Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 2781Cod Procedură penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 40
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: Valentina Trifănescu
JUDECĂTOR 3: Tamara Carmen
Judecător - -
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, soluționarea recursului penal promovat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL OLT împotriva sentinței penale nr. 49 de la 17 aprilie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Olt - Secția Penală, privind pe intimata - petentă și intimații - făptuitori, și.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat desemnat din oficiu, reprezentând pe intimatul - lipsă, de asemenea, lipsind intimata - petentă, precum și intimații - făptuitori,.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra dezbaterilor.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public, susținând oral motivele scrise de recurs, solicită admiterea acestuia, casarea sentinței și, pe fond, respingerea plângerii formulată în baza art. 2781Cod Procedură penală, deoarece urmărirea penală efectuată este completă, iar din probele administrate nu rezultă existența infracțiunii de tentativă de omor, ci doar a unei infracțiuni de lovire sau alte violențe, iar îndrumările date de instanță nu sunt utile și concludente în cadrul urmăririi penale.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul, solicită admiterea recursului Ministerului Public, casarea hotărârii și respingerea plângerii ca nefondată.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 49 de la 17 aprilie 2009 pronunțată în dosarul cu nr-, TRIBUNALUL OLT - Secția Penală a dispus admiterea plângerii formulată de petenta - domiciliată in comuna, jud. O, a fost desființată rezoluția din 18 noiembrie 2008 Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL OLT cu nr.820/P/2005 și trimisă cauza procurorului din cadrul acestui Parchet, în vederea redeschiderii urmăririi penale.
Cheltuielile judiciare - incluzând 150 lei onorariu de avocat din oficiu - au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin plângerea formulată în condițiile art. 278 indice 1.C.P.P. petenta a criticat soluția dispusă prin rezoluția din 18.11.2008, cu nr. 820/P/2005 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL O L T, prin care învinuiții, și au fost scoși de sub urmărire penală pentru infracțiunea de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 alin. 1 rap. la art. 174 alin. 1 și 2 rap. la art. 175 alin. 1 lit. i și alin. 2.
Cod PenalIn motivarea plângerii, petenta a susținut că rezoluția este netemeinică, întrucât se bazează pe o motivare generală și nu s-au analizat elemente de fapt cu valoare de probe concludente, ce denotă intenția de a i se suprima viața, pe baza faptului că a fost lovită în cap cu un topor, că și-a pierdut cunoștința, a fost transportată la spitalul de urgență, i s-a substituit foaia de observație clinică, iar învinuitul s-a înarmat cu acel topor în scopul de aou cide, menționând totodată faptul că a fost lovită și trântită la pământ de către trei persoane. De asemenea, s-a mai arătat de către persoana vătămată că deși s-a dispus efectuarea unei noi expertize de specialitate, nu s-a procedat la examinarea sa fizică și s-a procedat doar la avizarea expertizei respective.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța de fond a apreciat că rezoluția procurorului - prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor trei învinuiți și declinarea de competență în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Balș, pentru fapta prev. de art. 180 alin. 2.Cod Penal - este netemeinică, această constatare întemeindu-se pe aceea că nu a fost stabilită în mod complet situația de fapt, în raport de elemente de fapt cu valoare de probe ale cauzei administrate, sau care urmau să fie administrate.
În acest sens, s-a avut în vedere că din declarațiile persoanei vătămate, în coroborare cu constatările și concluziile certificatului medico- legal și ale raportului de expertiză medico - legală cu nr. 1602/E din 30.11.2005 al SJML O, dar și cu declarațiile învinuiților și martorilor, au rezultat acte materiale ce pot constitui acțiunea ce reprezintă elementul material al infracțiunii de tentativă de omor calificat, în raport de instrumentul folosit de învinuitul - topor - și zona vizată - capul victimei, prin prezența unei leziuni fronto-parietale prin plagă cu margini neregulate de 5 cm. lungime la care face trimitere traumatismul cranio-facial, prin plagă contuză temporoparietală dreaptă, menționate în biletul de ieșire din Spitalul B - Secția Chirurgie.
În acest context, ținând de instrumentul folosit de învinuiți și zona corporală vizată prin actele de agresiune, s-a apreciat ca fiind esențial în clarificarea cauzei elementul de intensitate a loviturilor aplicate, pe baza căruia se poate concluziona dacă acestea au avut potențial letal sau nu, pentru ca, pe această bază să se stabilească dacă învinuiții au acționat cu vinovăție sub forma intenției și, implicit, dacă infracțiunea de omor calificat s-a consumat în forma tentativei. În acest ultim scop s-a considerat justificat să se administreze proba cu o nouă expertiză medico-legală pentru a se constata dacă leziunile menționate anterior au avut și alte urmări (fracturi) sau au fost singulare, așa cum s-a dispus și prin sentința penală nr. 60/9.06.2008 pronunțată de TRIBUNALUL OLT în dosarul nr-, ca și prin decizia nr. 480/25.05.2007 a Curții de APEL CRAIOVA, stată în dosarul nr-.
În al doilea rând, instanța de fond a constatat că avizul Minovici B cu nr. E1/10914/2008 din 12.11.2008 emis de Comisia Superioară de Medicină Legală, prin care a aprobat toate actele medico-legale efectuate în cauză, nu este de natură să îndeplinească cerințele de mai sus, referitoare la clarificarea situației de fapt.
În al treilea rând, atâta timp cât situația de fapt nu este clarificată sub aspectul existenței sau nu a infracțiunii de omor calificat, prima instanță a apreciat ca nefondată nu numai soluția de scoatere de sub urmărire penală a învinuiților - dată de procuror - ci și pe aceea de declinare a competenței, prin încadrarea faptei la art. 180 alin. 2.Cod Penal - lovirea sau alte violențe.
În al patrulea rând, susținerea că în cauză sunt probe suficiente pentru a se proceda la judecata cauzei în condițiile art. 278 indice 1 alin. 8 lit. c C.P.P. s-a apreciat ca nefondată, raportat la cele arătate anterior cu privire la clarificarea situației de fapt, atât din punct de vedere obiectiv dar și subiectiv, referitor la existența sau nu a infracțiunii de tentativă de omor calificat.
În final, instanța de fond a concluzionat în sensul că, în cauză se impune o soluție de desființare a rezoluției procurorului și de trimiterea cauzei la parchetul competent în vederea redeschiderii urmăririi penale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs - în termen legal - Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL O L T, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât, din analiza actelor și probelor administrate în cauză rezultă că au fost administrate toate probele dispuse anterior în legătură cu faptele comise, iar cele dispuse prin sentința recurată în speță nu sunt utile pentru soluționarea legală a cauzei, având un caracter general.
S-a solicitat astfel admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și respingerea plângerii formulată de petenta, situația de fapt - stabilită de procurorul șef secție urmărire penală prin rezoluția de la 18 noiembrie 2008 Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în dosarul nr. 820/P/2005 - fiind corectă, în mod just apreciindu-se că fapta reclamată în plângerea penală întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prev de art. 180 alin. 2 Cod penal.
Recursul este nefondat și va fi respins cu următoarea motivare:
Așa cum temeinic și legal a reținut instanța de fond, în cauză nu s-au administrat toate probatoriile necesare și utile pentru stabilirea împrejurărilor concrete și certe, care au condus la agresarea părții vătămate - petente și la producerea leziunilor traumatice pe care aceasta le invocă în sprijinul acuzației de tentativă de omor.
Instanța de fond a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale, existând un dubiu cu privire la constatările anterioare, dubiu pe care Curtea și-l însușește, expertiză care să se realizeze nu numai pe baza actelor medicale și medico-legale emise anterior, dar și ca urmare a unei noi examinări medicale a părții vătămate de către Comisia Medico-Legală, lucru care nu s-a realizat.
Atât timp cât Ministerul Public - prin cererile formulate către comisiile de specialitate medico-legale - nu a pus la dispoziția acestora dovezile din care să rezulte împrejurările concrete cu privire la instrumentele folosite, zona lezată, poziția concretă a victimelor în momentul aplicării fiecărei lovituri, iar concluziile medico-legale s-au bazat doar pe actele existente și nu pe o nouă examinare victimei, rapoartele medico-legale și avizarea lor nu pot duce la formularea unei concluzii certe.
De altfel, se constată că deși prin hotărârea anterioară a instanței se dispusese efectuarea unei expertize medico-legale, Ministerul Public nu a procedat la efectuarea unei noi expertize medico-legale, ci doar a cerut avizarea unei expertize mai vechi.
Curtea reamintește că îndrumările date printr-o hotărâre rămasă definitivă sunt obligatorii pentru procuror, în condițiile în care starea de fapt nu s-a schimbat.
În atare condiții, critica formulată prin motivele de recurs de către Ministerul Public - cu privire la faptul că îndrumările date de instanța de fond au un caracter general - nu subzistă analizei făcute de
Neconstatându-se existența motivelor de casare invocate în temeiul art. 3856alin. 3 Cod Procedură penală și nici existența unor motive de fapt și de drept care pot fi luate în considerare din oficiu, în baza art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod Procedură penală, recursul Ministerului Public va fi respins, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod Procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul penal promovat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL OLT împotriva sentinței penale nr. 49 de la 17 aprilie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Olt - Secția Penală, privind pe intimata - petentă și intimații - făptuitori, și.
Cheltuielile judiciare în sumă de 49 lei, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. jud.: -
Jud. fond:.
Dact. 2 ex./ - 12 martie 2010
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon, Valentina Trifănescu, Tamara Carmen
