Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 49/2008. Curtea de Apel Oradea

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DOSAR NR. -

SENTINȚA PENALĂ NR. 49/PI/2008

Ședința publică din 18 iunie 2008

PREȘEDINTE: Munteanu Traian judecător

Grefier: - -

S-a luat în examinare plângerea împotriva actelor procurorului formulată de petentul.

Se constată că plângerea a fost dezbătută în data de 11 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii, consemnate în încheierea din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru 18 iunie 2008, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra plângerii penale de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la instanță la 15 aprilie 2008, petentul a solicitat instanței desființarea rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA din 31 martie 2008.

În motivele plângerii sale petentul arată următoarele:

În luna aprilie 2004 petentul susține că a fost dus și menținut în eroare de către numita cu prilejul executării unui contract. În cursul efectuării actelor premergătoare arată că a constatat temeinicia susținerilor din plângerea sa și s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză. Arată că cercetările au fost extinse și cu privire la numitele în calitate de notar public și care are calitatea de cumpărătoare a bunului care a făcut obiectul infracțiunii de înșelăciune reclamată de el.

La starea de fapt petentul a mai menționat că el a dobândit în urma unei tranzacții cu soții și apartamentul nr. 17 al imobilului situat în O,-, cei doi soți transferându-i atât posesia cât și proprietatea, însă nu în forma solemnă a actului de vânzare cumpărare deoarece petentul nu era interesat de opozabilitatea față de terți, ci dorind la rândul său doar să înstrăineze ulterior acel apartament. Pentru aceasta a obținut de la cei doi soți doar o procură specială potrivit căreia putea vinde acest apartament în numele soților. Arată că aceste aspecte le-a cunoscut și, care se ocupa cu intermedieri și tranzacții imobiliare și cu care petentul avea o relație de câtăva vreme, fapt ce ia format acestuia o încredere în onestitatea acesteia. În baza acestei relații, petentul arată că s-a oferit să îl sprijine pe petent în intenția sa de a vinde mai departe apartamentul dobândit de la soții, context în care ea ia solicitat, iar el a acceptat să aplice semnătura sa pe câteva albe format A4, în considerarea faptului că era foarte mult timp plecat în interesul firmei pe care o conducea și putea apare cumpărători ocazionali cu care trebuia să perfecteze de îndată vreun act. Mai arată că, văzând încrederea ce ia fost acordată de petent, a procedat la premeditarea unui scenariu care urma să conducă la inducerea sa în eroare și la procurarea unui folos în patrimoniul ei constând în prețul obținut prin revânzarea apartamentului. Pentru aceasta, în data de 06 aprilie 2004, cunoscând că petentul este plecat la B și găsind deja un cumpărător în persoana numitei, a perfectat cu aceasta un contract de vânzare cumpărare, folosind semnăturile petentului aplicate pe colile albe în fața notarului public, încasând cu acea ocazie suma de 510.000.000 ROL, după care, imediat, folosind acești bani a cumpărat un alt imobil situat în O,-, -. D,. 78 de la numitul cu suma de 483.000.000 ROL.

Petentul arată că, față de această stare de fapt, confirmată prin probe, procurorul care a supravegheat urmărirea penală a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor trei învinuite, în considerarea câtorva argumente pe care le menționează în continuare, respectiv, că deși nu era prezent în biroul notarului public la momentul încheierii în formă solemnă a actului de vânzare cumpărare ar fi fost contactat telefonic și și-ar fi dat acordul privind vânzarea apartamentului către, fapt care ar înlătura intenția de înșelăciune din partea învinuitelor, un alt aspect constă în aceea că, înscrisul sub nr. 1372/06 aprilie 2004 al Biroului Notar Public ar fi un act având o valoare juridică nesemnificativă și că pentru acest motiv nu s-ar putea reține intenția de a falsifica acel înscris, că el ar fi conviețuit cu timp de aproximativ un an și că acest fapt ar presupune că a intrat în posesia banilor proveniți din vânzarea apartamentului și că acest fapt ar fi confirmat și de observația că nu a depus plângere penală decât după aproape doi ani de la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare în discuție.

