Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 56/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr. 92/2/2010
34/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ nr. 56
Ședința publică de la 19 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea plângerii formulată de către petiționara, împotriva rezoluției din data de 04.11.2009, emisă în dosarul nr. 1836/P/2009 și a rezoluției din data de 11.12.2009, emisă în lucrarea nr. 1877/II-2/2009, de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petiționara, lipsind intimații, și, pentru care se prezintă avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 9, emisă de Baroul București - Cabinet individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul intimaților, depune la dosar un memoriu referitor la plângerea de față.
Constatând că, nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 340 Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.
Petiționara având cuvântul, solicită admiterea plângerii în temeiul art. 2781alin. 8 lit. b Cod procedură penală, desființarea rezoluției emisă de procuror și trimiterea cauzei la procuror, în vederea începerii urmăririi penale împotriva intimaților, pentru comiterea infracțiunii de calomnie, considerând că, există temeiurile constitutive ale acestei infracțiuni, având în vedere motivele dezvoltate pe larg în plângerea formulată.
Precizează că, a formulat o plângere prealabilă împotriva unor afirmații făcute de către intimați în întâmpinarea depusă de aceștia, la instanța civilă, iar procurorul de caz, a reținut greșit că întâmpinarea este cea care face obiectul plângerii. Mai arată că acele afirmații făcute de către intimați, nu au avut proba verității lor, astfel cum prevede dispozițiile art. 207 Cod penal. Consideră că, acele afirmații se refereau la fapte determinante, au fost injurioase, au fost săvârșite cu intenție, fiind încălcate dispozițiile art. 19 Cod penal. În susținerea celor relatate depune la dosar decizia nr. 37/22.09.2008 și sentința penală nr. 1021/21.05.2009, ale Înaltei Curți.
Apărătorul intimaților având cuvântul, solicită în principal, respingerea plângerii ca inadmisibilă, în temeiul art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală, având în vedere că este formulată împotriva unui act neprevăzut de dispozițiile art. 2781Cod procedură penală și în subsidiar, respingerea plângerii, ca nefondată și menținerea celor două rezoluții emise în cauză, pe care le consideră legale și temeinice, cu obligarea petiționarei la plata cheltuielilor judiciare. Precizează că, plângerea formulată la instanța de judecată, este îndreptată numai împotriva rezoluției Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, prin care s-a soluționat plângerea adresată împotriva soluției dată de procuror de netrimitere în judecată. În aceste condiții, deoarece art. 2781Cod procedură penală, dă posibilitatea formulării plângerii la instanță împotriva soluției procurorului de caz, prezenta plângere este inadmisibilă, deoarece nu a fost formulată împotriva acestei soluții ci numai în raport de cea a conducătorului Parchetului.
Pe fond, consideră plângerea nefondată, având în vedere că, în mod corect procurorul de caz, în urma tuturor probelor administrate în cauză, a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva intimaților, motiv pentru care, solicită menținerea celor două rezoluții emise.
Petiționara având cuvântul, precizează că plângerea formulată, este împotriva rezoluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale, ea nesolicitând desființarea acelei rezoluții. În sensul acestei precizări, invocă decizia nr. 6445/2005 a Înaltei Curți, care are caracter consultativ.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pe excepția inadmisibilității plângerii, având în vedere modul de redactare al acesteia, apreciind că, potrivit art. 2781alin. 1 Cod procedură penală, plângerea formulată de către petent la instanța de judecată vizează rezoluția conducătorului Parchetului prin care s-a soluționat potrivit art. 278 Cod procedură penală, plângerea prealabilă ce a vizat soluția procurorului și în mod consecutiv și rezoluția prin care s-a finalizat cercetarea penală în cauză, între acestea existând o legătură intrinsecă.
Precizează că, art. 2781alin. 1 Cod procedură penală, folosește noțiunea de plângere fără a se referi în mod expres la exclusivitatea analizării numai a rezoluției procurorului, ori a celei a procurorului general, având prin urmare un sens larg, motiv pentru care, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. Pe fondul cauzei, deoarece cele invocate de către intimați, în întâmpinarea depusă în cadrul procesului civil vizau aspecte ce țin de asigurarea asistenței juridice a clientului lor, parte în acel proces, nu se poate afirma că acestea se constituie în săvârșirea unor fapte de natură penală, soluția Parchetului fiind legală și temeinică, solicitând menținerea acesteia.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față
Prin plângerea înregistrată la această instanță sub nr-, petenta a solicitat infirmarea rezoluției Procurorului nr.1877/II/2/2009 din 11.12.2009, admiterea plângerii și trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale împotriva numiților și pentru săvârșirea infracțiunii de calomnie prevăzută de art.206 Cod penal cu indicarea faptelor ce urmează a se constata și mijloacele de probă ce se vor administra.
În drept, dispozițiilor art.278/1 alin.8 lit.b Cod procedură penală.
În motivarea plângerii, petenta a arătat, în esență că, judecându-se într-un litigiu de muncă pendinte pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII a Conflicte de muncă a luat la cunoștință din întâmpinarea depusă de cei cu care se judeca, prin avocați aleși, cei doi intimați și, că aceștia au depășit obligațiile impuse de codul d e procedură civilă -art.115 pct.3 și 4, folosind expresii insultătoare și calomniatoare la adresa ei atribuindu- interese și sentimente de joasă speță, "rea-credință", dorință de a discredita societatea comercială" etc.
Petenta arată că prin plângerea inițială adresată procurorului finalizată cu neînceperea urmăririi penale în baza dispozițiilor art.10 lit.d Cod procedură penală și ulterior împotriva rezoluției nr.1836/P/2009 din 4.11.2009, în mod greșit, s-a apreciat că cei doi intimați s-au limitat, în exercitarea atribuțiilor ce le revin ca avocați pledanți, la apărarea cauzei pentru care au fost angajați iar pentru afirmațiile făcute în cadrul procesului nu ar putea fi angajată răspunderea lor penală atâta timp cât ele sunt în legătură cu apărarea și necesare cauzei ce le-a fost încredințată norme stipulate expres în art.37 alin.6 din Legea 51/1995.
Arată petenta că a fost lezată de modul în care cei doi avocați au înțeles să apere interesele Societății Comerciale cu care ea se judeca iar la sesizarea procurorului pentru începerea urmăririi penale nu s-a pășit la proba verității, obligatorie într-un caz de calomnie, s-a examinat lapidar forma de vinovăție cerută la examinarea infracțiunilor de insultă și calomnie, nu s-a făcut o confruntare cu intimații, s-a apreciat că ea însăși dă dovadă de subiectivism în pofida tuturor textelor de lege invocate.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa verificat susținerile petentei și prin rezoluția nr.1836/P/2009 din 4.11.2009 a dispus respingerea, ca neconcludentă, a cererii de confruntare persoanei vătămate cu numiții și și, totodată, neînceperea urmăririi penale față de cei din urmă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de calomnie prevăzută de art.206 alin.1 Cod penal.
Această rezoluție a fost atacată de petiționara iar prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIs -a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată împotriva soluției de neîncepere urmăririi penale emisă la data de 4.11.2009 în dosarul nr.1836/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Pe rolul acestei instanțe s-a format dosarul cu nr- iar la data de azi, după concluziile părților, a constatat următoarele:
La data de 14.10.2009 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI ordonanța nr.7368/P/2009 din data de 29.09.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 2 B in vederea efectuării de cercetări față de numiții si, avocați in cadrul Baroului B, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.206 al.1 Cp.
In fapt, la data de 25.05.2009, persoana vătămată a formulat o plângere penală împotriva numiților si pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.206 al.l Cp.
In cadrul dosarului nr- aflat pe rolul Tribunalului București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă, SC -Reasigurare SA, reprezentată prin av. si, a formulat o întâmpinare, in cuprinsul căreia, conform susținerilor persoanei vătămate, afirmațiile acesteia din urmă din cererea de chemare in judecată au fost catalogate in moduri insultătoare, depășind cerințele prev. de art.l 15. si influențând intima convingere a membrilor completului de judecată in privința susținerilor sale.( pagina 3 din întâmpinarea atașată in copie la dosar -"susținerile contestatoarei apar de-a dreptul meschine si neavenite", pagina 4 din același act - " afirmații.lipsite de adevăr, pe atât de mult demonstrează reaua intenție de care dă dovadă dra " ).
Întâmpinarea în cauză a fost comunicată persoanei vătămate in ședința publică de la termenul din 26.03.2009, fiind astfel îndeplinite condițiile prev. de art.206 al.2 Cp. si art.284 al.l
C.P.P.Audiata fiind la data de 26.10.2009, persoana vătămată si-a menținut plângerea formulată in cauză.
La data de 30.10.2009, persoana vătămată a atașat la dosar in copie contestația formulata de aceasta ( ce a format dosarul nr- menționat mai sus ), încheierea de ședință din data de 26.03.2009 din același dosar si un cuprinzând înregistrarea unei convorbiri purtate de susnumita cu numitul, director general adjunct la SC -Reasigurare SA, in data de 05.12.2008, privind oferta făcuta numitei de plată a 10 salarii compensatorii sau a unui eventual transfer.
La data de 28.10.2009, au fost audiați numiții si, care au declarat ca sunt avocați numiți de SC -Reasigurare SA in dosarul nr- pentru asistență si reprezentare juridică iar in cadrul acestui dosar au formulat o întâmpinare pe baza informațiilor transmise de clientul lor,considerând lângerea p. formulata de numita ca fiind neîntemeiată.
Prin adresa nr.10224/27.10.2009, Baroul Bucureștia confirmat calitatea de avocat a numiților si
Analizând materialul probator administrat în cauză, Curtea constată că rezoluțiile procurorului sunt legale și temeinice și vor fi menținute.
Din examinarea lor a rezultat că cercetările procurorului cu privire la aspectele sesizate de petenta au vizat nemulțumirea acesteia în susținerea apărărilor făcute de cei doi avocați, și într-un litigiu de muncă pendinte pe rolul Tribunalului București unde cei doi ar fi proferat expresii injurioase, calomniatoare la adresa ei (" susțineri meschine și neavenite, rea-intenție, afirmații lipsite de adevăr").
sau imputarea în public prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară ori disprețului public definește calomnia ca infracțiune incriminată în art.206 Cod penal.
S-a constatat corect că cei doi avocați și-au formulat pledoariile pe baza informațiilor provenite de la clientul lor, SC Reasigurare SA, acționând și îndeplinind obligațiile specifice profesiei de avocat, respectiv asistență și reprezentare juridică, fără aprecieri de ordin personal care să afecteze renumele sau prestigiul petentei.
De altfel, prin Legea nr.51/995 republicată, se stipulează expres în art.37 alin.6 că avocații nu răspund penal pentru susținerile făcute oral sau în scris în fața instanțelor de judecată dacă ele sunt în legătură cu apărarea ce impune cauza în discuție.
Este exact ceea ce în baza mandatului de reprezentare au îndeplinit avocații iar pledoariile lor nu pot fundamenta condițiile pentru tragerea lor la răspundere penală.
Prin urmare, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.278/1 pct.8 lit.a Cod procedură penală va respinge, ca nefondată, plângerea petentei menținând rezoluțiile atacate.
Va constata că aceasta nu a mai solicitat expres reluarea unor activități în probarea faptelor de către procuror (confruntări), ceea ce ar fi atras inadmisibilitatea plângerii față de soluțiile ce se pot adopta impunând numai aspectul ei neîntemeiat.
Față de dispozițiilor art.192 alin.2 Cod procedură penală petenta va fi obligată la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Având în vedere cererea avocatului ales al celor doi intimați privind plata onorariului și prestația sa, rezumată la concluziile de la termenul de judecată, Curtea apreciază că acesta este excesiv și perceput în detrimentul părții vătămate, nepotrivit de mare față de valoarea pricinii și munca îndeplinită încât va admite, în parte, cererea și va obliga petenta la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, plângerea petentei împotriva rezoluției din data de o4.11.2009 emisă în dosarul nr.1836/P/2009 și a rezoluției din data de 11.12.2009 emisă în lucrarea nr.1877/II-2/2009 de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Menține rezoluția atacată.
Obligă petenta la 200 lei cheltuieli judiciare statului și la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimații și .
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi 19 februarie 2010.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.EU- /Dact.EA-30.03.2010/6ex
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu