Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 51/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
SENTINȚA PENALĂ nr. 51 /P/2009
Ședința publică din 29 aprilie 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare - în primă instanță - plângerea penală formulată de petentul, domiciliat în S M, str. - -, bloc 45,.62, județul S M, împotriva ordonanței din 6 februarie 2009, dată în dosar nr.387/P/2008 de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ORADEA, menținută prin rezoluția din 4 martie 2009, emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr.87/II.2/2009, potrivit dispozițiilor art.2781Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit petentul G și făptuitorii, și -.
Ministerul Publica fost reprezentat prin domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus,după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile de formulat, instanța acordă părților cuvântul asupra plângerii.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondată a plângerii și pe cale de consecință menținerea ca legale și temeinice a soluțiilor atacate. Apreciază că, actele de urmărire penală întocmite în prezenta cauză converg spre soluția de neîncepere a urmăririi penale față de magistratul -, respectiv de scoatere de sub urmărire penală față de notarul public și învinuitul. Hotărârea pronunțată de către judecătorul delegat la ORC de la Tribunalul Satu Mare cu privire la dispoziția de radiere nu-l afectează pe petent. Referitor la cei doi învinuiți apreciază că în mod corect s-a reținut că faptele săvârșite de aceștia nu prezintă gradul de pericol al unei infracțiuni, neimpunându-se aplicarea represiunii penale.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra plângerii penale de față,
Pe baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin plângerea adresată Curții de APEL ORADEA, înregistrată la această instanță la data de 19.03.2009 (filele 1-3,) petentul Gas olicitat admiterea acesteia, desființarea soluțiilor atacate și trimiterea dosarului la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitoarea -, respectiv redeschiderii urmăririi penale față de făptuitorii și .
Petentul a susținut, în esență, că soluțiile pronunțate de parchet sunt netemeinice, întrucât prin excluderea frauduloasă a sa din SC LM SRL i s-a cauzat un prejudiciu, iar actul fals întocmit la notar este valabil dacă printr-o hotărâre penală definitivă nu este desființat. Totodată, a învederat instanței împrejurarea că notarul public a recunoscut cu ocazia audierii că la emiterea procurii petentul nu a fost prezent, fiind inacceptabilă susținerea parchetului că " acest fals a fost făcut cu bună credință". În ceea ce-l privește pe, dat fiind gravitatea faptelor săvârșite de către acesta nu se poate susține că sunt aplicabile prevederile art.18/1 Cod penal. Referitor la judecătorul delegat la ORC S M, numita - a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu, întrucât prin încheierea nr.950/17 februarie 2006 dispus excluderea sa din calitatea de asociat al firmei, lipsindu-l, în mod ilegal, de dreptul de proprietate asupra cotei de 9 părți sociale din societate și de dreptul pe care-l are asupra cotei de participare la beneficii și pierderi.
Petentul a solicitat instanței acordarea de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea dividentelor aferente cotei de participație în societate, în perioada 2004-2008, valoarea patrimoniului societății și cota ce-i revine din acest patrimoniu, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală, inclusiv daune morale în cuantum de 300.000 lei ( 2).
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:
Prin plângerea penală adresată Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA (filele 1-3 - dosar urmărire penală nr.387/P/2008), petentul Gas olicitat antrenarea răspunderii penale față de judecătorul -, respectiv față de numiții și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzută și pedepsită de art.289, art.291 și art.246 Cod penal.
Prin ordonanța din 6 februarie 2009, emisă în dosarul nr. 387/P/2008 al Parchetului de le lângă Curtea de APEL ORADEA s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul -, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.246 Cod penal, respectiv scoaterea de sub urmărire penală a numiților, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.289 alin.1, art.291 Cod penal și, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal raportat la art.289 alin.1, art.291 Cod penal, aplicându-li-se sancțiunea administrativă de câte 1000 lei amendă.
Prin rezoluția din 4 martie 2009 emisă în dosarul nr.87/II.2/2009 al Parchetului de le lângă Curtea de APEL ORADEAs - respins ca neîntemeiată plângerea petentului G, împotriva soluției dată în dosarul nr.387/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procurorul a reținut, în esență, că asociații și G au divorțat la data de 15.12.2005 ( 71), iar la data de 30.01.2006, cu ocazia Adunării Generale Extraordinare a Asociaților de la SC LM SRL, când au fost prezenți doar și s-a decis revocarea hotărârii adunării generale din 17 mai 2004 prin care petentul a dobândit calitatea de asociat, pe considerentul că "s-a înstrăinat complet de activitatea societății, nu depune nici un efort pentru bunul mers al societății, fiind stabilit în străinătate". Judecătorul delegat - la ORC de pe lângă Tribunalul Satu Marea pronunțat încheierea nr.950 /17.02.2006 ( 9, 54-61, 72-77) prin care a admis cererea asociatului modificând structura capitalului social prin excluderea asociatului Totodată, s-a reținut că la data de 23.02.2005 s-a prezentat la Biroul Notarului Public din localitatea Carei solicitând redactarea și autentificarea procurii speciale în care figurează ca mandanți petentul și, iar în calitate de mandatar, notarul redactând și autentificând procura în lipsa petentului.
Plângerea formulată de petent este nefondată.
Soluția pronunțată de către parchet referitoare la magistratul - este legală și temeinică.
Prin încheierea judecătorului delegat nr.2962/27.05.2004 ( 8, 37-49, 69-70) s-a admis cererea de înscriere de mențiuni privind modificarea structurii capitalului social al SC LM SRL și prin cesiune de părți sociale petentul Gad obândit calitatea de asociat alături de asociații și, administratorul societății comerciale fiind. Ulterior, prin sentința civila nr. 48973/ 15.12.2005 a Judecătoriei Satu Mare ( 71) s-a pronunțat desfacerea căsătoriei prin acordul soților G și.
Prin încheierea judecătorului delegat nr. 1206/04.03.2005 s-a completat obiectul de activitate al societății comerciale, folosindu-se procura specială autentificată prin încheierea nr. 243/23.02.2005, în sensul că asociații și l în nume propriu și în calitate de mandatari pentru petent au hotărât în adunarea generală nr. 1 din 01.03.2005 completarea obiectului de activitate al societății ( 8, 50-53).
Cei doi soți divorțând, la data de 30.01.2006 a avut loc adunarea generală a asociaților firmei sus menționate, când asociații prezenți, respectiv și l au hotărât revocarea hotărârii adunării generale din 17 mai 2004, prin care petentul dobândise calitate de asociat, pe motiv că acesta s-a înstrăinat de activitatea societății și nu depune efort pentru bunul mers al societății. Cu toate că aceste considerente nu sunt inserate în Titlul V din Legea nr. 31/1990 ( art. 222-226)judecătorul - delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Satu Marea emis încheierea nr. 950/17.02.2006, prin care a admis cererea asociatului, dispunând înscrierea în Registrul Comerțului a mențiunii privind modificarea structurii capitalului social, prin excluderea asociatului
Având în vedere încheierea pronunțată de judecătorul - petentul a formulat plângere penală, pretinzând că a fost vătămat în interesul său de a rămâne în calitate de asociat la SC LM SRL, excluderea sa realizându-se cu nerespectarea dispozițiilor legale prin folosirea unei procuri speciale autentificate falsă.
În sarcina judecătoarei - nu se poate reține că aceasta și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, cauzând o vătămare gravă a intereselor petentului.
Pentru ca fapta să fie încadrată juridic în dispozițiile art. 246 Cod penal, la dosarul cauzei deduse judecății ar trebui să existe probe certe că funcționarii publici, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, fie au omis să facă un act, fie l-au efectuat greșit, necorespunzător conținutului îndatoririlor lor și prin aceasta au cauzat o vătămare a intereselor legale ale petentului.
Actele premergătoare efectuate în cauză nu au confirmat îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către judecătorul -, hotărârea pronunțată de către aceasta putând face obiectul cenzurii doar pe căile ordinare și extraordinare de atac.
Art.2 din Principiile Fundamentale ale independenței justiției adoptate de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în noiembrie 1985 stipulează că puterea judecătorească decide în cauzele în care este investită de o manieră imparțială pe baza faptelor și în conformitate cu legea.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa, în deplin acord cu dispozițiile art.4 din Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nr.(94) 12, că standardele universal recunoscute ale independenței puterii judecătorești interzic orice intervenție negarantată sau care nu oferă garanția unui proces judiciar și impun ca hotărârile judecătorești să nu poată fi modificate decât prin procedurile de control judiciar prevăzute de lege.
Simpla exercitare a atribuțiilor judiciare de către un magistrat nu poate fi calificată ca abuz, chiar dacă una dintre părți este nemulțumită de soluția pronunțată în cauză. Nici erorile judiciare, care se referă fie la competență, fie la procedură, sau se manifestă în confirmarea sau aplicarea legii sau în evaluarea probatorilor nu constituie infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 Cod penal. Dacă există astfel de erori, ele trebuie remediate prin căile de atac.De altfel, petentul a uzat de calea de atac a recursului, iar prin decizia nr.307/C/10.09.2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA s-a respins recursul ca tardiv, inclusiv cererea de repunere în termen ( 81, 82).
Împrejurarea că magistratul judecător - a pronunțat o soluție, care în opinia petentului G este nelegală, nu poate constitui temei pentru antrenarea răspunderii penale față de aceasta.
În consecință, în speță, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, prevăzută de art. 246 Cod penal soluția pronunțată în cauză este legală și temeinică, astfel că plângerea formulată de petent va fi respinsă ca nefondată.
Soluția pronunțată de către parchet referitoare la notarul public și învinuitul este legală și temeinică.
La 23.02.2005, s-a prezentat la Biroul Notarului Public din Carei și a solicitat notarului public redactarea și autentificarea procurii speciale în care figurau ca mandanți G și, iar în calitate de mandatar, obiectul contractului de mandat fiind formularea de cereri și declarații privind modificarea actului de constituire al LM. Notarul public a comunicat parchetului precizările de la filele 146, prin care descrie împrejurările în care a procedat la redactarea și autentificarea procurii, susținând că mandanții nu au fost prezenți fizic, doar mandatarul, că acesta a comunicat telefonic cu mandanta în Portugalia, aceasta din urmă achiesând la redactarea și autentificarea procurii.
Notarul public a învederat raporturile de prietenie cu, precum și faptul că îi cunoștea pe mandanți având în vedere că a redactat și autentificat sub număr 77/17.05.2004 o altă procură între aceiași mandanți, respectiv mandatari și că a cunoscut și scopul legal în care va fi folosită procura, respectiv pentru buna funcționare a LM ( asociații G și aveau locuri de muncă în Portugalia, iar în România se afla numai asociatul, respectiv administratorul, iar hotărârile adunărilor generale ordinare și extraordinare trebuiau luate cu participarea asociaților care reprezintă un anumit procent din capitalul social ).
Partea vătămată constituită parte civilă Gad eclarat că nu și-a dat acordul în calitate de mandant pentru redactarea procurii speciale și nu a fost prezent în data de 23.02.2005 în Biroul Notarului Public, astfel că, notarul se face vinovat de falsificarea înscrisului oficial, deoarece a atestat prin încheiere un fapt nereal, respectiv prezența mandanților în biroul său și acordul acestora pentru redactarea și autentificarea actului juridic. Autorul plângerii penale a negat și împrejurarea că în data de 23.02.2005 soția sa i-ar fi comunicat despre convorbirea telefonică avută cu tatăl ei, care ar fi sunat-o din Biroul Notarului Public ( atât cât și G se aflau în Portugalia).
Pentru dovedirea acestor susțineri petentul a depus înscrisuri care atestă caracterul fals al procurii speciale autentificate prin încheierea nr. 243/23.02.2005 - înscrisul de la fila 98, copia pașapoartelor,filele 112-129, respectiv filele 130-141, pentru reținerii caracterului fals al încheierii 243/23.02.2005 ( prin care notarul public a atestat în mod fals, că la sediul său s-au prezentat mandanții și că au consimțit la autentificarea procurii semnând exemplarele) are concludență și utilitate copia pașaportului ( filele 112-129, eliberat titularului G, în care nu există viză de intrare, respectiv ieșire care să ateste prezența titularului în România la data redactării procurii speciale) care se coroborează cu declarația lui ( filele 169)care a susținut că la data redactării acelei procuri nu s-au aflat în Biroul Notarului Public. Fosta soție a petentului a arătat însă, că în data de 23.02.2005, însă fostul ei soț Gaa chiesat la redactarea acelei procuri, iar tatăl ei a comunicat telefonic pentru a-i cere acordul, recunoscând că atât ea cât și G erau în Portugalia în data de 23.02.2005.
Prin rezoluția din 22.01.2009 ( 152) s-a început urmărirea penală față de notarul public pentru fals intelectual în înscrisuri oficiale și uz de fals, prevăzute și pedepsite de art.289 alin.1, art. 291 Cod penal și pentru complicitate fals intelectual în înscrisuri oficiale și uz de fals, prevăzute și pedepsite de art.26 Cod penal raportat art.289 alin.1, art.291teza I Cod penal - având în vedere folosirea procurii pentru completarea obiectului de activitate al societății comerciale ( 52).
În declarațiile de la dosar, notarul public ( 161-162; 163 și ( 166-167; 168) au recunoscut fapta, cu precizarea că au fost de bună credință și nu s-a produs nici un fel de prejudiciu pentru partea vătămată prin falsificarea procurii speciale, că actul era necesar pentru funcționarea societății comerciale, deoarece doi dintre asociați aveau contracte de muncă în Portugalia și nu se aflau permanent în România pentru a putea hotărî ceea ce era benefic pentru funcționarea societății. a recunoscut că a aplicat semnătura proprie în locul mandaților și Având în vedere recunoașterea tuturor părților implicate nu s-a administrat expertiză grafică în cauză pe considerent de inutilitate.
S-a probat în cauză săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în înscrisuri oficiale de către notarul cu complicitatea învinuitului, precum și a infracțiunii de uz de fals, deoarece notarul eliberat procura specială învinuitului care a folosit-o, cunoscând caracterul fals a încheierii notarului și a obținut încheierea judecătorului delegat nr.1026/04.03.2005 (50-53) de completare a obiectului de activitate a SC LM, singurul efect produs de înscrisul oficial falsificat, efect prin care nu au fost prejudiciate interesele părții vătămate constituită parte civilă în cauză. Acțiunea civilă accesorie acțiunii penale, pretinde aplicarea dispozițiilor art.455 Cod de procedură penală - declararea procurii speciale autentificate prin încheierea nr.243/23.02.2005, ca înscris fals în totalitate și anularea lui, motiv pentru care înscrisul a fost ridicat în original ( 171-172).
În speță, în mod corect procurorul a apreciat că față de și notarul public sunt incidente dispozițiile art.18/1 Cod penal.
Articolul 18/1 aliniatul 1 Cod penal are în vedere o faptă prevăzută de legea penală, care prin atingerea minimă adusă unor valori apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În aliniatul 2 al aceluiași text, se determină criteriile ce trebuie avute în vedere la stabilirea în concret a gradului de pericol social.
În același context al reglementărilor juridice ar fi de menționat și prevederile articolului 18 Cod penal, care referindu-se la pericolul social al faptei subliniază, printre condiții, și pe aceea că sancționarea potrivit legii penale să fie necesară.
Examenul complet al conținutului acestor dispoziții legale pune în evidență că factorul preponderent este cel ce ține de valorile sociale afectate și de amploarea concretă a acestor afectări, ținându-se seama și de celelalte criterii, inclusiv datele ce se referă la persoana și conduita făptuitorului.
În cauza dedusă judecății, dacă procedăm corect și exact la analiza elementelor ce definesc instituția reglementată de articolul 18/1 Cod penal ajungem la concluzia justă privind inexistența pericolului social care face necesară aplicarea represiunii penale.
Este demonstrat că intimații au comis infracțiunile de fals intelectual în înscrisuri oficiale și uz de fals, prevăzute și pedepsite de art.289 alin.1, art. 291 Cod penal -, respectiv complicitate la fals intelectual în înscrisuri oficiale și uz de fals, prevăzute și pedepsite de art.26 Cod penal raportat art.289 alin.1, art.291teza I Cod penal -, însă față de atitudinea ante și postinfracțională a acestora, constând în lipsa antecedentelor și recunoașterea faptelor, gradul de pericol social concret pe care-l prezintă faptele o sancțiune cu caracter administrativ este suficientă pentru cei doi învinuiți.
Plângerea formulată de petent fiind neîntemeiată, în temeiul art.2781alin.8 lit. "a" teza II Cod de procedură penală va fi respinsă ca atare.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, petentul va fi obligat la plata sumei de 100 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare în primă instanță.
Se vor respinge ca nefondate pretențiile formulate de petent privind obligarea intimaților la plata despăgubirilor civile și daunelor morale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza dispozițiilor art.2781alin.8 lit. "a" teza II Cod de procedură penală,
RESPINGEca nefondată plângerea formulată de petentul G, domiciliat în S M, str. - -, bloc 45,.62, județul S M, împotriva ordonanței nr.387/P/6.02.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA, menținută prin rezoluția nr.87/II.2/4.03.2009, emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
În temeiul prevederilor art.192 alin.2 Cod de procedură penală obligă petentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în primă instanță.
Respinge pretențiile petentului privind obligarea făptuitorilor la plata despăgubirilor civile și daunelor morale.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu părțile lipsă.
Pronunțată în ședința publică, azi 29 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
hot. PME/ 04.05.2009
/04.05.2009
2 ex.
Președinte:Pătrăuș MihaelaJudecători:Pătrăuș Mihaela
