Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 39/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ NR.39 / DOSAR NR-
Ședința publică din 14 aprilie 2008.
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Mihaela Alexandru JUDECĂTOR 2: Claudia Ghinea
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra plângerii formulată de către petenții, și împotriva rezoluției din 30 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul penal nr. 357/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată,lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 17 martie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 31 martie 2008 apoi la 7 aprilie 2008 și apoi la data de 14 aprilie 2008, când,
CURTEA
Constată că prin plângerea înregistrată la această instanță cu nr-, petenții, și, cei din urmă în calitate de moștenitori ai lui și toți în calitate de moștenitori ai lui, au solicitat desființarea ordonanței nr. 357/P/2007 emisă la data de 30.11.2007 de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, menținută prin ordonanța nr. 3/II/2/2008 emisă la data de 4.01.2008 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
În concret, petenții au solicitat tragerea la răspundere penală a notarilor Miess și, care cu intenție ori din neglijență au autentificat acte sau eliberat certificate de moștenitor în baza unor acte false, care nu îndeplineau condițiile de fond și formă, prin care s-a ocupat ilegal domeniul public și terenurile petenților (repartizate legal anterior) și anularea actelor întocmite de către notarii în cauză și judecătorul de la cartea funciară.
Totodată, petenții au solicitat ca, în cazul unei participații improprii (art. 31 raportat la art. 289 Cod penal) să se stabilească actele care nu corespund realității, întocmite de către notari și judecătorul de la cartea funciară și solicitarea de către procuror a desființării totale sau parțiale a acestora; luarea măsurilor asigurătorii și menționarea lor în cartea funciară pentru a preveni săvârșirea de noi infracțiuni prin vânzarea terenurilor obținute prin acte false și pentru a asigura totodată recuperarea prejudiciului cauzat actualelor persoane vătămate proprietare ale terenurilor.
În aceste condiții, petenții au solicitat începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii de către notarul public a infracțiunilor prevăzute de art. 246 Cod penal, art. 289 Cod penal, art. 290 Cod penal și art. 291 Cod penal sau art. 249 Cod penal.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV nr. 243/P/2007 emisă la data de 22.06.2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public Miess pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 Cod penal, art. 289 Cod penal, art. 290 Cod penal și art. 291 Cod penal, întrucât s-a constatat intervenirea prescripției răspunderii penale, precum și disjungerea și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov pentru soluționarea plângerii formulate împotriva făptuitorilor, -, apreciindu-se că nici unul dintre acești făptuitori nu are calitatea care să atragă competența de soluționare a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Împotriva acestei ordonanțe au formulat plângere petenții, și, susținând că notarul public Miess nu a respectat în activitatea sa prevederile art.13 din Legea nr. 7/1996 referitoare la completarea sau, caz, întocmirea evidenței privind publicitatea imobiliară în conformitate cu registrele și planurile cadastrale.
În cuprinsul acestei plângeri, petenții au reclamat și fapte penale comise de către notarul public, cu privire la care s-a constituit dosarul nr. 357/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, în care s-a pronunțat de către procuror soluția ce formează obiectul prezentelor plângeri.
Prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV nr. 455/II/2/2007 din 25.07.2007 au fost respinse plângerile petenților ca neîntemeiate, iar prin sentința penală nr. 51 din 23.10.2007 a Curții de APEL BRAȘOV, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 997 din 19.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a dispus respingerea ca nefondate a plângerilor petenților împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV nr. 243/P/2007 emisă la data de 22.06.2007, care a fost menținută.
În ceea ce privește situația faptelor invocate de către petenți ca fiind săvârșite de către notarul public, aceștia au reclamat că la data de 11.03.2003, notarul public a emis la data de 11.03.2003 certificatul de moștenitor nr. 37 în care se consemnează printre altele și cota de din parcela A 301/1/6 din tarlaua 50, teren arabil în suprafață de 2900. învecinat la N- 301/1/7, la - DE 300, la S- 301/1/5, iar la V-DE 303, deținută de către defunctul prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, conform Titlului de proprietate nr. 30211/4.12.2002.
Petenții au arătat în plângere că dacă notarul public și-ar fi îndeplinit atribuțiile în mod corespunzător, ar fi constatat că pe terenul în cauză fusese emis anterior Titlul de proprietate nr. 1303 din 9.06.1997 al autorului petenților, (filele 97, 98); în aceste condiții, prin emiterea certificatului de moștenitor sus-menționat, notarul public a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 248 și art. 289 Cod penal. Petenții susțin că notarul trebuia să își dea seama că în cauză ceva nu este corect, numai după data Titlului, respectiv decembrie 2002, element evident de suspiciune, în condițiile în care eliberarea titlurilor de proprietate în orașul era de mult terminată; or, eliberarea unor alte Titluri de proprietate presupunea anularea primului titlu emis sau existența unor surplusuri de teren rezultate cu ocazia întocmirii unui alt Plan parcelar, ceea ce nu există în cauză.
Titlul de proprietate al lui a fost emis în anul 1997, iar în anul 1998, în baza acestuia, s-a dezbătut succesiunea conform certificatului de moștenitor nr. 39 din 24 martie 1998 eliberat de către notarul public; deci imobilul ce a făcut obiectul acestuia a intrat în circuitul civil și ca urmare, Titlul de proprietate nu putea fi anulat decât de către o instanță de judecată.
Totodată, petenții au arătat că titlul de proprietate al autorului a fost emis în anul 1997, fiind perfect valabil și ca urmare a dispozițiilor art. 2 alin.2 din Legea nr. 1/2000 care arată că drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare, astfel că nu se putea invoca un pretins "vechi amplasament".
De asemenea, petenții au arătat că drepturile de proprietate sunt opozabile față de terți fără înscriere în cartea funciară când provin din succesiune, dispoziție încălcată de către notarul public și că organul de urmărire penală nu a verificat de ce și cum notarii publici și Miess au încălcat art. 13 din Legea nr. 7/1996 în care se prevede că registrele și planurile cadastrale vor sta la baza completării sau, după caz, a întocmirii evidenței privind publicitatea imobiliară. Or, în cauză, titlurile emise numiților -, și, actele de partaj autentificate de către notarii reclamați nu corespund, planurilor parcelare, planurilor cadastrale, etc.
Examinând modul de îndeplinire a atribuțiilor de către notarul public, se constată că la cererea moștenitorilor defunctului, notarul public a eliberat la data de 11.03.2003 Certificatul de moștenitor nr. 37/2003 în dosarul succesoral nr. 56/2003 privind pe defunctul, decedat la data de 1.02.2003, cu ultimul domiciliu în municipiul,-, jud.
După verificarea competenței teritoriale și a evidențelor deschiderii altor proceduri succesorale, s-au verificat și actele de stare civilă ale moștenitorilor, constatându-se că aceștia sunt rude în grad succesibil cu defunctul.
Printre înscrisurile prezentate de părți s-a aflat și Titlul de proprietate nr. 30211 eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B, în data de 4.12.2002, în original, de pe care s-a realizat copie legalizată și s-a depus la dosarul succesoral (fila 222). Din acest document rezultă că numiților -, și li s-a reconstituit și respectiv, constituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 4 ha și 1600 mp, printre acestea și pentru parcela A 301/1/6 din tarlaua 50, teren arabil în suprafață de 2900. din care defunctului i-a revenit cota de .
În urma dezbaterii succesorale, a fost eliberat Certificatul de moștenitor nr. 37/2003, iar ulterior, la cererea moștenitorilor (, - și ), precum și a coproprietarilor din Titlul de proprietate nr. 30211/2002 ( -, și - aceștia în calitate de moștenitori ai defunctei și ) a fost întocmit actul de partaj voluntar de către același notar public, autentificat la data de 28.03.2003 (filele 245, 246), partajul voluntar având efect declarativ de drepturi.
Astfel, în mod judicios s-a constatat că în dosarul succesoral nr. 56/2003 nu există acte false, titlul de proprietate fiind prezentat în original, iar acesta fiind valabil fără nici o altă confirmare, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin.2 din Legea nr. 1/2000.
Notarul public nu are nici o atribuție conferită de lege în a se pronunța cu privire la valabilitatea sau nu a unui titlu de proprietate, anularea titlului de proprietate fiind de competența instanței de judecată.
Certificatul de moștenitor nr. 39 din 24 martie 1998 eliberat de către notarul public are ca obiect parcela A/301/1/4, arabil în suprafață de 7000 mp, în timp ce certificatul de moștenitor nr. 37/2003 eliberat de către notarul public are ca obiect parcela A 301/1/6 din tarlaua 50, teren arabil în suprafață de 2900.
În aceste condiții, notarul public nu avea de unde să presupună că parcela A/301/1/4, arabil în suprafață de 7000 mp se suprapune peste parcela A 301/1/6 din tarlaua 50, teren arabil în suprafață de 2900.
Prevederile art. 25 din Legea nr. 7/1996 la care fac referire petenții, privesc înscrierea drepturilor în și nu actele notarului public întocmite cu prilejul dezbaterii unei succesiuni, iar dacă există vreo greșeală în sensul atribuirii unui teren către mai multe persoane și sub numere diferite de parcele, aceasta nu poate fi atribuită notarului public.
De altfel, potrivit legii civile, art. 88 din Legea nr. 36/1995, petiționarul considerat ca fiind prejudiciat printr-un act notarial, se poate adresa Judecătoriei, solicitând desființarea actului respectiv.
În raport de toate aceste considerente, se constată ca fiind nefondate plângerile petenților, și împotriva ordonanței nr. 357/P/2007 emisă la data de 30.11.2007 de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, care va fi menținută.
În conformitate cu prevederile art. 193 alin.6 Cod procedură penală, art. 274 alin.1 și art. 277 Cod procedură civilă, petenții vor fi obligați să plătească făptuitoarei suma ocazionată de soluționarea prezentelor plângeri, solicitată cu titlu de cheltuieli judiciare.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea formulată de către petenții, și împotriva ordonanței nr. 357/P/2007 emisă la data de 30.11.2007 de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, pe care o menține.
Obligă petenții să plătească fiecare câte 166,66 lei cheltuieli judiciare către făptuitoarea.
Obligă petenții să plătească fiecare câte 40 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 aprilie 2008.
Președinte Grefier
- - - -
red./24.04.08
dact.Gh./25.04.2008
Președinte:Mihaela AlexandruJudecători:Mihaela Alexandru, Claudia Ghinea
