Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 53/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 53/
Ședința publică din 02 Iunie 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr.G --vicepreședinte instanță
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin:
Procuror -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, plângerea penală, formulată de petentul, domiciliat în B,-, bloc 4, scara A,. 29,sector 1, împotriva rezoluției din 17 februarie 2009, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești,dată în dosarul nr. 166/P/2008.
S-a înregistrat ședința de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat petiționarul, lipsă intimații, G, și.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, petiționarul, solicită a se lua act că înțelege să formuleze plângerea numai împotriva intimaților, G, și precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile.
Procurorul precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind cereri prealabile, curtea, constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Petiționarul, solicită a se pronunța o soluție legală și temeinică prin admiterea plângerii, desființarea rezoluției emisă de procuror și trimiterea cauzei la parchet pentru începerea urmăririi penale.
În cauză nu s-a făcut o cercetarea prealabilă corectă, deși la dosar depus acte care confirmă vinovăția intimaților.
Urmează a se avea în vedere decizia nr.577/2008 a Tribunalului Argeș, prin care i s-a admis recursul și a avut câștig de cauză.
Prin felul cum au judecat, intimații au comis faptele penale descrise în plângerea formulată în scris la dosar.
Procurorul pune concluzii de respingere a plângerii, menținerea rezoluției procurorului ca legală și temeinică. Procurorii și judecătorii nu pot fi trași la răspundere pentru hotărârile pronunțare în dosare, acestea fiind supuse căilor de atac.
În replică, petiționarul arată că potrivit constituției și judecătorii și procurorii, pot răspunde penal pentru faptele săvârșite, pentru că nu sunt mai presus de lege.
CURTEA
Asupra plângerii penale formulate;
Din examinarea actelor dosarului, constată:
Petiționarul, domiciliat în municipiul B,-, bloc 4,.A,.29, sector 1, formulat, la data de 18 ianuarie 2008, plângere penală împotriva magistraților, - judecători la Judecătoria Pitești, și G - judecători la Tribunalul Argeș, și - procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, solicitând cercetarea acestora pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.246, 264, 289 și 291 Cod penal.
In dezvoltarea motivelor din plângere, petiționarul a învederat că magistrații respectivi au instrumentat defectuos, în faza de urmărire penală sau de judecată o cauză (dosar nr.2327/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești ) în care formulase plângere penală, împotriva numitului G, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.209, art.217, art.220 Cod penal, privind ocuparea, fără drept, a unei suprafețe de teren pe raza municipiului Pitești și însușirea unui număr de 20 stâlpi din fier.
Astfel, se precizează că procurorul, prin rezoluția nr.2327/P/2005 din 13 noiembrie 2006, confirmat propunerea organelor de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală în cauză, în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală; judecătorii și au soluționat (sentința penală nr.2706 din 8 noiembrie 2007) plângerea împotriva rezoluției în cauza ce a făcut obiectul dosarul nr- al Judecătoriei Pitești, iar judecătorii, G și au soluționat (decizia penală nr.577/R din 23 octombrie 2008), recursul formulat.
In urma actelor premergătoare efectuate, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteștia dispus, prin rezoluția din 17 februarie 2009, dată în dosarul nr.166/P/2008, neînceperea urmăririi penale față de sus-amintiții magistrați, reținându-se că soluțiile pronunțate în fiecare fază procesuală au fost date pe baza actelor și lucrărilor dosarului, neexistând dovezi în legătură cu săvârșirea vreunei infracțiuni cu ocazia soluționării cauzelor.
Impotriva rezoluției parchetului, petiționarul a formulat plângere, în temeiul dispozițiilor art.278/1 alin.1 Cod pr.penală, susținând că soluția de neîncepere a urmăririi penale, confirmată și prin rezoluția din 26 martie 2009, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr.243/II/2/2009, nu-și are corespondent în actele dosarului. Precizează, sub acest aspect că magistrații nu au administrat probele legale pentru a se susține soluția de neîncepere a urmăririi penale. Tot astfel, precizează că magistrații și-au exercitat abuziv îndatoririle de serviciu, în sensul dispozițiilor art.246 Cod penal, iar nemotivarea soluției echivalează cu o nesoluționare a plângerii penale formulate.
Verificând rezoluția parchetului, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarului cauzei, în sensul dispozițiilor art.278/1 alin.7 Cod pr.penală, se constată că plângerea formulată este neîntemeiată și va fi respinsă ca atare.
Așa cum s-a precizat, în dosarul nr.2327/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, petiționarul a formulat plângere penală reclamând săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.209, art.217 și art.220 Cod penal, constând în ocuparea unei suprafețe de teren și însușirea unui număr de 20 stâlpi din fier beton. Cauza respectivă a fost soluționată în faza urmăririi penale de către magistratul-procuror care, prin rezoluția nr.2327/P/2005 din 13 noiembrie 2006, confirmat, în temeiul dispozițiilor art.10 lit.d Cod pr.penală, propunerea de a nu se începe urmărirea penală.
Plângerea formulată de petiționar împotriva rezoluției procurorului a fost soluționată la Judecătoria Pitești de către magistratul judecător, prin sentința penală nr.2706 din 8 noiembrie 2007 (39), pronunțându-se respingerea acesteia, în temeiul dispozițiilor art.278/1 alin.8 lit.a Cod pr.penală.
Dar, prin decizia penală nr.577/R din 23 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș (judecătorii, G și ) s-a admis recursul formulat de petiționarul împotriva sentinței penale nr.2706 din 8 noiembrie 2007, desființându-se rezoluțiile procurorului iar cauza a fost trimisă parchetului în vederea începerii urmăririi penale.
Chiar dacă soluția pronunțată de magistratul a fost desființată în calea de atac a recursului, acestuia, în lipsa unor elemente probatorii nu i se poate imputa, penal, vreo conduită culpabilă, pentru ca astfel să fie îndeplinite condițiile de incriminare ale infracțiunilor prevăzute de art.246, art.264, art.289 și art.291 Cod penal.
Aceasta, deoarece în conformitate cu dispozițiile art.124 alin.3 din Constituția României și art.46 alin.3 din Legea nr.304/2004, privind organizarea judiciară, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii iar soluțiile pronunțate nu pot face obiectul unei alte analize (nici chiar penală) decât cea a verificării legalității și temeiniciei prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege. Sub acest aspect, sunt și dispozițiile art.129 din Constituția României și art.17 din legea sus-citată.
Alte verificări ale hotărârilor pronunțate, sub aspectul legalității și temeiniciei, nu pot fi efectuate fără a se încălca principiul independenței judecătorului, supunerii lui numai legii și autorității de lucru judecat.
Aceleași principii își găsesc aplicabilitatea și în ceea ce-l privește pe magistratul procuror care, în conformitate cu dispozițiile art.64 din Legea nr.304/2004, privind organizarea judiciară, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluțiilor, este independent, soluțiile acestuia putând fi infirmate, motivat, de procurorul ierarhic superior sau de instanța de judecată, în conformitate cu dispozițiile art.278, respectiv art.278/1 Cod pr.penală.
Nu în ultimul rând, din economia textelor constituționale și a celor procedurale sus-citate, procurorii și judecătorii care instrumentează cauzele nu pot fi trași la răspundere penală pentru modul în care au interpretat legea, chiar dacă această interpretare ar fi greșită, iar pentru îndreptarea unor hotărâri nelegale sau netemeinice, singura cale de reformare sau de retractare fiind cea prevăzută de dispozițiile procedurale.
In concluzie, constatându-se că soluția de neîncepere a urmăririi penale împotriva celor 8 magistrați este legală și temeinică, se va respinge ca nefondată plângerea, în conformitate dispozițiile art.278/1 alin.8 lit.a Cod pr.penală.
Deși petiționarul a precizat că își menține plângerea penală numai împotriva magistraților, G și, un atare act de voință este fără efect, dat fiind caracterul indivizibil al soluției pronunțate prin rezoluția atacată.
Pe cale de consecință, va fi obligat petiționarul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în temeiul dispozițiilor art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂ Ș T
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petiționarul, domiciliat în municipiul B,-, bloc 4,.A,.29, sector 1, împotriva rezoluției din 17 februarie 2009, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr.166/P/2008, pe care o menție.
Obligă pe petiționar la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
JUDECĂTOR,
dr.G
Grefier,
Red.Gh.-
Tehnored.
Ex.2
11 iunie 2006
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu
