Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 45/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
SENTINȚA PENALĂ NR.45/P/2009
Ședința Pă din 15 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Munteanu Traian judecător
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare cauza penală în primă instanță privind pe petenta, domiciliată în nr.110, județul B, având ca obiect plângere contra actelor procurorului, prev. de art.278/1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petenta, asistată de către apărătorul ales al acesteia av., în baza împuternicirii avocațiale nr.11 din data de 25 martie 2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet de avocat, pentru intimatul lipsă, apărătorul ales al acestuia av., în baza împuternicirii avocațiale din data de 15.04.2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet de avocat, iar pentru intimații și lipsă, se prezintă apărătorul ales al acestora av., în baza împuternicirii avocațiale din data de 14.04.2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Apărătorul ales al petentei solicită instanței admiterea plângerii astfel cum a fost formulată de către petentă, desființarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale și trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale în ceea ce-i privește pe făptuitorii, și. În motivare arată că deși s-a reținut corect starea de fapt, totuși în mod ciudat s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitori. Astfel, abuzul în serviciu al notarului există în condițiile în care acesta a întocmit un contract de vânzare- cumpărare pentru o sumă mult mai mică decât cea reală și nu se poate reține că notarul nu cunoștea adevăratul preț al vânzării în condițiile în care a încheiat acel contract de împrumut pentru o sumă ce reprezenta diferența de preț pe care nu a achitat-o pentru cumpărarea acelui teren. De asemenea arată că prin eludarea plății taxei de timbru pentru întreaga sumă ce reprezenta prețul de vânzare, notarul Pac omis infracțiunea de abuz în serviciu. Consideră că nu putea și nu avea dreptul să încheie un contract de împrumut în condițiile în care între părți nu a avut loc nici un împrumut, acesta având posibilitatea să încheie un contract de garanție pentru neplata diferenței de preț. Astfel notarul a săvârșit și infracțiunea de înșelăciune, atât a petentei cât și a statului. Chiar și procurorul în urma cercetării a afirmat că a fost nesinceră cu privire la prețul vânzării și că între ea și notar a existat o înțelegere încercând prin acest contract să prejudicieze interesele petentei. Mai arată că, contractul de împrumut nu este prin el însuși un titlu executoriu, iar petenta nu-i poate solicita restituirea unei sume de bani lui din contractul de împrumut, deoarece aceasta nu a împrumutat-o cu nici un leu. Totodată, învederează instanței că petenta este o persoană în vârstă, care a avut încredere în notarul P și care a semnat actul crezând că este redactat astfel cum s-au înțeles anterior. Față de cele arătate, consideră că procurorul a reținut corect starea de fapt dar a ajuns la o concluzie greșită pentru că s-a pronunțat asupra unei infracțiuni pentru care nu a fost sesizat.
Solicită instanței acordarea unui termen de pronunțare. Depune la dosarul cauzei chitanța nr.12 din data de 25.03.2009, emisă de Cabinet de avocat " ", reprezentând onorariu de avocat.