Petentul arată că procurorul care a exercitat supravegherea urmăririi penale dat soluția criticată aici urmare a interpretării greșite a unor probe și a neobservării structurii juridice a situației de fapt. În acest sens, se impune a fi observat că, din starea de fapt redată trebuie recunoscută existența distinctă a două situații juridice de sine stătătoare. În primul rând se are de a face cu un mandat tacit în baza căruia era împuternicită de petent să caute cumpărători și să negocieze vânzarea apartamentului pe care acesta îl dobândise, iar în al doilea rând, se discută despre un contract de vânzare cumpărare care a fost dresat în fața notarului public în condițiile mai sus specificate. Văzând această structură de fapt, petentul consideră că și aprecierea vinovăției persoanelor implicate în situație trebuia apreciată distinct, sens în care, ar urma să răspundă în fața sa și a legii pentru mandatul pe care în mod tacit a acceptat să îl execute, mandat care conform legii civilie răspunde pentru dolul săvârșit în executarea acestuia. În cazul de față, dolul mandatarului îmbracă conotații de natură penală deoarece învinuita, în executarea mandatului și-a prefigurat scenariul prin care urma să îl inducă pe petent în eroare, găsind un cumpărător pentru apartamentul din discuție și a găsit și un vânzător pentru un apartament care suscita interesul ei în sensul dobândirii acestuia. Petentul mai arată că aceasta, a potrivit momentele vânzării apartamentului sau și al cumpărării apartamentului din O, str. - pentru un interval de timp în care petentul se afla la o distanță de 600 km, după care, tot în baza încrederii pe care el ia acordat-o obținuse de la respectivul semnăturile pe colile albe format A4. În cazul în care buna credință a lui ar fi fost reală, având în vedere că mandatul pe care îl primise petentul de la soții, nu interzicea sau limita împuternicirea acestuia, putea și să-i solicite acestuia un mandat special pentru a semna în numele său la momentul vânzării în fața notarului.

În al doilea rând petentul arată că se impune a se avea în vedere contractul de vânzare cumpărare ca atare, prin care proprietatea a fost transmisă numitei. Cu ocazia perfectării în forma solemnă a acestui contract, susține petentul că s-au comis de asemenea o seamă de fapte sancționate de legea penală, toate acestea nefiind însă decât infracțiuni mijloc pentru realizarea infracțiunii principale, cea de înșelăciune comisă de în cursul executării contractului de mandat. În acest context, petentul achiesează parțial la punctul de vedere al procurorului, relativ la infracțiunea pentru care a fost începută urmărirea penală față de notarul public. Deși aceasta a încălcat în mod flagrant normele cu caracter imperativ, atât din cele care reglementează specificul activității notariale, cât și de natura penală, văzând contextul general, încrederea pe care i-a câștigat-o, se poate crede că ia fost înfrântă vigilența în calitate de notarului public, pentru aceasta, în eventualitatea în care față de aceasta s-ar dispune în sensul netrimiterii în judecată în considerarea faptului că fapta ei nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, petentul consideră că soluția ar putea fi validă și nici nu ar înțelege să o critice. Dincolo de neobservarea acestei economii generale a infracțiunii pe care petentul o consideră că a săvârșit-o, argumentele folosite de procuror pentru justificarea soluției de scoatere de sub urmărire penală apar ca superflue, faptul că acesta a fost încunoștiințat telefonic despre vânzarea apartamentului și că a fost de acord cu prețul despre care s-a discutat nici într-un caz nu consideră că îl așează în afara infracțiunii de înșelăciune. Aceste aspecte relevate de procuror și confirmate de petent țineau prin natura lor de mandatul pe care și-l asumase numita față de petent, care în mod firesc ar fi fost de acord și cu persoana vânzătoare și cu prețul convenit, nu ar fi formulat nici plângere în situația în care acest preț iar fi fost remis lui în loc să se constituie într-un folos injust a lui.

Petentul consideră ca fiind ajuridică susținerea cuprinsă în sintagma procurorului ca valoarea juridică a acestuia este nesemnificativă atunci când se referea la un act pe care legea de organizare a activității notariale îl impune ca pe o condiție imperativă și acel act contrafăcut prin concursul numitei, purtând nr. 1372/06 aprilie 2004 este actul care identifică tranzacția efectuată, actul juridic care se încheie în fața notarului public. Chiar în această situație, soluția acceptabilă ar fi fost nu cea de constatare a incidenței prev. de art. 10 lit. d penală Cod Penal, ci aceea de scoatere de sub urmărire penală în considerarea faptului neprezentării unui grad de periculozitate socială ridicată, dacă aceasta s-ar fi grefat pe circumstanțele personale ale făptuitorului cerute de alin. 2 al art. 18/1 Cod penal.

Petentul arată că prezumția procurorului privind faptul că acesta ar fi intrat în posesia banilor, este nesusținută de nimic, decât de buna intenție a autorului rezoluției față de persoana celor trei învinuite, iar faptul că timp de aproape doi ani acesta nu a întreprins vreun demers de natură penală, nu înseamnă că sa și dezinteresat de problema care face obiectul cauzei. Tocmai având argumentul procurorului privind relația pe care a avut-o petentul cu, petentul susține că a încercat în multe rânduri și modalități să ajungă la o soluție amiabilă, eliminând apelul la organele judiciare penale pentru repararea pagubei sale. insă exploatarea bunei sale credințe în defavoarea sa i se pare ca un act de arbitrariu și de rea voință din partea organului judiciar,tocmai față de persoana ale cărei interese ar trebui să le apere.

Petentul arată că, în susținerea acestui ultim aspect, crede că nu poate fi omis nici faptul că de buna voie s-a supus examenului cu testul poligraf, examen care a confirmat onestitatea susținerilor sale, iar potrivit motivelor de mai sus, acesta solicită admiterea plângerii în temeiul art. 278/1 alin. 8 lit. b penală Cod Penal, desfințarea rezoluției atacate, trimițând cauza procurorului în vedere urmăririi penale.

Verificând plângerea prin prisma motivelor invocate cât și a materialului probator existent, instanța reține următoarele:

Prin ordonanța nr. 266/P/2007 din 13 februarie 2008, în baza art. 249 și art. 10 lit. a și d penală Cod Penal s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitelor, notar, și, cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual prev. și ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal, fals în declarații prev. și ped. de art. 292 al. 1 Cod penal, înșelăciune în convenții prev. de art. 215 al. 1,2,3 Cod penal și complicitate la infracțiunea de înșelăciune în convenții prev. și ped. de art. 26 -215 al. 1,2,3 Cod penal, cu motivarea că infracțiunea de înșelăciune nu există în materialitatea sa, petentul dându-și acordul pentru încheierea contractului de vânzare cumpărare privind imobilul situat în O,-, -. 17, jud. B, iar în ce privește infracțiunea de fals intelectual, din declarația funcționarelor din cadrul biroului notarial, rezultă că formularul tipizat de cerere a fost completat de acestea cu datele părților contractante iar semnătura nu este contestată de către petent, lipsind intenția de a falsifica un înscris.

În ceea ce privește activitatea făptuitoarelor și, instanța reține că rezoluțiile Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA sunt temeinice și legale. care au stat la baza achitării lor sunt în strânsă legătură cu materialul probator administrat în cauză.

În ceea ce privește activitatea făptuitoarei, instanța reține că se impune a fi desființate aceste rezoluții, a se trimite cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale față de aceasta, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 al. 2 și 3 Cod penal.

Mai precis, urmează ca procurorul să stabilească în mod concret împrejurările în care a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare din 06 aprilie 2004, modalitatea în care intimata a obținut acordul petentului la încheierea acestuia, împrejurările în care se presupune că petentul ar fi intrat în posesia banilor.

Pentru a elucida aceste aspecte, instanța reține că este necesar a se proceda la audierea petentului, a intimatei, a părților contractante, la confruntarea celor doi, precum și la administrarea oricăror alte probe necesare lămuririi cauzei sub toate aspectele.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 278/1 alin. 8 lit. b Cod procedură penală,

Admite plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței din 13 februarie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ORADEA în dosarul nr. 266/P/2007, pe care o desființează și trimite cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale față de intimata, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. 2 și 3 Cod penal.

Urmează ca procurorul să stabilească în mod concret împrejurările în care a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 6 aprilie 2004, modalitatea în care intimata a obținut acordul petentului la încheierea acestuia, împrejurările în care se presupune că petentul ar fi intrat în posesia banilor.

Pentru a elucida aceste aspecte este necesar a se proceda la audierea petentului, a intimatei, a părților contractante, la confruntarea celor doi, precum și la administrarea oricăror alte probe necesare lămuririi cauzei sub toate aspectele.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu părțile.

Pronunțată în ședința publică de azi, 18 iunie 2008.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. dec.

Dact. 2 ex./ 24.06.2008.

Președinte:Munteanu Traian
Judecători:Munteanu Traian

Vezi şi alte speţe de drept penal: