Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 4/2009. Curtea de Apel Brasov

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

SENTINȚA PENALĂ Nr. 4 Dosar nr-

Ședința publică de la 20 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Barbu

GREFIER - - -

C participarea reprezentantului Ministerului Public,

- procuror șef Secție judiciară

în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra plângerii formulată de petenta împotriva ordonanței nr 969/II/2/2008 din 2 decembrie 2008 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul nr. 182/P/2008.

La apelul nominal făcut in ședința publica, la pronunțare, se constata lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 12 ianuarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța in vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 19 ianuarie 2009, apoi pentru 20 ianuarie 2009, când,

CURTEA

Prin plângerea penală înregistrată sub nr. 182/9.06.2008 la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, petenta a solicitat tragerea la răspundere penală a numitei, notar public, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 Cod penal și fals intelectual, prevăzută de art. 289 Cod penal, precum și a numiților, și -, pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual săvârșite de notarul public, prevăzute de art. 25, 246 și 289 Cod penal și fals în declarații, prevăzută de art. 292 Cod penal. Totodată, petenta a solicitat luarea unor măsuri asigurătorii constând în indisponibilizarea părților sociale și bunurilor care compun patrimoniul social al SC SRL, prin instituirea unui sechestru, iar în temeiul art. 15 Cod procedură penală, s-a constituit parte civilă pentru prejudiciul suferit ca urmare a pierderii a 1/3 din părțile sociale ale SC SRL și a cotei de 1/3 din renta viageră conform testamentului autentic nr. 354/20.03.2008.

În motivarea plângerii petenta arată că numita, în calitatea de notar public, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu ocazia instrumentării dosarului succesoral privindu-l pe defunctul și a eliberat certificatul de moștenitor nr. 47/05.05.2008 cu încălcarea flagrantă a legislației specifice în materie eludându-se dispozițiile art. 82 din Legea nr. 36/1995, precum și obligația legală de a fi efectuate verificări în cadrul Registrului Național de Evidență a. Persoana vătămată a susținut că deși era beneficiara unui legat cu titlu particular înscris în testamentul autentificat nr. 354/20.02.2007 al BNP, lăsat de defunctul său frate, modalitatea defectuoasă în care notarul public a instrumentat dosarul succesoral a condus la eliberarea certificatului de moștenitor nr. 47/2008 în favoarea doar a moștenitoarelor, și -, în calitatea de soție supraviețuitoare și respectiv, fiice, fiindu-i astfel produsă o vătămare a intereselor legale. Notarul public a omis astfel cu știință să insereze, cu ocazia întocmirii certificatului de moștenitor unele date și împrejurări, și anume faptul că exista testamentul autentic lăsat anterior de defunctul.

, și -, deși aveau cunoștință de existența testamentului, cu rea credință au făcut declarații necorespunzătoare realității în fața notarului public, determinând notarul public să săvârșească infracțiunile prevăzute de art. 246 și art. 289 Cod penal.

Prin ordonanța nr. 182/P/2008 din data de 20.10.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod penal, deoarece fapta nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni și aplicarea față de învinuită a unei sancțiuni cu caracter administrativ constând în amendă în cuantum de 1000 lei, precum și scoaterea de sub urmărire penală față de aceeași învinuită relativ la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual, prevăzute de art. 246 și art. 289 alin. 1 Cod penal.

Prin aceeași ordonanță s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarele, și - pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual și fals în declarații, prevăzute de art. 25, raportat la art. 246 Cod penal, art. 25, raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal și art. 292 Cod penal, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

A fost respinsă cererea privind luarea unei măsuri asigurătorii constând în indisponibilizarea părților sociale și a bunurilor din patrimoniul SC SRL.

În motivarea ordonanței se arată că nu se poate reține în sarcina învinuitei săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și respectiv fals intelectual, prevăzute de art. 246 Cod penal și art. 289 alin. 1 Cod penal, deoarece nu este dovedit faptul că aceasta ar fi acționat cu știință, cunoscând existența testamentului lăsat de defunctul, cu ocazia instrumentării dosarului succesoral 58/2008. Cu privire al infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod penal, s-a apreciat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, avându-se în vedere împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, existența unui motiv care impunea soluționarea cu maximă celeritate a cauzei succesorale, modalitatea în care învinuita a dat forță probantă declarațiilor date în fața sa de făptuitoare, conduita învinuitei anterioară săvârșirii faptei, cât și ulterioară acesteia, făcând toate demersurile pentru a soluționa situația litigioasă creată. Fapta săvârșită de învinuită reprezintă abatere disciplinară, potrivit art. 43 din Hotărârea nr. 206 din 21.06.2007 a Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, fiind sesizată Camera Notarilor Publici B, în vederea luării măsurilor disciplinare ce se impun.

Prin ordonanța nr. 969/II-2/2008 s-a dispus respingerea plângerii formulată de către petenta împotriva ordonanței de mai sus, motivându-se că argumentele interpretării literare a soluției adoptate, care a avut în vedere elementele vinovăției penale, așa cum sunt ele definite de art. 19 Cod penal și criteriile legale definite de art. 18/1 Cod penal, ce reglementează condițiile în care se poate considera că o faptă penală nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni.

Împotriva acestei ordonanțe a declarat plângere în termenul legal prevăzut de art. 278/1 Cod penal, înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, solicitând admiterea plângerii, desființarea ordonanței cu reținerea cauzei spre judecare, în complet legal constituit, probele existente la dosarul cauzei fiind suficiente în acest sens.

În motivarea plângerii se arată că ordonanța procurorului general este sumar motivată, ea nerăspunzând punctual la criticile formulate în plângere. Pe fondul cauzei, referitor la făptuitoarea, notar public, relativ la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 246 Cod penal, se arată că pentru dovedirea elementului intențional este suficient că făptuitoarea cunoștea existența dispozițiilor legale care îi stabilesc atribuțiile de serviciu care cu știință au fost eludate. Pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu sub aspectul laturii subiective nu are relevanță dacă notarul public cunoștea sau nu despre existența testamentului, ci dacă acesta era conștient că nu îndeplinește un act ori că îl îndeplinește în mod defectuos prin raportare atribuțiile legale specifice exercitării profesiei de notar public. În speță, notarul public avea obligația de rezultat de a cerceta dacă există sau nu un testament prin îndeplinirea în mod corect a atribuțiilor de serviciu care izvorăsc din lege, însă acesta a încălcat cu știință dispozițiile legale. Relativ la infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod penal, se arată că în mod eronat procurorul a reținut că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, aspectele avute în vedere de către procuror nefiind de natură a conduce la această concluzie. Oricare ar fi fost motivul care a determinat-o pe învinuită să soluționeze cu celeritate cauza succesorală, acesta nu o îndreptățea să încalce dispozițiile legale. Din moment ce legea îi impunea să facă verificări la SC System, notarul public nu se putea baza pe declarațiile moștenitorilor legali care nu aveau nici un interes să declare existența vreunui testament. Conduita adoptată de învinuită ulterior primirii răspunsului de la SC System nu au avut drept scop decât acela de a acoperi infracțiunile de abuz în serviciu și fals intelectual și de a-și crea condiții de apărare, aflând că petenta va iniția demersuri legale de natură penală împotriva acesteia. Oricum infracțiunile s-au consumat înainte de acestea. Prin conținutul ei concret, fapta săvârșită de notarul public prezintă o vădită importanță pentru siguranța și dinamică a circuitului civil.

Se mai arată, de asemenea, că există contradicție în soluția procurorului, de vreme ce în cazul infracțiunii de abuz în serviciu fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, dar se motivează că nu a fost săvârșită cu intenție, în timp ce în cazul infracțiunii de neglijență în serviciu, fapta nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni.

Relativ la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal, se arată că numita, în calitatea sa de notar public și aflându-se în exercițiul atribuțiilor de serviciu a falsificat un înscris oficial, certificatul de moștenitor nr. 47/05.05.2008, cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv a atestat faptul că natura succesiunii este legală când în realitate ea este și testamentară și a dispus încheierea procedurii succesorale deși era indubitabil că nu mai sunt și alte persoane îndreptățite la succesiune, omițând cu știință de a insera unele date și împrejurări (știa de existența testamentului și a omis includerea acestuia în dezbaterea succesorală tocmai pentru a-i favoriza pe moștenitorii legali).

Referitor la făptuitoarele, și - se arată că acțiunea acestora de determinare a notarului să săvârșească fapte penale rezultă și din aceea că mama și cele două fiice au insistat vehement ca notarul public să nu mai aștepte răspunsul de la Registrul Național de Evidență a și să elibereze actul (certificatul de moștenitor) prin care să pună mâna pe societate. Solicitarea urgentă a desfășurării acestor acte vine să confirme faptul că succesorii legali aveau cunoștință de existența testamentului autentic. Făptuitoarele știau de existența testamentului pentru că petenta s-a ocupat de îngrijirea fratelui grav bolnav, însoțindu-l prin spitale.

Examinând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:

Defunctul a fost asociat unic și administrator al SC SRL Făgăraș, iar la data de 20.03.2007, la BNP din Mun. Făgăraș a dispus prin testamentul autentificat sub nr. 354/20.03.2007 asupra părților sociale pe care le deținea la această societate comercială în favoarea soției sale, a surorii sale și a Mânăstirii "F-", pe care îi instituia legatari particulari în cote egale de 1/3( 74 dosar urmărire penală).

La data de 28.04.2008 s-a înregistrat decesul defunctului, care a intervenit în urma unei boli incurabile.

La data de 05.05.2008, făptuitoarea s-a prezentat la BNP " " și a solicitat notarului public deschiderea succesiunii privind pe defunctul, formulând o cerere înregistrată sub nr. 58/2008 și a hotărât să facă în aceeași zi demersurile necesare pentru a pune la dispoziția notarului public actele solicitate. . de fiicele sale, făptuitoarele - și, făptuitoarea a revenit cu actele solicitate la sediul BNP " ", respectiv cu certificatul de deces, certificatele de naștere, certificatul de căsătorie și certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului ( 21 dosar urmărire penală) și a rugat notarul public de a efectua de urgență demersuri în vederea eliberării certificatului de moștenitor. Făptuitoarea a justificat urgența eliberării certificatului de moștenitor prin aceea că activitatea comercială a SC SRL Făgăraș ar fi grav afectată de faptul că defunctul fusese unicul asociat și administrator al societății.

Învinuita a verificat dacă în evidența Camerei Notarilor Publici din Bam ai existat înregistrată vreo cerere privind dezbaterea succesorală a defunctului. Din conținutul certificatului nr. 267/05.05.2008 rezultă că nu există nici un dosar având ca obiect succesiunea defunctului la niciunul dintre Birourile Notarilor Publici din circumscripția Făgăraș.

Învinuita a susținut că a formulat și o cerere adresată SC B, în vederea efectuării de verificări în Registrul Național de Evidență a Opțiunilor și respectiv, Registrul Național de Evidență a privind existența unor înregistrări referitoare la defunctul, cererea înregistrată sub nr. 486/05.05.2008 în evidența BNP " "( 14 dosar urmărire penală). De altfel, la dosar, la 155 se află un răspuns de la la solicitarea parchetului din data de 09.10.2008 cu privire la data înregistrării solicitării de verificare formulată de către învinuita, din care rezultă că această solicitare în baza de date a și venită din partea BNP " " poartă nr. 486/05.05.2008 din registrul de corespondență al biroului notarial și a fost înregistrată în baza de date a registrelor de mai sus sub nr. -/07.05.2008 și 41440/07.05.2008.

Fără să mai aștepte să sosească răspunsul de la SC B, învinuita a întocmit încheierea finală în dosarul succesoral nr. 58/2008 și a eliberat certificatul de moștenitor nr. 47/2008 prin care se recunoștea calitatea de moștenitoare legale făptuitoarelor, în calitate de soție supraviețuitoare, și -, în calitatea de fiice ale defunctului ( 134-135).

Procedând astfel, învinuita a încălcat dispozițiile art. 82 din Legea nr. 36/1995, art. 56/4 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 655/2007 și respectiv ale Hotărârii nr. 206/007 a Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Cu ocazia întocmirii încheierii finale la BNP " ", făptuitoarele, și - au declarat în mod expres în fața notarului că defunctul nu a avut alți descendenți de gradul I, precum și faptul că acesta nu a lăsat testament.

În urma eliberării certificatului de moștenitor, făptuitoarea a înregistrat în data de 06.05.2008 în evidența Oficiului Registrului Comerțului cererea nr. 39134/2008 privind efectuarea de mențiuni privind asociații și administratorii SC SRL Făgăraș. Cererea a fost admisă prin încheierea judecătorului delegat nr. 6124/07.05.2008 prin care au fost înregistrate făptuitoarele, și - drept asociați ai SC SRL Făgăraș.

În acest fel a fost prejudiciată petenta, în calitate de legatar particular al defunctului, cu privire la 1/3 din părțile sociale deținute de acesta în timpul vieții la SC SRL Făgăraș, calitate atestată de certificatul de moștenitor eliberat de BNP din Mun. Făgăraș nr. 354/20.03.2007.

La data de 07.05.2008 învinuita a primit răspunsurile de la

SC B, respectiv certificatele nr. -/07.05.2008() și 41440/07.05.2008 () din cuprinsul cărora rezulta că pe numele defunctului figura înregistrat testamentul autentificat sub nr. 354/20.03.2007 de BNP din Făgăraș.

În aceste împrejurări, învinuita le-a contactat pe făptuitoare în vederea adoptării unei soluții legale prin care certificatul de moștenitor emis anterior să nu prejudicieze interesele petentei, însă făptuitoarele nu au dat curs acestei solicitări, susținând în mod constant că nu au avut cunoștință despre existența testamentului.

Învinuita a contactat-o pe petenta aducându-i la cunoștință faptul că în favoarea acesteia exista un testament autentic lăsat de defunctul. Din declarația petentei ( 33-35; 80-81 dosar urmărire penală ) rezultă faptul că aceasta a aflat despre existența testamentului în favoarea sa de la o angajată a BNP " " în data de 07.05.2008, când a fost contactată telefonic, iar după circa o săptămână s-a prezentat la biroul notarial, unde învinuita i-a prezentat situația creată și toate demersurile pe care le-a făcut pentru a remedia această situație. Învinuita a justificat petentei maniera în care a procedat, eliberând certificatul de moștenitor fără a mai aștepta răspunsul de la Registrul Național de Evidență a, prin aceea că făptuitoarele au rugat-o insistent să elibereze certificatele de moștenitor întrucât orice întârziere ar crea neajunsuri și probleme în activitatea societății comerciale și prin aceea că fusese impresionată de situația făptuitoarelor întrucât chiar ei îi decedase soțul cu puțin timp în urmă.

Toate aceste aspecte sunt relevate și de învinuită în declarațiile sale ( 25-30;85-86 dosar urmărire penală), care a efectuat o serie de demersuri legale în vederea soluționării litigiului creat. Astfel, învinuita a formulat plângere penală împotriva făptuitoarelor, și - pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, plângere înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș sub nr. 498/P/2008, în data de 9.05.2008 și a introdus acțiune civilă prin care solicita Judecătoriei Făgăraș anularea certificatului de moștenitor nr. 47/05.05.2008 al BNP " " și revenirea la situația anterioară, respectiv anularea înscrierii cererii de mențiuni la Oficiul Registrului Comerțului B și reînscrierea ca asociat unic al defunctului, acțiune înregistrată pe rolul Judecătoriei Făgăraș sub nr-, din data de 9.05.2008 ( 143, 156 dosar urmărire penală). Totodată, în data de 08.05.2008, învinuita a solicitat suspendarea soluționării cererii de înregistrare de mențiuni în baza certificatului de moștenitor nr. 47/05.05.2008 al BNP " ", privitor la SC SRL Făgăraș, având în vedere existența testamentului autentic nr. 354/20.03.2007 de BNP din Făgăraș, iar ulterior a declarat recurs împotriva încheierii prin care se dispusese efectuarea acestor mențiuni( 141, 157 dosar de urmărire penală).

Plângerea penală formulată de către învinuita împotriva făptuitoarelor, și - a fost soluționată prin rezoluția nr. 498/P/2008 din data de 29.08.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Făgăraș în sensul neînceperii urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 292 Cod penal.

Starea de fapt expusă mai sus reflectă împrejurarea că învinuita și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, întocmind certificatul de moștenitor înainte de a primi răspunsul de la Registrul Național de Evidență a Opțiunilor și Registrul Național de Evidență a și prin aceasta a cauzat o vătămare importantă intereselor legale ale petentei. Este evident că învinuita nu se poate prevala de necunoașterea legii, cu atât mai mult cu cât este notar public și de altfel nici nu a invocat acest aspect, însă faptul că aceasta cunoștea dispozițiile legale în materie nu conduce automat la concluzia că a acționat cu intenție, urmărind sau acceptând prejudicierea petentei. "cu știință" este folosită în textul incriminator al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor pentru a desemna intenția ca formă de vinovăție a infracțiunii. Nu există nicio probă care să dovedească împrejurarea că învinuita a urmărit sau a acceptat, prin modul în care a acționat, prejudicierea petentei, aceasta bazându-se exclusiv pe declarațiile făptuitoarelor în sensul că sunt unicele succesoare legale ale defunctului și că nu au cunoștință despre existența vreunui testament. În acest sens au declarat în mod constant atât învinuita, cât și făptuitoarele, iar motivația gestului său a fost relatată de către învinuită și petentei la prima întrevedere cu aceasta.

De aceea, curtea apreciază că în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale a învinuitei pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 Cod penal, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii subiective.

Îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către notarul public ar putea, însă, constitui, sub aspectul laturii obiective și al laturii subiective, infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod penal, deoarece este cert faptul că învinuita și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, fapt care a cauzat o vătămare importantă intereselor legale ale petentei, prevăzând posibilitatea survenirii acestei vătămări, dar crezând fără temei că aceasta nu se va produce.

Având în vedere justificarea dată de petentă modalității în care a acționat (insistența făptuitoarelor motivată de situația societății comerciale, precum și situația similară în care s-a aflat învinuita prin decesul soțului ei cu luni în urmă), precum și demersurile pe care aceasta le-a făcut imediat ce a aflat de existența testamentului în favoarea petentei, inclusiv introducerea unei plângeri penale împotriva făptuitoarelor, ceea ce demonstrează că nu a avut cunoștință de situația reală și nici nu a urmărit să le favorizeze pe făptuitoare și având în vedere, nu în ultimul rând persoana și conduita învinuitei, care este notar public, aflat la prima abatere penală și care a încercat să repare situația creată prin introducerea unei serii de acțiuni de natură să repună părțile în situația anterioară întocmirii certificatului autentic, în mod întemeiat procurorul a apreciat că fapta săvârșită de învinuită nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni, dispunând scoaterea învinuitei de sub urmărire penală, în temeiul art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală.

Susținerea petentei în sensul că demersurile ulterioare făcute de către învinuită nu au avut drept scop decât acela de a acoperi infracțiunile de abuz în serviciu și fals intelectual și de a-și crea condiții de apărare, aflând că petenta va iniția demersuri legale de natură penală împotriva sa nu sunt confirmate de nicio probă. Mai mult, se observă că învinuita a fost cea care a contactat-o pe petentă pentru a-i aduce la cunoștință situația, imediat ce a aflat despre existența testamentului și care, în calitate de notar i-a întocmit procura specială nr. 706 din 15.05.2008, prin care petenta o împuternicea pe numita să îi reprezinte interesele în Firma " " SRL și a autentificat declarația petentei de acceptare a beneficiului legatului constituit prin certificatul 354/20.03.2007 BNP din Mun. Făgăraș.

De asemenea, susținerea petentei în sensul că fapta învinuitei prezintă o vădită importanță pentru circuitul civil este superfluă, fiind de la sine înțeles că activitatea unui notar public este foarte importantă, esențială pentru circuitul civil. Aceasta nu înseamnă însă că ori de câte ori un notar public nu își îndeplinește atribuțiile de serviciu sau și le îndeplinește în mod defectuos, această faptă prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, deci are conotație penală. La stabilirea gradului de pericol social concret al unei infracțiuni se ține seama, astfel cum prevede art. 18/1 alin. 2 Cod penal, de modul și mijloacele săvârșirii faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost fapta comisă, de urmarea produsă, precum și da persoana și conduita făptuitorului, criterii care au fost analizate de către procuror și în mod judicios apreciate ca atare.

Între cele două soluții dispuse de către procuror cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu nu există nicio contradicție, fiecare dintre acestea au fost analizate prin prisma trăsăturilor esențiale ale infracțiunii, al conținutului acesteia.

Relativ la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 Cod penal, în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de numita, întrucât, astfel cum rezultă din cele expuse mai sus, nu s-a dovedit faptul că aceasta a acționat cu știință, cunoscând existența testamentului lăsat de defunct.

Nici în privința făptuitoarelor, și - nu a fost dovedit faptul că acestea au avut cunoștință despre existența testamentului, solicitarea urgentă a desfășurării actelor succesorale notariale într-o zi nefăcând dovada în sine a cestui fapt, justificarea dată, în sensul necesității deblocării activității societății comerciale, fiind plauzibilă. Pe de altă parte, împrejurarea că făptuitoarele "erau din familie", la fel ca și petenta de altfel, nu dovedește că acestea cunoșteau despre existența testamentului. Din actele dosarului rezultă că atât petenta, cât și făptuitoarele au cunoscut despre existența testamentului abia după ce învinuita a primit comunicarea de la SC SYSTEM SRL Pe cale de consecință, este corectă soluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitoarele, și - pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual săvârșite de notarul public, prevăzute de art. 25, 246 și 289 Cod penal și fals în declarații, prevăzută de art. 292 Cod penal, nefiind întrunite elementele constitutive ale actor infracțiuni sub aspectul laturii subiective.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală, curtea va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta împotriva ordonanței nr. 182/P/2008 din data de 20.10.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, confirmată prin ordonanța nr. 969/II-2/2008, din data de 02.12.2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, pe care o va menține.

În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, petenta va fi obligată să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

Hotărăște:

Respinge plângerea formulată de petenta împotriva ordonanței nr. 182/P/2008 din data de 20.10.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, confirmată prin ordonanța nr. 969/II-2/2008, din data de 02.12.2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, pe care o menține.

Obligă petenta să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare cu învinuita și de la comunicare cu celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică azi, 20.01.2009.

Președinte,

- -

GREFIER

- -

Red. EB/Dact MB

- 2 ex/17.02.2009 -

Președinte:Elena Barbu
Judecători:Elena Barbu

Vezi şi alte speţe de drept penal: