Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 7/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR. 7
Ședința publică de la 17 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
La ordine fiind soluționarea cauzei penale directe având ca obiect "plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 Cod procedură penală"), promovată de către petenta împotriva rezoluției procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași nr.106/P/2007 din 28.09.2007.
La apelul nominal lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei penale de față au avut loc în ședința publică din data de 10.01.2008, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a se depune la dosarul cauzei concluzii scrise în care să se analizeze prevederile art. 278 ind. 7 al. 8 Cod procedură penală, în raport de susținerile privind schimbarea temeiurilor, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
Curtea,
Asupra plângerii penale de față;
Prin ordonanța procurorului Parchetului ide pe lângă Curtea de apel Iași nr. 106/P/2007 din 28 septembrie 2007, în temeiul dispozițiilor art. 249 ind. 1 raportat la art. 11 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală și art. 10 lit. "1"Cod procedură penală, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților:
1), sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 25 raportat la art. 290 Cod penal, și
2),cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 290 Cod penal.
S-a aplicat fiecăruia dintre învinuiți o amendă administrativă în sumă de câte 1.000 lei.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
În pronunțarea acestei soluții procurorul a reținut următoarele:
Învinuita este avocat și își desfășoară activitatea în cadrul cabinetului individual de avocatură cu același nume, aparținând de Baroul d e Avocați
Învinuitul este fratele persoanei vătămate, amândoi având calitatea de moștenitori conform certificatului de moștenitor nr. 22 din data de 11 iunie 2003 privind pe defunctul, decedat la data de 02 aprilie 1989, întocmit la notarul Public din Mun.
În timpul dezbaterii moștenirii făptuitorul a aflat că părinții lui și ai persoanei vătămate aveau acte de proprietate numai pentru suprafața de 195. aferentă imobilului din I,-, deși în fapt terenul deținut de mai mulți ani avea o suprafață de peste 300.
Învinuitul s-a hotărât să facă demersuri în vederea obținerii unui act de proprietate pentru diferența de teren stăpânită în fapt, scop în care a apelat la serviciile învinuitei.
Aceasta a încheiat contractul de asistență juridică din data de 08 august 2003, având ca părți pe învinuitul în calitate de client și în calitate de avocat. De menționat, că la rubrica "pentru clientul" de la art. 1 intitulat obiectul contractului figurează atât învinuitul cât și persoana vătămată.
La aceeași dată, 08.08.2003, învinuita a întocmit o acțiune în constatare, înregistrată ulterior la Judecătoria Iași la nr. 13.108/2003 în numele învinuitului.
În timpul judecății învinuitul și persoana vătămată, au fost asistați de către făptuitoarea.
Prin sentința civilă nr. 2257 din data de 01.03.2004 pronunțată în dosarul nr. 13.108/2003 instanța de judecată a respins acțiunea introdusă de reclamanții și ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
La data de 21.11.2005, persoana vătămată a formulat plângere împotriva învinuitului acuzându-l de săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, constând în semnarea acțiunii ce a format obiectul dosarului nr. 13.108/2003 a Judecătoriei Iași. Ulterior, la datele de 07.12.2005 respectiv 16.01.2006 și 08.03.2006 persoana vătămată a formulat plângeri împotriva învinuitei pe care a acuzat-o de aceeași infracțiune, prevăzută de art. 290 Cod penal.
În declarațiile date în fața organelor de cercetare penală persoana vătămată a susținut că fratele său, învinuitul, nu i-a adus la cunoștință faptul că a întocmit acțiunea în constatare în numele amândurora, că în acest mod învinuitul ar fi încercat să-i ascundă demersul făcut în vederea obținerii actului de proprietate pentru diferența de teren deținută de părinții lor pe- Deși a fost citat de mai multe ori, nu s-a prezentat la procuror în vederea audierii.
Din probele administrate în cauză a rezultat că învinuitul s-a hotărât, fără să aibă acordul fratelui său, să-l treacă în acțiunea în constatare întocmită și depusă la Judecătoria Iași de către învinuita. Aceasta a modificat acțiunea redactată inițial numai în numele învinuitului, în sensul că a adăugat și numele persoanei vătămate. Astfel, acțiunea în constatare a avut ca reclamanți frații și, reprezentați în dosarul nr. 13.108/2003 al Judecătoriei Iași, pârât fiind Consiliul Local
Audiat fiind, învinuitul a declarat că a discutat cu fratele său, despre acțiunea în constatare introdusă la Judecătoria Iași, însă nu i-a comunicat că intenționează să-l introducă și pe el în cauză în aceeași poziție procesuală. Învinuita a declarat că a modificat acțiunea întocmită inițial în numele clientului său, la cererea acestuia, adăugând și numele lui, considerând că, cu asemenea modificare nu contravine reglementărilor privind activitatea de asistență juridică desfășurată de avocat.
Fapta învinuitului, de aod etermina pe învinuita să adauge numele persoanei vătămate într-o cerere de chemare în judecată, fără să aibă o împuternicire legală în acest sens, constituie infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 25 raportat la art. 290 Cod penal. Învinuita se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută și pedepsită de art. 290 Cod penal, constând în consemnarea fără drept a numelui persoanei vătămate în acțiunea în constatare, ce a format obiectul dosarului civil nr. 13.108/2003 al Judecătoriei Iași.
În timpul cercetărilor, învinuiții și au avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptelor pentru care au fost cercetați.
Se apreciază că faptele săvârșite de cei doi învinuiți nu prezintă un grad de pericol social ridicat, având în vedere lipsa antecedentelor penale, atitudinea lor în timpul cercetărilor, precum și consecințele pe care le produce înscrisul falsificat în modalitatea prezentată mai sus.
Față de considerentele prezentate, urmează a se aplica dispozițiile art. 181Cod procedură penală, respectiv ale art. 90, 91 lit. "c" Cod procedură penală, referitoare la amenda administrativă.
În baza dispozițiilor art. 278 alin. 1 Cod procedură penală numiții și s-au adresat cu plângere procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași care prin ordonanța nr. 1017/II/2/2007 și 1043/II/2/2007 (înregistrate separat și conexate) din 20.11.2007 au fost respinse ca neîntemeiate.
Soluția dispusă în dosarul penal nr. 106/P/2007 a fost atacată cu plângere la Curtea de Apel Iași, în termen legal, de către petenta fiind înregistrată sub nr. 767/45/19.11.2007.
În plângerea formulată se arată că a încheiat cu clientul său un acord de asistență juridică cât și fratelui acestuia, situație de necontestat.
a solicitat să fie trecut și fratele său în acțiunea introdusă întrucât era de natură să aducă beneficii și acestuia.
Chiar dacă nu ar fi convenit ca fratele său să introducă acțiunea este important pentru avocat cât i s-a spus că acțiunea trebuia formulată în numele ambilor și să încheie contractul de asistență în numele celor doi, situație dovedită în cauză.
Potrivit art. 126(5) din Statutul profesiei de avocat, acesta are dreptul de a acorda asistență juridică și unei terțe persoane, nu numai cu cel care se încheie contractul de asistență.
A solicitat admiterea plângerii, desființarea ordonanței și pronunțarea achitării în baza dispozițiilor art. 10 lit. "a" Cod procedură penală.
Verificând ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei - Curtea constată că plângerea este nefondată.
Numiții și s-au aflat în litigiu cu privire la imobilul - suprafață de teren - situat în I,-.
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Iași sub nr. 13.003/2003 reclamantul a chemat în judecată pe fratele său - pârâtul - solicitând să se dispună ieșirea părților din indiviziune.
Pârâtul a formulat întâmpinare dar și cerere reconvențională.
Ulterior promovării acestei acțiuni la 08 august 2003 sub nr. 13.108/2003 a fost înregistrată și acțiunea civilă în constatare a dobândirii dreptului de proprietate a terenului situat în I,-, prin uzucapiune.
Din petitul acțiunii rezultă că cererea redactată de avocat îi viza pe ambii reclamanți: și, ambii cu domiciliul în I,-, -. A,. 1,. 7 în contextul în care avea domiciliul în I,- și nu a avut cunoștință de existența acestui proces.
Împuternicirea avocațială emisă de din iulie 2003 cât și contractul de asistență juridică - fără număr - din 08.08.2003 conferea avocatului posibilitatea de redactare acte, cereri căi de atac, de asistare, reprezentare și acordarea de consultații juridice pentru și, deși contractul fusese încheiat numai cu.
Dispozițiile art. 126 alin. 5 din Statutul profesiei de avocat și arătate de petentă în plângerea de față, prevăd că "în cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract, dacă textul acceptă chiar și tacit, încheierea contractului în astfel de condiții".
Din declarația petentei rezultă că nu a discutat niciodată cu despre introducerea numelui său în acțiunea de constatare iar ideea introducerii în calitate de reclamant a aparținut lui spre a nu se interpreta acțiunea formulată ca o încercare de îndepărtare de la succesiune.
În raport și de conținutul plângerii nu se poate reține că ar fi acceptat chiar și tacit introducerea acelei acțiuni pe rolul instanței de judecată.
Totodată, potrivit art. 44 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 "avocatul nu poate asista sau reprezenta părțicu interese contrareîn aceeași cauză sau încauze conexe".
Acțiunea de ieșire din indiviziune este o cauză conexă unde părțile și aveau interese contrarii, situație în care petenta nu putea asista și reprezenta aceleași părți - de data aceasta în calitate de reclamanți - conform acțiunii în constatare introdusă și susținută.
Consemnarea fără drept efectuată de petenta a numelui persoanei vătămate în acțiunea în constatare ce a format obiectul dosarului civil nr. 13.108/2003 al Judecătoriei Iași, realizează latura obiectivă a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal.
Întrucât fapta prezintă un pericol social redus și raportat și atitudinii acesteia precum și a consecințelor produse de înscrisul falsificat, în mod corect au fost aplicate dispozițiile art. 18 ind. 1 Cod penal.
Nu poate fi primită critica petentei privind aplicarea dispozițiilor art. 10 lit. "a" Cod procedură penală, întrucât acest caz al scoaterii de sub urmărire penală privește situația în care "fapta nu există".
Față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. "a" Cod procedură penală, plângerea formulată de petenta a fi respinsă ca nefondată.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală petenta va fi obligată și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta, domiciliată în I,-,. 3,. D, parter,. 2, împotriva ordonanței procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași nr. 106/P/2007 din 28 septembrie 2007, ordonanță pe care o menține.
Obligă petenta la 20 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 ianuarie 2008.-
PREȘEDINTE,
Grefier,
Red.
Tehnored.
22.01.2008
2 ex.-
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu
