Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 7/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 7 R Dosar nr-
Ședința publică de la 10 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Barbu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Alexandru
JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția Națională Anticorupție
- Serviciul teritorial Brașov
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul teritorial Brașov și făptuitorul împotriva sentinței penale nr 476/21.09.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 9 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 10 ianuarie 2008, când,
Constată că, prin sentința penală nr. 476/21.09.2007 a Tribunalului Brașov, în baza art.278 ind.1 alin.8 lit.b Cod procedură penală si art.6 pct.1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, a fost admisă plângerea formulata de petenta " " împotriva rezoluției nr.10/P/2006 din data de 26.04.2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția Naționala Anticorupție, Serviciul teritorial Brașov, care a fost desființată si cauza a fost trimisă procurorului in vederea completării actelor premergătoare față de făptuitorii si sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.215 alin. 1,2,3 si 5 Cod penal, urmând a se proceda la efectuarea următoarelor acte:
- audierea făptuitorilor si sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei;
- reaudierea reprezentanților " " cu privire la toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei;
- efectuarea de confruntări intre persoanele deja audiate si cele ce vor fi audiate conform prezentei hotărâri pentru corecta stabilire a stării de fapt;
- administrarea oricărei alte probe pentru aflarea adevărului si justa soluționare a cauzei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Din cuprinsul actelor dosarului nu rezulta de nicăieri ca, după ce cauza a fost înregistrata pe rolul Departamentului Național Anticorupție - Serviciul teritorial Brașov, cei doi făptuitori au fost audiați de către procurorii acestei structuri de parchet sau de către ofițerii de politie judiciara din cadrul aceluiași departament sau sa fi fost citați, iar aceștia sa se fi folosit de dispozițiile art.70 alin.2 Cod procedură penală care reglementează dreptul la tăcere, neexistând in acest sens nicio citație emisa pe numele lor care sa fi fost atașată la dosar ori vreun proces-verbal din care sa rezulte ca cei doi făptuitori s-au prevalat de disp. art. 70 alin.2 Cod procedură penală.
In situații de același gen, având in vedere neaudierea făptuitorului, Înalta Curte de Casație si Justiție a desființat rezoluțiile sau ordonanțele atacate si a trimis cauza procurorului in vederea începerii urmăririi penale fata de făptuitorii in privința cărora se dispusese neînceperea urmăririi penale, cum este si cazul in cauza dedusa prezentei judecați.
O data cu intrarea in vigoare a Legii nr.281/2003 privind modificarea si completarea Codului d e procedura penala si a unor legi speciale,alineatul 5 al art.228 Cod procedură penală, a fost modificat in sensul ca procurorul, când constata ca nu sunt întrunite condițiile pentru confirmarea prin rezoluție a propunerii de a nu se începe urmărirea penala,restituie actele organului de urmărire penala,fie pentru completarea actelor premergătoare, fie pentru începerea urmăririi penale.
In conformitate cu dispozițiile art.278/1 alin.8 Cod procedură penală, instanța, când admite plângerea, desființând rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, nu poate decât sa trimită procurorului cauza in vederea începerii urmăririi penale.
Consideram ca aceasta reglementare diferita a legiuitorului cu privire la posibilitățile pe care le au la indemna cele doua categorii de magistrați, nu este una conforma cu normele europene, mai precis cu art. 6 pct.1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, câta vreme "orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil a cauzei sale", acest aspect, in prezenta cauza, urmând a fi avut in vedere atât in ceea ce o privește pe petenta fata de considerentele anterior expuse, aceasta neputând sa critice soluția adoptata de procuror câtă vreme nu cunoaște poziția făptuitorilor neaudiați, dar si al făptuitorilor, in situația începerii urmăririi penale consecințele putând fi unele grave in ceea ce ii privește, mai ales din punct de vedere al relațiilor sociale in care sunt implicați aceștia.
Tocmai din aceste considerente, dar văzând si înscrisurile depuse de petenta la ultimul termen de judecata, mai precis o copie a unui cotidian local de unde rezulta ca făptuitorul, in cuprinsul unui interviu, declara ca la data semnării respectivelor contracte nu avea calitatea necesara semnării acestora, Tribunalul, in baza art.278 ind.1 alin.8 lit.b Cod procedură penală si art.6 pct.1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, va admite plângerea formulata de petenta " " împotriva rezoluției nr.10/P/2006 din data de 26.04.2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția Naționala Anticorupție, Serviciul teritorial Brașov, pe care o va desființa si va trimite cauza procurorului in vederea completării actelor premergătoare fata de făptuitorii si sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.215 alin. 1,2,3 si 5 Cod penal (cu privire la alineatul 5 se va avea in vedere cuantumul prejudiciului reclamat, mai mare de 200.000 Ron conform art.146 Cod penal, cât si soluția de declinare de competenta a Direcției deInvestigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul teritorial Brașov), urmând a se proceda la efectuarea următoarelor acte:
- audierea făptuitorilor si sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei;
- reaudierea reprezentanților " " cu privire la toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei;
- efectuarea de confruntări intre persoanele deja audiate si cele ce vor fi audiate conform prezentei hotărâri pentru corecta stabilire a stării de fapt;
- administrarea oricărei alte probe pentru aflarea adevărului si justa soluționare a cauzei.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul teritorial Brașov și făptuitorul.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul teritorial Brașova solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și în cadrul rejudecării respingerea ca nefondată a plângerii formulată de petenta SC SA împotriva rezoluției procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții și, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune.
În dezvoltarea motivelor de recurs parchetul arată că existența elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții a fost analizată din perspectiva momentelor ce au determinat încheierea contractelor și executarea acestora fiind stabilit că nu există nici un element de amăgire comis la data semnării ori pe parcursul executării din partea vreunei persoane ce este parte în contractele din litigiu, toate părțile fiind de acord cu termenii contractuali, actele juridice fiind înregistrate în evidențele societăților comerciale, iar plata prețului fiind realizată. Toate neregularitățile civile relativ la condițiile de valabilitate a contractelor fiind asumate de către părți prin executarea voluntară, în raport de care nici deficiențele pentru încheierea valabilă a contractelor nu pot constitui elemente de amăgire, esențiale pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune. De asemenea, atâta timp cât contractele încheiate nu au fost anulate de instanță, fiind în derulare, nu se poate reține existența vreunui prejudiciu, care este esențial pentru reținerea infracțiunii de înșelăciune. Față de aceste împrejurări, soluția instanței privind completarea actelor premergătoare cu audierea făptuitorilor, reaudierea reprezentanților SC SA, efectuarea de confruntări, apare ca nejustificată și pur formală, neputând să conducă la stabilirea altei stări de fapt, cu atât mai mult cu cât făptuitorii și reprezentanții SC SA au dat declarații cu privire la modalitatea în care s-au încheiat cele două contracte.
Recurentul făptuitor arată că în cursul urmăririi penale nu este obligatorie audierea făptuitorului, cu atât mai mult reaudierea acestuia, din moment ce din actele premergătoare nu s-a putut stabili dacă în cauză s-a comis o infracțiune, iar din reaudierea făptuitorilor și reprezentanților petentei nu se poate ajunge la o altă concluzie. Petenta nu a putut dovedi că termenii memorandului care a stat la baza încheierii contractelor de închiriere și vânzare cumpărare nu s-au respectat și că a suferit un prejudiciu, a cărui existență este esențială pentru constatarea infracțiunii de înșelăciune.
Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, curtea reține următoarele:
Din documentele de privatizare a SC R SA, memorandumul de înțelegere din data de 23.01.2004, contractele de vânzare-cumpărare de utilaje și de închiriere, cât și din declarațiile date de făptuitorii și și reprezentanții SC SA, și a rezultat că în cadrul procesului de privatizare a SC R SA la data de 26.09.2003 a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare de acțiuni în vederea constituirii Parcului Industrial ce urma să fie administrat de SC R SA. Pe parcursul derulării procesului de privatizare a SC R SA, din inițiativa SC SA s-a încheiat la data de 23.01.2004 un memorandum de înțelegere între SC R SA, APAPS, SC R SA și SC SA, cu privire la închirierea de către cea din urmă, în viitor a activelor și cu terenul aferent de 37.000 mp la suma de 0,25 euro/mp/lună+TVA, precum și la cumpărarea unor utilaje la suma de 100.000 euro +TVA. Cele două contracte urmau să se încheie după transferul dreptului de proprietate la societatea administrator, SC R, dar nu mai târziu de 28.02.2004.
Transferul dreptului de proprietate în cadrul procesului de privatizare inițiat la data de 26.09.2003 s-a realizat la data de 23.02.2004, iar contractele au fost încheiate la 22.03.2004, respectiv 23.03.2004 și s-au derulat normal până la data de 20.02.2005, când unul dintre acționarii SC R SA, a formulat o acțiune în constatarea nulității absolute a celor două contracte pe motiv că numiții și, semnatari ai contractelor, nu aveau calitatea de a semna, deoarece nu avea nicio calitate la SC R SA, iar a semnat în calitate de reprezentant al societății administrator SC R SA, în condițiile în care această societate nu fusese numită administrator de către AGA, precum și faptul că prețul de vânzare a utilajelor ar fi fost neserios.
După declanșarea procesului civil, reprezentanții SC SA au apreciat că au fost induși în eroare cu ocazia încheierii celor două contracte de închiriere și vânzare cumpărare, prin faptul că li s-a creat convingerea că și au deplina capacitate pentru a semna actele juridice, încheierea contractelor aducând un prejudiciu societății de 3.437.448lei, rezultat din prețul plătit pentru utilaje și cheltuieli făcute cu amenajarea și reabilitarea spațiilor închiriate.
Nu rezultă însă niciun element de amăgire comis de către făptuitori la data semnării contractelor sau pe parcursul executării acestora, părțile contractante fiind de acord cu termenii contractuali, contractele derulându-se aproape un an de zile. Reprezentanții SC SA aveau posibilitatea, la data încheierii contractelor să verifice capacitatea de reprezentare a părților contractante. De altfel, astfel cum rezultă și din memorandul de înțelegere, aceștia au cunoscut capacitatea de exercițiu restrânsă a SC R SA, împrejurarea că directorul general al SC R SA și directorul executiv al SC R SA au refuzat să semneze, pe considerentul că memorandumul anterior încheiat nu avea un caracter imperativ. Or, în acest context nu se poate stabili că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții, fiind vorba despre diferende rezultate din încheierea și voința unei părți de a anula contractele respective, aspecte ce fac obiectul unui litigiu civil. Nici atitudinea făptuitorilor ulterioară încheierii contractelor de închiriere și vânzare cumpărare, respectiv după inițierea procesului civil de către numitul și după formularea plângerii penale de către reprezentanții SC SA nu poate fi definitorie pentru reținerea infracțiunii de înșelăciune, având în vedere aspectele expuse mai sus, cu privire la împrejurările în care au fost încheiate contractele.
Pe cale de consecință, față de considerentele de mai sus, instanța constată că soluția parchetului de neîncepere a urmăririi penale față de cei doi făptuitori este temeinică și legală, motiv pentru care prima instanță ar fi trebuit să respingă plângerea formulată de către petentă ca fiind nefondată. Soluția dispusă de către instanță apare ca fiind neprocedurală în lumina dispozițiilor art. 278/1 alin. 8 Cod procedură penală, raportarea la dispozițiile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale nefiind pertinentă în speță, nefiind vorba despre încălcarea dreptului la un proces echitabil, respectiv a principiului egalității armelor în procesul penal, de vreme ce art. 228 alin. 5 Cod procedură penală, reglementează o altă etapă procesuală decât cea la care se referă art. 278/1 Cod procedură penală, ca expresie a accesului liber la justiție al oricărei persoane. Pe de altă parte, completarea actelor premergătoare cu cele menționate de către prima instanță, respectiv audierea făptuitorilor, reprezentanților petentei, eventuale confruntări între persoane audiate și administrarea oricărei alte probe necesare pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei este superfluă, din moment ce persoanele menționate au fost audiate, iar confruntări și administrarea altor probe sunt inutile pentru soluționarea cauzei, în raport de cele constatate pe baza analizei actelor și materialului dosarului cauzei.
Față de aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, curtea va admite recursurile declarate și va casa hotărârea atacată, rejudecând cauza. Astfel, în baza art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală, curtea va respinge ca nefondată plângerea formulată de către petenta SC SA împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitorii și.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, petenta va fi obligată să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în primă instanță.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul teritorial Brașov și făptuitorul împotriva sentinței penale nr. 476/21.09.2007 a Tribunalului Brașov, pe care o casează.
Rejudecând cauza, respinge plângerea formulată de petenta " " împotriva rezoluției nr. 10/P/2006 din data de 26.04.2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul teritorial Brașov, confirmată prin ordonanța nr. 700/II/2/2007 din data de 18.06.2007 a Direcției Naționale Anticorupție, pe care o menține.
Obligă petenta să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare la fond, iar cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.01.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.EB/28.01.2008
Dact.BN/29.01.2008/ex.3
Jud.fond.C-tin
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Mihaela Alexandru, Simona Franguloiu
