (fila 15 dosar urmărire penală) nu are nici relevanță penală, nu schimbă in nici un fel conținutul înscrisului respectiv pentru a fi in prezența infracțiunii de fals material sau fals intelectual in înscrisuri oficiale.
Din declarația luată de procuror acestui făptuitor (fila 37 dosar )cu privire la această mențiune a sa pe fișa faptei sesizate, rezultă că acesta folosit expresia "bravo" in urma analizării timpului scurs de la sesizare și până la intervenția la fața locului, acest timp reprezentând un indicator de operativitate al
Totodată, nu se poate reține nici existența vreunei înțelegeri intre acest făptuitor si echipa care a intervenit la acea dată la sesizarea petentei, acesta arătând că la data respectivă programul său de lucru a fost intre orele 8-16,30, iar intervenția a avut loc după orele 20.
2. In privința făptuitorului față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246,254,288,289,291,215 si 261 pe motiv că faptele nu există, iar in ce privește infracțiunea prev. de art. 288 întrucât faptei ii lipsește latura obiectivă a infracțiunii, curtea constată că soluția este corectă, actele si lucrările dosarului de urmărire penală neatestând săvârșirea de către intimat a vreuneia dintre infracțiunile reclamate.
Petenta a reclamat săvârșirea de către acesta a săvârșirii infracțiunilor de abuz in serviciu, fals, uz de fals si înșelăciune, întrucât acesta ar fi făcut consemnări nereale atât in cuprinsul procesului verbal de contravenție - nr. -/8 iunie 2006, cât si in cuprinsul raportului din 21 iunie 2006 sau al fișei faptei sesizate pe sistemul 112, acte pe care le-a si folosit in cursul judecării contestației petentei împotriva procesului verbal de contravenție.
Ori, din examinarea acestor acte, (filele 11,12 si 15 dosar urmărire penală), se constată că acestea corespund între ele in ce privește situația de fapt reținută in procesul verbal de contravenție, respectiv faptul că făptuitorul a apreciat că petenta a solicitat intervenția serviciului de urgentă 112, fără un motiv întemeiat.
Împrejurarea că procesul verbal de contravenție nu a fost încheiat la data constatării, ci câteva zile mai târziu- 8 iunie 2006, nu evidențiază existența vreunor elemente ale infracțiunii de fals reclamate, nefiind încălcate prevederile art. 16 din OG 2/2001.
Mai mult decât atât, procesul verbal a fost supus controlului instanței de judecată, iar anularea acestuia s-a dispus prin decizia nr.264/3.04.2007 a Tribunalului Prahova, nu pentru vreun viciu de întocmire a acestuia, ci pentru că instanța a constatat că faptei săvârșite de petentă ii lipsește elementul vinovăției, întrucât a avut convingerea că sesizarea organelor de poliție este legitimă. Tribunalul a apreciat de asemenea că nu se poate considera că s-a săvârșit contravenția prev. de art. 2 pct.13 din 61/1991, câtă vreme nu există o atitudine abuzivă, conștientă a celui care face sesizarea, îndreptată in scopul șicanării organelor de poliție.
Prin urmare, instanța de judecată a considerat că agentul constatator, respectiv a făcut o eroare de apreciere asupra stării subiective in care se afla petenta atunci când a solicitat intervenția de urgență a organelor de poliție, fapt care, in opinia curții, nu echivalează cu săvârșirea de către acesta a infracțiunii de abuz in serviciu.
De asemenea, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune sau fals împrejurarea că făptuitorul a depus la dosarul instanței actele menționate plus declarația luată martorului, ci așa cum a constatat si parchetul, cu aceste acte, agentul constatator a încercat să dovedească temeinicia procesului verbal întocmit, in condițiile contradictorialității procesului aflat pe rolul instanței de judecată.
In ce privește mențiunile făcute de acest făptuitor in cuprinsul fișei faptei sesizate pe sistemul 112, acestea reflectă modul in care acesta a perceput apelul persoanei care a făcut sesizarea telefonică si apoi situația de fapt găsită la fața locului. Aceste mențiuni corespund si cu înregistrarea făcută la 31.05.2006 in registrul unic apel urgentă 112 al Poliției (fila 47 dosar ).
Totodată, nu se confirmă săvârșirea vreunei infracțiuni de luare de mită, in legătură cu pretinsa mușamalizare de către acesta faptului că, la data incidentului, a surprins un minor conducând un autoturism, iar autoturismul ar fi fost încredințat minorului de către numitul.
Astfel din declarațiile numiților Silvică si, tatăl minorului, ( filele- 45 si 46) dosar urmărire penală, rezultă că autoturismul a fost condus de numitul Silvică, că acesta ii aparținea si că in timp ce se afla la volan l- luat in autoturism pe minorul pe care apoi l- ținut in brațe pentru a arăta cum se conduce mașina, in această ipostază fiind surprins de lucrătorii de poliție.
Așa cum rezultă din registrul de evidență al proceselor-verbale de contravenție (fila 53 ) numitul Silvică a fost sancționat contravențional pentru aceasta faptă - art. 181 pct.5 din OUG195/2002, de către făptuitorul la 25 iunie 2007, situație ce evidențiază că fapta nu a fost mușamalizată, ci sancționată.
3. In ce privește pe făptuitorul, acuzat de petentă de săvârșirea infracțiunilor de fals in declarații si mărturie mincinoasă in legătură cu declarația dată de acesta făptuitorului (fila 14 dosar ) se constată că aceasta nu cuprinde nici un element esențial care să se refere la motivul pentru care petenta solicitase intervenția poliției pe sistemul 112, martorul arătând doar că a văzut un polițist si un jandarm care discutau cu o doamnă, că aceștia ii explicau " că problema este de competența executorului judecătoresc si nu a poliției, iar doamna insistat ca poliția să se ocupe de problema dânsei".
Or, situația prezentată de martor nu a denaturat realitatea și nici nu putea contribui la dovedirea mențiunilor făcute de în cuprinsul procesului verbal de contravenție cu privire la lipsa motivului întemeiat de apelare a serviciului 112,indiferent de convingerea agentului de poliție cu privire la acest lucru.
După cum s-a arătat mai sus, nu se confirmă bănuielile petentei că acest martor ar fi fost persoana ce a încredințat spre conducere autoturismul unui minor.
4. Cu privire la făptuitorul, curtea apreciază că soluția procurorului este corectă.
Atât timp cat semnătura acestuia pe procesul verbal de contravenție atestă o împrejurare necontestata nici chiar de petenta și anume că persoana amendată contravențional nu a fost de față la întocmirea acestuia, nu se poate spune că martorul asistent ar putea fi vinovat de vreuna din infracțiunile reclamate: complicitate la fals intelectual sau mărturie mincinoasa. Din acest motiv, curtea considera ca nu se impune efectuarea vreunor cercetări suplimentare cu privire la aceasta persoană, chiar dacă nu a fost audiata personal de procuror în cursul actelor premergătoare efectuate.
In concluzie, față de considerentele prezentate pe larg mai sus, curtea apreciază ca temeinică si legală ordonanța nr. 113/P/2007 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, confirmată prin Ordonanța nr. 1453/II/2/2007 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, iar in baza art. 278/1 al.8 lit. a plângerea C.P.P. formulată de petenta va fi respinsă ca nefondată, menținându-se rezoluțiile atacate.
Văzând si disp. art. 192
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta, domiciliată in,-, jud. P, împotriva ordonanțelor nr. 113/P/2007 și nr. 1453/II/2/2007 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, privind pe intimații, si.
Menține ordonanțele atacate.
Obligă petenta la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, pentru părțile lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 31 ianuarie 2008.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red. DG/
2 ex/5.03.2008
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu