Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 43/2008. Curtea de Apel Pitesti

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

SENTINȚA PENALĂ NR. 43/

Ședința publică din 24 aprilie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Dumitru Diaconu judecător

Grefier: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin procuror -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, plângerea formulată de petenții:, - prin mandatar, împotriva rezoluției parchetului din 04 iulie 2007 dată de P archetul d e pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr. 229/P/2007.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Curtea, constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 17 aprilie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

CURTEA

Asupra plângerii de față;

Deliberând, constată:

La data de 8 ianuarie 2008 fost înregistrată la Curtea de APEL PITEȘTI, sub nr-, plângerea formulată de, domiciliat în B,-, bloc 4A,.6,.7,.220, sector 4, în nume personal, cât și în calitate de mandatar pentru, domiciliată în B, sector 4, nr.2,.7,.43, domiciliat în B, nr.59, bloc 141,.24, județul B, și, domiciliată în R V,-, -.20,.A,.17, județul V, în temeiul art.278/1 Cod pr.penală, împotriva rezoluției din 4 iulie 2007, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr.229/P/2007.

De menționat că, în prealabil, în condițiile art.278 Cod pr.penală, petenții s-au adresat cu plângere la procurorul ierarhic superior care, prin rezoluția din 30 noiembrie 2007, sub nr.617/II/2/2007, a fost respinsă.

Au fost respectate termenele prevăzute de art.278 Cod pr.penală, în legătură cu soluționarea acestei plângeri la procuror, plângerea fiind introdusă în termen și la instanța de judecată, potrivit art.278/1 Cod pr.penală.

Examinând această plângere, în raport de toate actele și lucrările dosarului în cauză, curtea reține următoarele:

La data de 22 ianuarie 2007, petenții, și s-au adresat cu plângere penală Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgășani, solicitând efectuarea de cercetări penale față de notarul public, pentru infracțiunea prev. de art.246 Cod penal, art.288 Cod penal, art.289 Cod penal și art.293 Cod penal, constând în aceea că a fost săvârșită infracțiunea de fals privind încheierea testamentului autentificat sub nr.171 din 6 februarie 2002, de notarul public menționat, în sensul că actul nu a fost semnat de către ul

Prin ordonanța din 18 mai 2007, din dosarul nr.153/P/2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășania dispus declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, ca organ competent după calitatea persoane, ca urmare a modificării art.28/1 pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală prin Legea nr.79/2007.

In cauză, s-au efectuat cercetări penale, și anume, o constatare tehnico-științifică grafică cu privire la semnătura de la poziția "" pe numele G, din care rezultă că semnătura de la această poziție a fost executată de G, concluzii despre care parchetul reține că se coroborează cu declarațiile lui, soția supraviețuitoare a ului, nepotul lui, precum și cu declarațiile făptuitoarei.

Având în vedere aceste acte premergătoare efectuate în cauză, din care rezultă că semnătura a fost efectuată de către, procurorul a dispus, în baza art.228 alin.6 rap. la art.10 lit.a Cod pr.penală, neînceperea urmăririi penale față de notarul public, cercetată în legătură cu săvârșirea infracțiunilor prev. de art.246, 288, 289 și 293 Cod penal, întrucât faptele nu există.

Aceeași soluție este menținută și de procurorul ierarhic superior în plângerea introdusă împotriva rezoluției de către petenți, care a fost respinsă ca neîntemeiată, edificator fiind, sub acest aspect și în aprecierea procurorului ierarhic superior, faptul că potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză, semnătura aparține autorului testamentului și nu altor persoane.

Atacând, în continuare o atare rezoluție în instanță, în prezenta cauză, petenții susțin, în esență, că soluțiile pronunțate de parchet sunt nelegale și netemeinice, întrucât testamentul semnat de G îl consideră fals, având serioase dubii cu privire la semnătura autorului.

In acest sens, menționează că prin certificatul de moștenitor nr.22 din 7 martie 2002, eliberat de notar public, s-a constatat deschisă succesiunea autorului G, decedat la 14 februarie 2002.

Prin acest certificat a fost constatată calitatea de unic moștenitor legal și testamentar a soției supraviețuitoare, calitatea de moștenitor testamentar fiind stabilită în baza testamentului autentificat sub nr.171/2002 de notarul public, prin care a fost instituită legatar universal al autorului

Petenții consideră atât prin motivele scrise invocate inițial în plângere, dar și prin cele susținute oral în fața instanței, că, deși au solicitat a se constata de către parchet că semnătura ului este falsă, în cauză a fost efectuat numai un raport de constatare tehnico-științifică dispus de organul de cercetare penală și efectuat sub nr.- din 30 martie 2007, de către Serviciul Criminalistic al V, din care rezultă că semnătura de pe testament la poziția "" a fost executată de G, fără, însă, a i se aduce la cunoștință un asemenea raport pentru a-și exercita dreptul la apărare, în sensul formulării de obiecțiuni.

Mai mult, petenții arată că în cauză au efectuat o expertiză extrajudiciară de un alt expert criminalist autorizat, ale cărei concluzii sunt acelea că semnătura de pe testamentul autentificat nu a fost executată de numitul G, solicitând, în consecință, efectuarea unei noi expertize la Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice B, care a fost admisă de procuror, dar care, apoi, nu a mai fost efectuată, deși a plătit onorariu necesar efectuării acestei expertize.

Totodată, mai arată că actele premergătoare au fost efectuate de poliție, ca organ necompetent, întrucât pe parcursul efectuării acestora a fost modificată competența soluționării acestor cauze privind notarii publici, prin Legea nr.79/2007, în sensul că procurorului îi revenea sarcina efectuării acestor acte premergătoare, iar nu polițistului, procuror care, însă, nu a participat la efectuarea unor asemenea acte în cauză, rezoluția de neîncepere fiind dată la 18 mai 2007, când era în vigoare noua lege.

Analizând susținerile petenților în raport de toate actele și lucrările întocmite în dosarul cauzei la organele de cercetare penală dar și în fața instanței, curtea constată că plângerea formulată de petiționarii, și împotriva rezoluției din data de 4 aprilie 2007, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr.229/P/2007, privind pe notarul public, este întemeiată.

Astfel, curtea constată că în cauză, rezoluția de neîncepere a urmăririi penale a fost dată urmarea efectuării unei constatări tehnico-științifice dispusă în cauză de organele de poliție, din raportul căreia rezultă că semnătura de la poziția "" din testamentul autentic pus la dispoziție a fost executată de G - a se vedea în acest sens concluziile raportului de constatare tehnico-științifică întocmit de Inspectoratul de Poliție Județean V - Serviciul Criminalistic cu nr.-, întocmit la data de 30 martie 2007.

Având în vedere că în cauză a fost utilizat ca mijloc de probă sau ca procedeu probatoriu constatarea tehnico-științifică, în condițiile art.112 Cod pr.penală, curtea constată că aceasta nu a fost efectuată în condițiile legii, întrucât potrivit textului menționat, constatarea tehnico-științifică se poate face, printre altele, numai dacă există un pericol de schimbare a unor situații de fapt și este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei.

Or, în prezenta cauză nu poate fi vorba de schimbarea unei situații de fapt vizând semnătura ului și, cu atât mai mult, urgența reclamată de textul enunțat, presupusa săvârșire a faptei datând din anul 2002, sesizarea fiind făcută tocmai în anul 2007.

Ca atare, cum efectuarea actelor premergătoare se întemeiază pe larga reglementare a art.224 Cod pr.penală, care nu prevede nici o limită la actul premergător, dacă aceste acte se efectuează în scopul pentru care au fost instituite și anume de a servi la luarea hotărârii de a nu începe sau începe urmărirea penală și cum constatarea tehnico-științifică nu întrunește condițiile legale pentru a fi admisă, pe considerentele expuse mai înainte, atunci, în opinia curții, pentru justa soluționare a cauzei, sub aspectul lămuriri dacă semnătura ului este falsă sau nu, se impune efectuarea unei expertize.

De altfel, o atare probă efectuată în cauză, și anume constatarea tehnico-științifică, poate fi pusă în discuție sub aspectul admisibilității ei, cu referire la organul competent ce a dispus-o, întrucât la data întocmirii raportului, respectiv 30 martie 2007, competența de instrumentare a cauzei revenea în exclusivitate procurorului la urmărire penală proprie și nu polițistului, acesta din urmă fiind organul care a propus o atare probă în prezenta cauză.

Or, și din acest punct de vedere, a competenței exclusive a procurorului de instrumentare a cauzei, așa cum pretind dispozițiile art.209 alin.3 Cod pr.penală, prin trimitere la dispozițiile art.28 pct.1 lit.b Cod pr.penală, așa cum a fost modificat prin Legea nr.79/2007 din 26 martie 2007 - a se vedea ordonanța de declinare de competență (2 dosar urmărire penală) -, ancheta în cauză trebuia efectuată în totalitate de procurorul din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, legea procesuală penală fiind de imediată aplicabilitate.

Procurorul, însă, se limitează a-și întemeia propunerea de neîncepere a urmăririi penale pe un raport de constatare efectuat la propunerea organelor de poliție, deși la data întocmirii raportului cât și ulterior, competența revenea în mod exclusiv acestuia.

Mai mult, procurorul a întreprins personal puțin și insuficiente demersuri pentru efectuarea de acte premergătoare, lămuritoare în cauză, sub aspectul existenței sau nu a unor indicii privind săvârșirea infracțiunii reclamate de petiționari, limitându-se numai la a lua declarații de la făptuitor și de la beneficiarii testamentului în cauză, și anume soția supraviețuitoare și nepotul acesteia, căruia îi transmisese printr-un act de vânzare-cumpărare un imobil, compus din teren, casă și alte anexe.

De menționat că în fața notarului public, testamentul a fost întocmit de G în favoarea soției supraviețuitoare, la rându-i întocmind un testament în favoarea soțului ei, fiecare instituind pe celălalt legatar universal al bunurilor lor, testamente întocmite cu puțin timp înainte de decesul lui

Or, în condițiile în care petiționarii susțin că raportul de constatare nu exprimă realitatea prin concluziile sale, în sensul că semnătura nu ar fi a ului, având în vedere și situația că au solicitat în cursul cercetării efectuarea unei expertize pentru care au plătit suma de 700 lei - a se vedea 11 dosar penal - și luându-se în considerare și ansamblul aprecierilor mai sus exprimate, cu privire la legalitatea și oportunitatea mijloacelor de probă utilizate, curtea consideră că se impune completarea actelor premergătoare efectuate în cauză de procuror, cu efectuarea unei expertize criminalistice în condițiile art.116 și urm. Cod pr.penală, prin care să se stabilească dacă semnătura la poziția "" de pe testamentul autentificat de notarul public, sub nr.171 din 6 februarie 2002, aparține numitului G sau altor persoane interesate în această cauză, cum ar fi sau făptuitoarea, completate, eventual, și cu alte obiective pe care procurorul le-ar aprecia ca necesare soluționării cauzei.

In același timp, în vederea efectuării acestei expertize precum și în completarea actelor în original sau a copiilor depuse în această cauză, vor fi solicitate relații sau alte acte ce au stat la baza dosarului constituit de notar public, în baza cererii defunctului G, pentru autentificarea testamentului în litigiu, întrucât actele depuse vizează mai mult dosarul privind succesiunea și nu privind testamentul.

Totodată, vor fi administrate orice alte probatorii cu înscrisuri sau testimoniale pe care procurorul le apreciază ca fiind concludente și utile soluționării acestei cauze.

Numai în urma efectuării acestor acte premergătoare ce completează pe cele existente în dosarul cauzei, procurorul va aprecia, în funcție de datele și indiciile rezultate, dacă făptuitoarea - notar public, a săvârșit sau nu infracțiunile de abuz în serviciu, fals sau altele, așa cum susțin petenții, dispunând, în condițiile legii, fie neînceperea urmăririi penale, fie începerea acesteia.

Așa fiind, față de cele arătate, în baza art.278/1 alin.8 lit.b Cod pr.penală, curtea va admite plângerea formulată de petiționarul, personal, și ca mandatar pentru ceilalți petenți, și, împotriva rezoluției atacate, pe care o va desființa și va trimite cauza Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, în vederea completării actelor premergătoare, în sensul celor mai sus arătate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de petiționarii domiciliat în B,-, bloc 4A,.6,.7,.220, sector 4, domiciliată în B, sector 4, nr.2,.7,.43, domiciliat în B, nr.59, bloc 141,.24, județul B, și, domiciliată în R V,-, -.20,.A,.17, județul V, împotriva rezoluției din data de 04.04.2007, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr. 229/P/2007, privind pe, notar public, domiciliată în D, str.- -, -.2,.B,.1, județul

Desființează rezoluția atacată și trimite cauza Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, în vederea începerii urmării penale, în condițiile legii.

În acest sens, se impune completarea actelor premergătoare efectuate de procuror cu următoarele mijloace de probă:

-Efectuarea unei expertize criminalistice în condițiile art. 116 și următoarele, Cod procedură penală, prin care să se stabilească dacă semnătura la poziția "" de pe testamentul autentificat de notarul public subnr.171/06.02.2002, aparține numitului G sau altor persoane, sau, completate eventual și cu alte obiective pe care procurorul le-ar aprecia ca necesare soluționării cauzei.

-În vederea efectuării acestei expertize și în completarea actelor în original sau a copiilor depuse în cauză se vor solicita relații sau alte acte ce au stat la baza dosarului constituit de notar public, în baza cererii defunctului G, pentru autentificarea testamentului în litigiu.

-Se vor administra orice alte probatorii cu înscrisuri sau testimoniale pe care procurorul le apreciază ca fiind concludente și utile soluționării cauzei.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

PREȘEDINTE,

- -

Grefier,

Red.-

Tehnored./ex.3

12 mai 2008

Președinte:Dumitru Diaconu
Judecători:Dumitru Diaconu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 43/2008. Curtea de Apel Pitesti