Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 36/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
SENTINȚA NR. 36
Ședința publică din data de 26.02.2009
PREȘEDINTE: Cristina Georgescu
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror -, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată potrivit art. 278/1 de C.P.P. petentul G, domiciliat in com. cu, jud. D, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 184/P/2008 din data de 9.10.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI si împotriva rezoluției nr. 1837/II/2/2008 din data de 24.11.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns procuratorul petentului G, intimații și, lipsă fiind petentul pentru care a răspuns avocat din cadrul Baroului I, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 4/10.02.2009 și intimații, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru petent arată că nu mai are cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbateri.
Intimații și având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză și depun la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul,arată la rândul său că nu mai are cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbateri.
Curtea față de susținerile părților în sensul că nu mai sunt cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul in dezbateri.
Avocat pentru petent solicită admiterea plângerii cum a fost formulată și trimiterea cauzei la parchet pentru a se face cercetări pentru săvârșirea faptelor reclamate de petent, respectiv loviri si alte violențe.
S-a susținut în rezoluțiile atacate că petentul G s-a opus executării, situație, însă și în situația în care acesta s-ar fi opus executării, organele de poliție nu aveau nici un drept să-i aplice corecții fizice și lovituri acestuia.
Mai mult, intimatul este nașul intimatei si nu trebuia să se prezinte in calitate de polițist la executarea silită.
Intimatul, susține că nu s-a aflat la locul pretinsei fapte, întrucât nu avea competențe să participe la executarea silită dintre petent si intimata și nu cunoaște persoanele care l-a acționat in judecată. Solicită respingerea plângerii. Cu cheltuieli de judecată.
Intimata susține că la momentul la care s-a efectuat executarea silită nimeni nu l-a agresat pe petentul G, ci el a fost cel care s-a opus executării si a fost agresiv cu persoanele care au fost de față de momentul efectuării executării. Solicită respingerea plângerii. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru petent, susține că cele declarate de intimați sunt nereale, întrucât petentul este grav bolnav fiind paralizat si are si o tumoare pe creier, astfel încât nu putea să fie violent.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea plângerii ca nefondată, întrucât rezoluția prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale este legală si temeinică, constatându-se că faptele reclamate de petent nu există.
Mai mult, din actele premergătoare efectuate în cauză nu au fost confirmate susținerile petentului.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față:
Prin rezoluția nr.184/P/2008 din 9.10.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de: - executor judecătoresc, - inspector de poliție în cadrul IPJ D - al Poliției comunale, - de poliție din cadrul IPJ D - Compartimentul Inspecție Internă, - agent de poliție - post de Poliție cu, județul D, - agent principal de poliție - Poliția comunală, cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.246 penal, art.247 penal, art.192 penal, art.198 penal, art.193 penal, art.217 penal, art.250 penal, art.180 penal, întrucât în urma efectuării actelor premergătoare a rezultat că faptele reclamate nu există.
S-a reținut în această rezoluție că la data de 4.12.2007 s-a înregistrat la BEJ, cererea de executare silită a sentinței civile nr.2628/04.06.2006 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr.1561/2004 și a deciziei civile nr.407/11.04.2007, pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, ambele învestite cu formulă executorie, cerere formulată de creditoarele și, împotriva debitorului G, domiciliat în comuna cu, județul
Obiectul executării consta în punerea în posesie a creditoarelor asupra bunurilor ce le-au revenit în urma partajului succesoral.
La data înregistrării cererii, în baza disp. art.387 pr.civilă, s-a emis și înaintat debitorului somații spre conformare a dispozițiilor titlurilor executorii, însă fără rezultat pozitiv.
S-a declanșat astfel procedura executării silite, sens în care, executorul judecătoresc la data de 28.12.2007 a înaintat adrese către debitor și către Poliția Comunei cu (art.373/2 alin.1 pr.civilă), prin care a făcut cunoscut faptul că în ziua de 4.01.2008, începând cu orele 09,00 va avea loc executarea silită.
La data de 4.01.2008, executorul judecătoresc, împreună cu cele două creditoare, soțul uneia dintre acestea pe nume, fiul creditoarei, pe nume, agentul adjunct din cadrul Poliției cu, s-au deplasat la domiciliul debitorului G, unde urma să aibă loc executarea, acesta fiind găsit prezent.
I s-a explicat persoanei vătămate G, motivul pentru care persoanele de mai sus s-au prezentat la domiciliul său, însă acesta nu s-a lăsat convins nici de cele explicate de către executorul judecătoresc și nici de către lucrătorul de poliție și prin violență, s-au opus executării silite.
Cu toate că i s-a adus la cunoștință că fapta sa constituie infracțiune, acesta a continuat să se opună executării, l-a lovit cu pumnul în umăr pe executorul judecătoresc, a smuls codul d e procedură civilă din mâna acestuia, mototolind filele, după care a eliberat câinele din lanț și a încercat să-l lovească din nou pe executorul judecătoresc cu o ulucă, continuând să aducă injurii, calomnii executorului judecătoresc.
Considerându-se în pericol, executorul judecătoresc a încetat pentru un moment activitatea de executare și a cerut sprijin Biroului de Poliție, fapt pentru care la fața locului au sosit: inspectorul de poliție, agentul de poliție, agentul principal de poliție, agent principal, agent și agent.
Împreună cu cei menționați s-au deplasat din nou la locul executării silite. Păstrându-și același comportament Gar efuzat să permită accesul în curte amenințând întreaga echipă cu o toporișcă asmuțând câinele către cei de față.
În scopul asigurării protecției executorului judecătoresc și a persoanelor chemate la această procedură, în temeiul art.6 al.1 lit.f din Protocolul de colaborare nr.309 din 23.07.2004 privind sprijinul acordat de structurile A executorilor judecătorești în exercitarea autorității publice, organele de poliție, au luat măsura imobilizării lui G, l-au deposedat de uluca ce o avea în mână și l-au încătușat (existând imagini video - fila 75 dosar )
Și în aceste condiții, debitorul a continuat să lovească cu umerii și picioarele atât pe lucrătorii de poliție cât și pe executorul judecătoresc, precum și în bunurile aflate la fața locului.
Cu sprijinul forței publice, executorul judecătoresc a declarat puși în posesie debitorii, întocmind în acest sens procesul verbal nr.595 din 4.01.2008, proces-verbal în care au fost menționate aspectele descrise mai sus (filele 70 - 74 dosar )
A constatat procurorul că executorul judecătoresc și-a îndeplinit în mod corect atribuțiile de serviciu, a efectuat acte de executare silită în temeiul dispozițiilor unei instanțe judecătorești, care a încuviințat acea executare, rămânând în limita titlurilor executorii, respectând procedura în materie.
S-a apreciat că pretinsele nereguli sesizate de persoana vătămată puteau constitui eventuale motive ale contestațiilor la executare, cu consecința anulării actelor de executare nelegal efectuate, dar că nu pot conduce la atragerea răspunderii penale a executorului judecătoresc sau a altor persoane. Persoana vătămată a uzat de căile legale prevăzute de legea în materie, rezultatul fiind că a fost respinsă contestația la executare, dovadă că a cunoscut conținutul procesului verbal încheiat de către executorul judecătoresc.
Față de cele expuse, procurorul a reținut că prezența făptuitorilor la domiciliul persoanei vătămate a avut un caracter legal, nimeni dintre cei prezenți nu a amenințat, făptuitorii nu au avut o purtare abuzivă, nu au exercitat loviri sau alte violențe asupra acestuia, iar faptul că prin forță publică s-a procedat la imobilizarea persoanei vătămate, a fost motivat prin caracterul legal al acestei măsuri (filele 17, 22-23, 24-26).
În cauză nu s-a stabilit raport de cauzalitate între leziunile descrise în certificatul medico-legal prezentat de persoana vătămată și acțiunile sau inacțiunile făptuitorilor, existând un dubiu în favoarea făptuitorilor, atâta timp cât simpla afirmație a persoanei vătămate, însoțite de certificatul medico-legal, nu este de natură să formeze convingerea că leziunile s-au produs urmare a acțiunii acestora, atâta timp cât în cauză nu există și alte probe.
Împotriva lui Gaf ormulat plângere penală executorul judecătoresc, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.271 alin.1 penal, având ca obiect împotrivirea la executare a acestuia prin amenințare și acte de violență față de organul de executare.
Cercetările au făcut obiectul dosarului penal nr.239/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, în urma cărora, prin ordonanța cu același număr din 30.09.2008, s-a constatat săvârșirea faptei dispunându-se în clemența legii, față de circumstanțele persoanei aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, constând în amendă în cuantum de 450 lei.
Din cercetările efectuate a rezultat că ul de poliție nici nu a fost prezent la desfășurarea executării silite, iar conform Raportului IGPR nr.- din 5.02.2008 a rezultat că polițiștii care au participat la activitatea susmenționată nu au încălcat normele de deontologie profesională.
Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale petentul Gaf ormulat plângere în condițiile art.278 pr.penală la procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Prin rezoluția nr.1837/II/2/2008 din 24.11.2008 Procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul G împotriva soluției dispusă de procuror prin rezoluția din 09.10.2008 în dosarul nr.184/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
S-a avut în vedere de către procurorul general adjunct că soluția dispusă în cauză de procuror prin rezoluția din 9.10.2008 este legală și temeinică întrucât probele administrate sunt de natură a forma convingerea că infracțiunile nu există și că întreaga activitate a celor 8 persoane s-a situat în limitele competențelor legale.
Împotriva celor două rezoluții petentul G s-a adresat cu plângere în condițiile prevăzute de art.278/1 pr.penală instanței de judecată, respectiv Curții de APEL PLOIEȘTI.
A susținut petentul, atât oral cât și în motivele scrise, că situația reținută în rezoluțiile atacate nu este reală, întrucât nu s-a opus executării și chiar dacă s-ar fi opus, organele de poliție nu aveau nici un drept să-i aplice corecții fizice și lovituri și că urmare loviturilor aplicate i s-a eliberat un certificat medico-legal ce a fost atașat la dosar.
A mai susținut petentul că, cercetarea penală s-a făcut cu superficialitate dată fiind calitatea făptuitorilor și că principala probă pentru dovedirea infracțiunilor, anume certificatul medical, a fost ignorată.
Mai mult, intimatul este nașul intimatei și nu trebuia să se prezinte în calitate de polițist la executarea silită.
S-a solicitat admiterea plângerii și trimiterea cauzei la parchet pentru a se face cercetări pentru săvârșirea faptelor reclamate de petent, respectiv loviri și alte violențe.
Curtea, examinând plângerea formulată, în raport de dispozițiile legale în materie, de actele și lucrările dosarului de urmărire penală ce a fost atașat, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, constată că aceasta este nefondată, după cum se va arăta în continuare:
În mod judicios s-a reținut prin rezoluțiile atacate că din coroborarea tuturor mijloacelor de probă administrate pe parcursul efectuării actelor premergătoare, rezultă cu certitudine inexistența faptelor pentru care s-a formulat plângere penală împotriva intimaților făptuitori.
Astfel, în esență, executorul judecătoresc a fost investit, în condiții legale cu efectuarea unei proceduri de executare silită declanșată de creditoarele și împotriva debitorului petent G, executare silită ce s-a derulat în baza titlului executor reprezentat de hotărâri judecătorești definitive, irevocabile și investite cu formulă executorie.
Constatând opunerea debitorului la executare, cât și atitudinea agresivă îndreptată împotriva executorului judecătoresc, a fost solicitată prezența lucrătorilor de poliție din cadrul Biroului de Poliție, care s-a deplasat la fața locului.
Dat fiind persistența debitorului petent G în acțiunea de opunere la executare, dar și pentru asigurarea protecției persoanelor chemate să participe la această procedură, s-a luat măsura imobilizării petentului și deposedării acestuia de obiectul pe care-l avea în mână precum și măsura încătușării sale, măsuri care însă nu au fost urmate de rezultate concrete, deoarece petentul debitor a continuat să lovească cu picioarele atât executorul judecătoresc și lucrătorii de poliție, precum și bunurile aflate la fața locului.
Tocmai în considerarea acțiunii agresive a petentului, executorul judecătoresc a formulat împotriva acestuia plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.271 alin.1 penal, iar cercetările efectuate au fost soldate cu sancționarea administrativă a petentului pentru săvârșirea acestei infracțiuni, fiindu-i aplicată pedeapsa de 450 lei amendă, prin ordonanța nr.239/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, filele 40-42, dosar urmărire penală.
De altfel, chiar în cuprinsul acestei ordonanțe s-a reținut existența faptei și săvârșirea ei cu vinovăție de către petent, confirmându-se că pe baza cercetărilor s-a stabilit că acesta a adoptat o conduită violentă, atât fizic, cât și verbal, consemnată în procesul verbal de executare, în actele de constatare și în rapoartele agenților de poliție.
Însă, o serie de criterii între care și problemele de sănătate ale petentului, au fost evaluate și apreciate ca având aptitudinea de a diminua gradul de pericol social concret al acestei infracțiuni și ca atare, împotriva acestuia, prin ordonanța procurorului, s-a luat măsura aplicării unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Este adevărat că petentul își întemeiază prezenta plângere pe conținutul certificatului medico-legal nr.2/73/6.01.2008 eliberat la data de 21.01.2008 de INML Minovici B, în care se menționează că acesta a prezentat leziuni traumatice datând din 4.01.2008 (data efectuării executării silite) care au necesitat 7 - 8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
După cum lesne se poate observa, toate aceste leziuni sunt situate pe zonele membrelor superioare și inferioare și constau în excoriații și echimoze, care în mod evident au fost produse nu prin acțiuni agresive îndreptate împotriva sa, ci prin autovătămări, determinate de însăși conduita violentă a petentului.
Că este așa, rezultă cu claritate din toate mijloacele de probă administrate pe parcursul actelor premergătoare care nu confirmă în nici un fel că împotriva petentului s-ar fi derulat vreo manifestare agresivă de natură a-i afecta în acest fel sănătatea și integritatea corporală.
Dimpotrivă, cei prezenți la fața locului au confirmat în totalitate opoziția la executare manifestată în mod evident de către petent, prin amenințări și violențe fizice îndreptate împotriva executorului judecătoresc, a agenților de poliție a căror prezență a fost solicitată, tocmai motivat de conduita agresivă a petentului.
În atare situație, mențiunile din certificatul medico legal invocat de către petent, nu constituie suport probator în ceea ce privește săvârșirea împotriva sa a infracțiunilor pentru care petentul a formulat plângere penală împotriva făptuitorilor intimați
Aceasta deoarece, concluziile acestui certificat medico legal se referă la eventualitatea producerii prin lovire cu corpuri dure a acestor leziuni, fiind folosită formularea "au putut fi produse" ceea ce în mod evident presupune ca mecanismul de agresiune să fie determinat cu certitudine, prin coroborarea cu alte mijloace de probă, simplele concluzii ale certificatului medico legal nefiind suficiente prin ele însele să stabilească existența unei infracțiuni.
Ori, câtă vreme concluziile certificatului medico legal nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă pe baza căruia să se poată contura comiterea de către intimații făptuitori a vreunuia dintre actele ce compun elementul material al infracțiunilor pentru care s-a formulat plângere penală, rezultă cu claritate că în cauză nu poate fi antrenată răspunderea penală a intimaților pentru aceste infracțiuni.
Dimpotrivă, leziunile produse pot fi rodul a însăși acțiunii petentului,care nu a înțeles să se supună dispozițiilor legii, opunându-se în mod violent la executarea silită, aspecte confirmate de toate mijloacele de probă administrate pe parcursul efectuării actelor premergătoare, inclusiv de ordonanța prin care petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii administrative și de fixarea prin intermediul CD-ului a actelor derulate cu prilejul executării (fila 75 dosar urmărire penală).
Așa fiind, cum însăși conduita petentului se înscrie în conținutul legii penale, acesta nu poate invoca săvârșirea împotriva sa, de către cei îndreptățiți să procedeze și să participe la executarea silită, comiterea vreunei infracțiuni, câtă vreme probele administrate nu confirmă în nici un fel susținerile petentului.
Pe cale de consecință, Curtea constată plângerea ca nefondată, urmând ca aceasta să fie respinsă și să fie menținute soluțiile dispuse prin rezoluțiile atacate.
Văzând și disp. art.192 și art.193 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
In baza art. 278/1 al.8 lit. a respinge C.P.P. ca nefondată plângerea formulată de petentul G, domiciliat in comuna cu, jud. D, împotriva rezoluției nr. 184/P/2008 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI si a rezoluției nr. 1837/II/2/2008 din 24.11.2008 a procurorului general adjunct al parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Menține soluțiile dispuse prin rezoluțiile atacate.
Obligă petentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat, precum și la plata sumei de 133 lei cu același titlu către intimatul și a sumei de 400 lei cu același titlu către intimații si.
Cu recurs in termen de 10 zile de la pronunțare, pentru părțile lipsă de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din data de 26.02.2009.
Presedinte,
- -
Grefier,
- -
Cr.
MM
2 ex./12.03.2009
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3113/2006
Președinte:Cristina GeorgescuJudecători:Cristina Georgescu
