Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 62/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
SENTINȚA PENALĂ NR. 62/ DOSAR NR-
Ședința publică din 29 iulie 2009
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Manuela Filip judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror G - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de petenta, împotriva rezoluției din 31 martie 2009 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, pronunțată în dosarul nr. 328/P/2008.
Dezbaterile în cauza penală de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petenta, avocat pentru făptuitoarea lipsă.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care;
Întrebate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat, declarație în raport cu care, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra plângerii.
Petenta susține plângerea astfel cum a fost formulată în scris, arătând în esență că cheltuielile judiciare la care a fost obligată, urmare respingerii acțiunii sale îndreptată împotriva angajatorului SC SRL B sunt mult prea mari în raport cu munca prestată de avocat, că delegațiile avocațiale nu au fost semnate și ștampilate de societate, iar chitanțele ce atesta onorariul avocațial nu au fost înregistrate în contabilitatea firmei care a angajat-o și nu pot avea calitatea de document justificativ.
Dat fiind că onorariul avocațial perceput de făptuitoarea și care a fost inclus în cheltuielile judiciare este excesiv de mare, solicită admiterea plângerii, iar pe cale de consecință, tragerea la răspundere a făptuitoarei pentru infracțiunile reclamate, considerând că cheltuielile privind onorariul de avocat nu-i pot fi imputate în totalitate, în condițiile în care, așa cum a mai arătat, împuternicirile avocațiale depuse la instanță nu aveau și semnătura reprezentantului legal al societății, iar unele din chitanțele depuse în dosarul civil sunt parțial falsificate.
Apărătorul ales al făptuitoarei, solicită respingerea plângerii, menținând soluția adoptată de procuror care se află la adăpost de orice critică. Susține că infracțiunile reclamate de petentă nu subzistă. câtă vreme făptuitoarea a reprezentat societatea în baza unui contract de asistență juridică încheiat prin acord de voință în care au fost prevăzute anumite clauze contractuale cu privire la prestațiile avocatului și onorariul aferent, iar chitanțele și facturile emise de aceasta ca urmare a onorariului plătit de societate sunt în conformitate cu nr. 1040/2004, fiind de altfel cuprinse și în raportul de inspecție fiscală din 25 noiembrie 2008. Întrucât chitanțele și facturile fiscale sunt înscrisuri sub semnătură privată, acestea nu pot face obiectul infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, de asemenea, arată că în speță nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, atâta timp cât s-a plătit impozit pe venit conform legii.
În opinia sa, nici susținerea petentei în sensul că făptuitoarea ar fi reprezentat în instanță societatea fără a avea mandat, nu poate fi primită, dat fiind că prin moartea mandantului, nu încetează și mandatul, aceasta fiind obligată să continue mandatul până la momentul retragerii de către moștenitor, conform art. 71 Cod procedură civilă.
Concluzionând, solicită respingerea plângerii, cu obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar concluzii scrise la care este atașată chitanța de plata onorariului avocațial.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se observa că din actele administrate la urmărirea penală și care au stat la baza soluției adoptată de procurorul de caz, rezultă că făptuitoarea a încheiat cu societatea în speță un contract cu caracter general, în virtutea căruia avea obligația să acorde consultații juridice lunare și că nu se va percepe în plus față de cele convenite cu societatea nici un dacă activitatea sa se rezumă la reprezentarea societății în fața instanței de judecată. Mai arată că făptuitoarea nu a reprezentat interesele administratorului societății sociale, ci contractul îl avea încheiat cu societatea, fiind astfel obligată să-și continue prestația până când urmașii administratorului ar fi revocat contractul de asistență judiciară generală.
Pe cale de consecință, apreciază că cererea apărătorului care a investit cu formulă executorie și a cerut să se procedeze la executarea silită nu pot constitui pentru făptuitoare infracțiunile reclamate, sens în care pune concluzii de respingere a plângerii formulată de petentă ca nefondată.
CURTEA,
Pornindu-se de la cele înserate în art. 278/1 Cod procedură penală, potrivit cărora persoana vătămată căreia i s-a respins plângerea de către procurorul ierarhic superior celui care a pronunțat soluția ce a nemulțumit-o, are latitudinea de a se adresa instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, în speță s-a formulat plângere împotriva rezoluției din 31 martie 2009 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov dată în dosarul nr. 328/P/2008 cu motivația subzistenței unor probe suficiente pentru pronunțarea unei soluții de trimitere în judecată a făptuitoarei care ar fi prezentat într-un dosar civil chitanțe ce ar atesta onorariul său avocațial, neînregistrate în contabilitatea firmei care a angajat-o pentru a-i reprezenta interesele în justiție, chitanțe care deși nu pot avea în opinia petentei calitatea de document justificativ, s-au soldat cu obligarea sa la plata unei sume majorate artificial cu titlu de cheltuieli de judecată.
Mai exact, petenta susține că urmare a respingerii acțiunii sale îndreptată împotriva angajatorului SRL B, a fost obligată a suporta costul cheltuielilor de judecată în care s-a inclus și onorariul avocațial excesiv de mare, onorariu apreciat de instanță proporțional cu valoarea cauzei și munca prestată de avocat la cele 27 de termene fixate în fața primei instanțe (2783 lei), SRL a demarat formele de executare silită împotriva debitoarei, aceasta din urmă formulând contestație la executare, respinsă în fond de Judecătoria Brașov.
Făptuitoarea a precizat că în contractul de asistență juridică general încheiat cu SC SRL B, s-a stabilit că obiectul contractului îl reprezintă acordarea de consultații juridice lunare, reprezentarea societății în fața instanțelor de judecată, formularea căilor de atac, redactarea de acte, cereri, întocmirea și susținerea formelor de executare precum și desfășurarea oricăror alte activități prevăzute de Legea nr. 51/1995. În contract, se mai stipulează că în situația în care societatea nu are nevoie de alte prestații juridice, cu excepția reprezentării în fața instanței de judecată, onorariul lunar va acoperi contravaloarea cheltuielilor de judecată.
În cursul anului 2007 reprezentantul legal al societății a decedat, dar contractul e asistență juridică încheiat pe perioadă nedeterminată, a continuat să producă efecte juridice în temeiul art. 71 Cod procedură civilă: "Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat și nici dacă acesta a devenit incapabil. Mandatul dăinuiește până la retragerea lui de către moștenitori sau e către reprezentantul legal al incapabilului".
În apărare, făptuitoarea a depus la dosar copii ale chitanțelor și facturilor depuse la dosarul instanței, numerotate, înseriate și înregistrate, precum și copia registrului de încasări și plăți pe perioada 2006-2008.
La data de 21 noiembrie 2008, organele fiscale - Serviciul de Inspecție Fiscală din cadrul Administrației Finanțelor Publice B au verificat activitatea desfășurată de Cabinet Avocat, constatându-se prin raportul de Inspecție Fiscală din data de 25 noiembrie 2008 că nu există abateri de la utilizarea și ținerea formularelor cu regim special și au îndeplinite prevederile nr. 2226/2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile, contribuabila ținând evidența contabilă conform nr.1040/2004. Cabinetul avocațial a ținut evidența veniturilor și cheltuielilor cu ajutorul fișei pentru operațiuni diverse și a jurnalului privind operațiuni diverse, contribuabilul conducând evidența contabilă în partidă simplă, utilizând registrele prevăzute de actele normative în vigoare.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov prin rezoluția din 15 mai 2009 a respins ca neîntemeiată plângerea petentei bazată pe dispozițiile art. 278 Cod procedură penală, pe considerentul că înscrisurile prezentate de făptuitoare în cursul judecării proceselor civile purtate în contradictoriu cu îndeplinesc condițiile de fond și formă cerute de lege, în sensul numerotării, înserării, menționării datei emiterii înscrisului, obiectul acestuia, aplicării ștampilei și semnăturii emitentului, toate având la bază contractul e asistență juridică nr. 3/10 ianuarie 2006 care nu și-a încetat efectele prin decesul celui care a dat mandatul, câtă vreme nu a fost retras de moștenitorii acestuia.
Curtea, cercetând cuprinsul pieselor de la dosar, sesizând că făptuitoarea a acordat asistență și reprezentare juridică unei societăți comerciale care a apelat la serviciile sale, dreptul său ca avocat născându-se din contractul de asistență juridică nr. 3/2006 ce face referire la puterile ce i-au fost conferite, respectiv să o reprezinte în fața instanței de judecată în acțiunile civile și penale, precum și în fața altor instituții publice, să redacteze acte, cereri, să formuleze căi de atac în justiție, să întocmească și să susțină formele de executare precum și orice alte activități prevăzute de nr. 51/1990, văzând că făptuitoarea s-a legitimat în fața instanței de judecată care a apreciat că onorariul său avocațial concordă cu obiectul cauzei, termenele la care aceasta s-a prezentat pentru a susține interesele mandatarului său, neputându-se susține că a depus o activitate avocațională neconștiincioasă, ci dimpotrivă a realizat apărările pe care le-a considerat necesare, fiind deținătoarea unui mandat dat pentru toate actele judecății, ținând cont că urmare a controlului efectuat de organul fiscal s-a concluzionat că făptuitoarea a ținut o evidență contabilă conformă cu prevederile nr. 1040/2004, utilizând și ținând registre cu regim special în conformitate cu prescripțiile legale, respinge ca nefondată această plângere, făcând astfel aplicațiunea prevederilor art. 278/1 (8) lit. a Cod procedură penală.
Relativ la câtimea onorariului avocațial, Curtea apreciază că acesta putea fi cenzurat de instanța civilă fie în căile de atac, fie pe calea unei contestații la executare, aspectele invocate neîmbrăcând forma infracțiunilor reclamate.
Respingerea plângerii urmează a se corela cu aplicațiunea prevederilor art. 192 (2) Cod procedură penală.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petenta, împotriva rezoluției din 31 martie 2009 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, pronunțată în dosarul nr. 328/P/2008, menținută prin rezoluția din 15 mai 2009 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov dată în dosarul nr. 349/II/2/2009.
Obligă petenta la plata către stat a sumei de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Obligă petenta la plata către făptuitoarea a sumei de 1000 lei reprezentând onorariu avocat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare cu petenta și de la comunicare cu făptuitoarea.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 iulie 2009.
PREȘEDINTE: Manuela Filip
GREFIER,
Red. 31.07.2009
Dact. 3.08.2009
3 ex.
Președinte:Manuela FilipJudecători:Manuela Filip, Cristina Dănescu
