Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 325/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂN I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(1281/2009)

SENTINȚA PENALĂ NR. 325

Ședința publică de la 12 noiembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Adriana Elena Băjan

GREFIER - - -

* * * * *

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.

Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 01.04.2009 ce a făcut obiectul dosarului nr. 2024/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petenta, personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.90891/12.09.2009 emisă de baroul București - Cabinet Individual, lipsă fiind intimații și.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul petentei, având cuvântul, învederează că petenta a formulat plângere împotriva ordonanței procurorului, fiind nemulțumită de modul in care a fost respectată legea și de modul in care organele de urmărire penală și-au îndeplinit obligațiile prevăzute de lege, respectiv de art. 202 Cpp potrivit căruia organul de cercetare penală este obligat să strângă probele necesare pentru aflarea adevărului și pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele.

Arată că, chiar dacă se pune în discuție prescripția pentru unele fapte pe care petenta le-a reclamat în plângere, problema de drept este aceea a realității acestor acte juridice. Arată că petenta contestă acele acte, considerându-le false, lovite de nulitate, in sensul că nu a dat acea declarație de renunțare la succesiune, iar certificatul de moștenitor, prin renunțarea la succesiune, a avut și are in continuare consecințe asupra dezbaterii moștenirii acesteia. Mai arată că petenta a formulat o plângere și nici nu a fost chemată la parchet să o precizeze. In dosarele civile care s-au judecat nu a fost atașată niciodată acea declarație și nici dosarele succesorale și de aceea consideră că era obligația organelor de cercetare penală să solicite la Camera Notarilor Publici acele dosare succesorale.

Arată că și al doilea certificat de moștenitor nr.476 din 28 iulie 1998 este lovit de nulitate, iar petenta îl contestă și consideră că este fals și ar forma obiectul principal al cercetării, întrucât acesta a fost emis la șase ani de la deschiderea normală a succesiunii tatălui petentei.

Solicită, in baza art. 22 și 348 Cpp să se constate existența unor fapte penale și a persoanei care a săvârșit-o pentru a se desființa actele juridice false.

Solicită admiterea plângerii, desființarea rezoluției și trimiterea cauzei la procuror in vederea începerii urmăririi penale pentru a se constata dacă acele acte sunt false sau nu.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, învederează că in cauză există prescripția răspunderii penale care împiedică organele de urmărire penală să mai exercite acțiunea penală în această cauză. Consideră că nu poate fi imputat organelor de urmărire penală pasivitatea petentei, iar prescripția pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 Cpp, dar și pentru infracțiunea de fals pe care le invocă aceasta este aceeași, respectiv 5 ani de la data comiterii faptelor, iar prescripția este o cauză care înlătura răspunderea penală.

Pentru aceste motive, solicită respingerea plângerii, ca nefondată, menținerea rezoluției pronunțată de către procuror și obligarea petentei la cheltuieli judiciare către stat.

Apărătorul petentei invederează că petenta s-a adresat după ce a rămas irevocabilă o hotărâre prin care i s-a respins calitatea de succesor pentru faptul că nu a acceptat in termen moștenirea, partea adversă apărându-se cu acel certificat pentru care petenta a formulat plângere.

CURTEA,

Prin rezoluția din 05.05.2009 dată în dosarul nr. 669/II-2/2009 de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureștis -a respins, ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta C împotriva soluției adoptată în dosarul nr. 2024/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București prin care s-a dispus, în temeiul art. 10 lit. g Cod procedură penală neînceperea urmăririi penale față de notarii publici și, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246 Cod penal.

S-a opinat de parchet că actele incriminate de petentă presupus a fi săvârșită de cei doi intimați, au fost emise în anul 1998 și respectiv 2002, motiv pentru care, fiind îndeplinite cerințele art. 122 lit. d Cod penal referitor la împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, verificările în cauză nu mai pot fi continuate.

Împotriva acestor rezoluții a formulat plângere, în condițiile art. 2781Cod procedură penală, petenta C motivat de faptul că și în situația împlinirii prescripției pentru unele fapte pe care le-a reclamat în plângere, problema de drept ce trebuie a fi soluționată este a realității acestor acte juridice apreciate drept false pentru considerentele expuse pe larg în practicaua hotărârii.

Curtea constată că situația de fapt reținută de organele de urmărire penală, respectiv faptul că notarul public a eliberat certificatul de moștenitor cu nr. 476/28.07.1998 omițând să o includă printre moștenitorii defunctului, iar notarul public a autentificat procura cu nr. 1701/08.07.2002 contractul de promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare nr. 1700/8.07.2002, fără a-i citi actul funcție de care s-a constatat intervenită prescripția răspunderii penale prevăzute de art. 122 alin. 1 lit. d și alin. 2 Cod penal este corectă.

Or, prescripția răspunderii penale este un impediment legal ce împiedică organul de urmărire penală să mai facă cercetare în cauză, constituind totodată și o sancțiune pentru pasivitatea celui interesat.

Prin urmare, în virtutea dispozițiilor art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondată plângerea petentei.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, petenta, aflată în culpă procesuală va fi obligată la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTORĂȘTE:

În baza art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta C - domiciliat în B,-, - 1,. 3,. 7,. 119, sector 3 -, menținând hotărârile luate de Parchet.

Obligă petenta la 200 lei cheltuieli judiciare statului.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică azi, 12.11.2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red.

Dact.

4 ex.-11.12.2009

Președinte:Adriana Elena Băjan
Judecători:Adriana Elena Băjan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 325/2009. Curtea de Apel Bucuresti