Apărătorul ales al intimaților făptuitori și, av., solicită instanței respingerea plângerii formulată de către petentă, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a soluției de neîncepere a urmăririi penale față de intimați. Învederează că la termenul de azi a fost prezentată o poveste emoționantă despre o bătrână care a fost înșelată, însă în realitate intimații sunt cei care au fost înșelați. Astfel, arată că, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, la data de 06.10.2005 a fost încheiat antecontractul de vânzare - cumpărare, prin care intimații, în calitate de promitenți cumpărători s-au obligat să cumpere de la petentă suprafața de 12.000 mp, iar prețul stabilit a fost de 13 Euro/mp, plătindu-se de către intimați la data încheierii acestui antecontract suma de 5500 Euro, așa cum rezultă din înscrisul sub semnătură privată. Încă de la început, intimații au comunicat petentei că nu dispun de întreaga sumă necesară achiziționării întregii suprafețe de teren, ci doar de o parte din aceasta, pentru diferență urmând a contracta un credit ipotecar, acesta fiind și motivul pentru care în antecontract s-a stabilit ca data scadentă a obligației de plată a diferenței și deci de încheiere în formă autentică a contractelor de vânzare - cumpărare pentru întreaga suprafață să fie data de 01.05.2006, dată până la care intimații urmau să intre în posesia banilor. Însă, la data de 21.10.2005 a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare autentificat de notarul P, prin care s-a transmis în favoarea intimaților dreptul de proprietate asupra suprafeței de 7000 mp, pentru suma de 900 milioane lei vechi, această sumă fiind singura de care intimații dispuneau la acel moment, fiind încheiat mai mul6t la insistențele petentei, care spunea că are mare nevoie de bani, urmând ca diferențele de preț să se rezolve la încheierea contractului de vânzare - cumpărare pentru diferența de suprafață. De asemenea, arată că pentru a pune la dispoziția petentei un înscris în formă autentică pentru diferența de bani, având în vedere că antecontractul era încheiat sub forma înscrisului sub semnătură privată, s-a convenit de către ambele părți încheierea unui contract de împrumut, având ca și scadență aceeași dată de 01.05.2006, dată până la care urma a fi obținut creditul, astfel că, toate aceste demersuri au fost făcute în baza acordului dintre părți, petenta având deplina reprezentare a actelor pe care le-a încheiat și semnat în fața notarului Împrejurarea că acum petenta vine cu susțineri contrare celor consemnate în actul notarial, nu face altceva decât să dovedească reaua - credință a acesteia. Totodată, învederează instanței că defapt petenta nu era proprietara acelei suprafețe de teren, intimații aflând că în aprilie 2006 s-a înregistrat la Judecătoria Aleșd o acțiune sub dosarul nr.392/2006, reclamantă fiind chiar fiica petentei și care a solicitat a se constata calitatea ei de moștenitor asupra cotei de 3/8 din terenul în discuție, nulitatea absolută a certificatului de legatar și a certificatului suplimentar de legatar și a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare încheiat între petentă și intimații. Astfel, în urma soluționării dosarului nr.392/2006, cota de proprietate a petentei este doar de 25/32 din imobilul în suprafață de 12.000 mp pe care aceasta intenționa să-l vândă intimaților și, nemaifiind proprietara întregii suprafețe, demersurile din această perspectivă sunt cel puțin ciudate.
Depune la dosarul cauzei memoriu formulat în scris de către intimați.
Apărătorul ales al intimatului făptuitor, av., solicită instanței potrivit dispozițiilor art.278/1 pct.8 lit.a din Codul d e procedură penală, respingerea plângerii formulată de către petentă ca fiind nefondată și menținerea ca legale și temeinice a rezoluțiilor date de parchet, arătând că notarul Pac onstatat și a consemnat voința părților din prezenta cauză, nu a avut interes să câștige și s-a consemnat o valoare mai mică întrucât la acea valoare onorariul era mult mai mare.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondată a plângerii formulată de către petentă și menținerea ca legale și temeinice a soluțiilor date de parchet, arătând că față de actele premergătoare efectuate de procuror nu se poate reține în sarcina intimaților infracțiunile reclamate de petentă.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la instanță la 06 martie 2009, petenta a solicitat să fie desființată rezoluția de neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii: notar și numiții și.
În motivele plângerii sale, petenta arată următoarele:
Deși s-a reținut corect starea de fapt, totuși în mod ciudat s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitori. Astfel, abuzul în serviciu al notarului există în condițiile în care acesta a întocmit un contract de vânzare- cumpărare pentru o sumă mult mai mică decât cea reală și nu se poate reține că notarul nu cunoștea adevăratul preț al vânzării în condițiile în care a încheiat acel contract de împrumut pentru o sumă ce reprezenta diferența de preț pe care nu a achitat-o pentru cumpărarea acelui teren. Prin această măsură statul, direct și indirect noi, toți cetățenii acestei țări am suferit un prejudiciu prin neplata taxelor corespunzătoare la bugetul de stat. Totodată, este de notorietate că taxa de timbru pentru o vânzare este mult mai mare decât cea pentru redactarea unui contract de împrumut. Prin eludarea plății taxei de timbru pentru întreaga sumă ce reprezenta prețul de vânzare, notarul Pac omis infracțiunea de abuz în serviciu. El nu putea și nu avea dreptul să încheie un contract de împrumut în condițiile în care între părți nu a avut loc nici un împrumut, acesta având posibilitatea să încheie un contract de garanție pentru neplata diferenței de preț. Astfel notarul a săvârșit și infracțiunea de înșelăciune, atât a petentei cât și a statului. Chiar și procurorul în urma cercetării a afirmat că a fost nesinceră cu privire la prețul vânzării și că între ea și notar a existat o înțelegere încercând prin acest contract să prejudicieze interesele petentei. Mai arată că, contractul de împrumut nu este prin el însuși un titlu executoriu, iar ea nu-i poate solicita restituirea unei sume de bani lui din contractul de împrumut, deoarece aceasta nu a împrumutat-o cu nici un leu. Totodată, petenta arată că este o persoană în vârstă, care a avut încredere în notarul P și care a semnat actul crezând că este redactat astfel cum s-au înțeles anterior, iar cu ocazia cercetării penale nu s-a făcut nici o referire în rezoluție despre cele relatate de martorul și roagă instanța ca în situația în care se va admite plângerea să se solicite audierea acestui martor.
Verificând plângerea atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, instanța reține următoarele:
La data de 06 octombrie 2005 fost încheiat un antecontract de vânzare- cumpărare prin care intimații în calitate de promitenți cumpărători s-au obligat să cumpere de la petentă suprafața de 12.000 mp la prețul stabilit de 13 euro/mp. La data încheierii acestui antecontract intimații au achitat suma de 5.500 euro așa cum rezultă din înscrisul sub semnătură privată aflat la dosar. S-a convenit între părți ca dată scadentă a obligațiilor de plată a diferenței de sumă și de încheiere în formă autentică a contractului de vânzare - cumpărare pentru întreaga suprafață, data de 01.05.2006.
La data de 21.10.2005 a fost încheiat între părți contractul de vânzare - cumpărare autentificat de notarul, prin care s-a transmis în favoarea intimaților dreptul de proprietate asupra suprafeței de 7.000 mp pentru suma de 900 milioane lei vechi. Cu același prilej s-a convenit ca diferențele de preț să se rezolve la încheierea contractului de vânzare - cumpărare pentru diferența de suprafață. Cu același prilej, părțile au convenit a încheia pentru diferența de preț un contract de împrumut, având ca dată scadentă 1.05.2006, dată până la care urma ca părțile să facă rost de diferența de sumă.
Așa fiind instanța reține că nu se poate reține în sarcina părților contractante infracțiunea de fals în declarații prev. de art.292 Cod penal, iar în sarcina notarului nu se poate reține încălcarea actelor normative privind taxele de timbru pentru activitatea notarială și nici alte infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Rezultă din actele de la dosar că notarul Pap erceput cu titlul de taxe datorate bugetului statului sumele cuvenite potrivit actelor normative privind taxele de timbru pentru activitatea notarială - Ordonanța nr.12/98 modificată și completată astfel că afirmația petentei potrivit căreia bugetul statului ar fi fost prejudiciat prin cele două convenții nu poate fi susținută.
Reținând culpa procesuală a petentei în promovarea prezentei, instanța, în baza art.192 Cod procedură penală va obliga petenta la 200 lei cheltuieli judiciare în folosul statului și de câte 250 lei cu același titlu în favoarea făptuitorilor și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea petentei împotriva rezoluției din 23 decembrie 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA, dosar nr.343/P/2008, pe care o menține în totalitate.
În baza art.192 Cod procedură penală, obligă petenta la 200 lei cheltuieli judiciare în folosul statului și 500 lei cheltuieli judiciare în folosul făptuitorilor și, câte 250 lei pentru fiecare.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare și comunicare cu făptuitorii lipsă.
Pronunțată în ședința Pă din 15 aprilie 2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
red.sent.- /27.04.2009
tehnored 2ex./27.04.2009
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian
