Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 7/2010. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - art. 2781Cod procedură penală -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

SENTINȚA NR. 7

Ședința publică din 27 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Andronic Tatiana Luisa

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, pronunțarea asupra plângerii formulate de petenta, domiciliată în comuna Sadova nr. 166, jud. S, împotriva rezoluțiilor nr. 337/P/2007 din 30.06.2009 și nr. 343/II/2/2009 din 14.07.2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Dezbaterile asupra cauzei în fond au avut loc în ședința publică din 22 ianuarie 2010, susținerile celor prezenți fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 27 ianuarie 2010.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra plângerii de față, constată următoarele:

Prin plângerea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr- la data de 10.09.2009 petenta a solicitat în temeiul art. 2781alin. 8 lit. b Cod procedură penală desființarea rezoluțiilor nr. 337/P/2007 din 30.06.2009 și nr. 343/II/2/2009 din 14.07.2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și trimiterea cauzei parchetului în vederea începerii urmăririi penale față de intimați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor reclamate.

În motivarea plângerii, arată că testamentele prin care și au testat în favoarea lor sunt întocmite în ianuarie 2000 sub nr. 22 și 23, în timp ce testamentele falsificate au fost autentificate în martie 2000 sub nr. 780 și 781, ceea ce prezumă că în acest interval intimatul a autentificat 758 înscrisuri.

Mai susține că nu s-a verificat dacă există cererea depusă la notar de și pentru efectuarea testamentelor și nici chitanțele de plată a taxelor și onorariului datorat pentru efectuarea actelor, impunându-se a se stabili dacă falsificarea înscrisurilor s-a efectuat în 2007.

Au mai criticat soluția procurorului și cu privire la fapta de uz de fals în ceea ce îi privește pe intimații și, care au săvârșit fapta cu vinovăție, având în vedere că au solicitat întocmirea certificatelor de moștenitor în baza testamentelor false după ce a promovat acțiune la instanță, respinsă în 2007.

În dovedirea plângerii, petenta a depus la dosar o serie de înscrisuri, respectiv declarațiile autentificate ale numiților a, C G, și fișa de consultații medicale nr. 840 emisă pe numele.

La data de 27.11.2009, ca urmare a solicitării instanței, intimatul a prezentat la acest termen de judecată registrul general notarial pe anii 1999-2000.

S-a încheiat un proces verbal ( 55 dosar) privind verificările efectuate în registrul și chitanțierul notarial.

S-a constatat de instanță că la pozițiile 1207 și 1208 privind încheierile de autentificare cu nr. 780 și 781 din 06.03.2000 figurează înscrise persoanele cu numele și. Verificându-se originalul chitanțierului, chitanțele începând cu nr. 781 din seria - nr. - pentru anul 2000 până la nr. de chitanță 800 s-a constatat că, chitanțele cu nr. 787 și 788, ambele din data de 06.03.2000, sunt înscrise pe numele de, numerele de chitanță corespund mențiunilor efectuate în registrul general notarial. Sumele înscrise pe cele două chitanțe aparținând notarului sunt în sumă de 100.000 lei fiecare și reprezintă conform celor înscrise, taxă testament. Verificându-se registrul original prezentat instanței s-a constatat că la pozițiile nr. 21 și 22, ambele din 07.01.2000, sunt înscrise persoanele și.

Verificând rezoluțiile atacate pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în raport cu disp. art. 2781alin. 7 Cod procedură penală, Curtea constată că plângerea este neîntemeiată.

Astfel, prin plângerea penală formulată, petenta a solicitat a se efectua cercetări față de notarul public pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal, fals intelectual prev. de art. 289 Cod penal, fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. 2 Cod penal, comise prin aceea că la data de 06.03.2000 acesta a întocmit în fals două testamente pe care le-a autentificat sub nr. 780 și 781, în care a consemnat în mod mincinos că defuncții și și-au testat reciproc întreaga avere mobilă și imobilă, înscrisuri pe care ulterior le-a depus într-un dosar civil aflat pe rolul Judecătoriei Cîmpulung

Prin procedura autentificată sub nr. 2844 din 22.11.2007 la BNP " " din mun. I, a împuternicit-o pe mama sa, să o reprezinte în prezenta cauză cât și în alte litigii aflate în curs de soluționare.

a declarat că testamentele autentificate sub nr. 780 și 781 din 06.03.2000 de către BNP " " din mun Cîmpulung M, au fost întocmite în fals de către notarul public, întrucât semnăturile nu au fost executate de către cei doi testatori, iar conținutul actelor nu reflectă realitatea, întrcuât anterior, la 07.01.2000, aceștia ar fi încheiat alte două testamente la același notar, autentificate sub nr. 21 și 22, prin care au lăsat averea fiicei sale și lui.

Aceasta a arătat că după decesul lui, fiica sa a introdus la Judecătoria Cîmpulung Moa cțiune de partaj succesoral, iar la primul termen de judecată a depus la dosar cele două testamente încheiate la 06.03.2000, despre a căror existență nu a cunoscut.

Prin rezoluția nr. 337/P/2007 din data de 30.06.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în temeiul art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 lit. g și d Cod procedură penală s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul - notar public pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal, 289 și 288 alin. 2 Cod penal, întrucât în cauză s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, precum și față de intimații și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 Cod penal, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Pentru a dispune astfel, a reținut procurorul că la data de 07.01.2000 la BNP " " din mun. Cîmpulung M, au fost redactate și autentificate sub nr. 21 și 22 două testamente, prin care și au lăsat minorelor și în cote indivize de părți pentru fiecare întreaga lor avere mobilă și imobilă ce se va găsi în patrimoniul lor la data încetării lor din viață, cu condiția ca acestea să-i întrețină pe tot restul vieții, asigurându-le cele necesare traiului, dându-le îngrijirile necesare, iar la deces să-i înmormânteze potrivit obiceiului locului, obligații care urmau a fi îndeplinite de către părinți până la împlinirea vârstei de 18 ani.

După decesul lui, a introdus la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, la data de 13.09.2007, o acțiune civilă prin care a solicitat partajarea averii defuncților, decedată la data 05.05.2000 și, decedat la data de 04.01.2007, în cote cu, sens în care a depus la dosar testamentele autentificate sub nr. 21 și 22 din 07.01.2000.

În cursul procesului civil, care avea calitate de pârâtă, a depus la dosarul cauzei copiile testamentelor autentificate sub nr. 780 și 781 din 06.03.2000 la BNP " " din mun. Cîmpulung M, din conținutul cărora rezultă că soții și și-au testat reciproc întreaga avere mobilă și imobilă, cu mențiunea că aceasta era ultima lor dorință.

Ca urmare, Judecătoria Cîmpulung M, prin sentința civilă nr. 1742 din 28.11.2007, a respins acțiunea formulată de pentru lipsa calității procesuale pasive, în cauză nefiind pronunțată o hotărâre definitivă și irevocabilă.

Conform certificatului de moștenitor nr. 135 din 06.10.2007 emis de BNP " " din mun. Cîmpulung M, întreaga avere care a apraținut defunctei i-a revenit soțului său, în baza testamentului autentificat sub nr. 781/2000, iar potrivit certificatului de moștenitor nr. 136/16.10.2007 întocmit de același notar public, după decesul lui, întreaga sa avere i-a revenit fratelui său,.

La cererea petentei, în cauză au fost audiați în calitate de martori, și, persoane care au arătat, în declarațiile date, că defuncții și, în jurul datei de 06.03.2000, le-au relatat faptul că s-au deplasat la biroul notarial și au încheiat alte două testamente prin care și-au lăsat averea unul în favoarea celuilalt, întrucât nu au primit îngrijirea și ajutorul necesar de la părinții minorelor și și le era frică să nu rămână pe drumuri, fapt de altfel cunoscut din acea perioadă și de.

În cauză a fost efectuată o expertiză criminalistică la Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice I, iar prin raportul întocmit s-a concluzionat că semnăturile ce însoțesc mențiunea " " și " " de pe cele două exemplare ale testamentelor autentificate sub nr. 780 și 781 din 06.03.2000 de către BNP " " din mun. Cîmpulung M, nu au fost executate de către aceștia.

Procedându-se la verificarea registrului general notarial al BNP " ", vol. 12 de la numerele 1803/1999 la 886/2000, s-a constatat că la fila 96 la numerele de înregistrare 1207 și 1208 (poziționate la mijlocul foii) sunt trecute numele lui și cu testamentele autentificate sub nr. 780 și 781, data efectuării mențiunii fiind în ambele cazuri 06.03.2000, nefiind identificate modificări, ștersături ori adăugiri la niciuna dintre rubrici.

Având în vedere că în cauză s-a îndeplinit termenul de prescripție a răspunderii penale, prev. de art. 122 lit. d Cod penal, a dispus procurorul în cauză neînceperea urmăririi penale față de notarul public pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal, fals intelectual, prev. de art. 289 Cod penal, fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. 2 Cod penal.

De asemenea, față de probele existente la dosar nu poate fi reținută în sarcina făptuitorilor și săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal, nefiind date elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii subiective, întrucât aceștia nu au cunoscut în momentul în care au prezentat testamentele în fața instanței de judecată și, respectiv, la biroul notarial, că înscrisurile au fost întocmite în fals, având convingerea că prin conținutul lor, acestea reflectau manifestarea de voință a străbunicului și, respectiv, a fratelui său, motiv pentru care s-a dispus în consecință.

Împotriva rezoluției mai sus menționate a formulat plângere petenta, plângere ce a fost respinsă prin rezoluția nr. 343/II/2/2009 din data de 14.08.2009, ca nefondată.

Curtea, analizând actele premergătoare urmăririi penale, rezultă la data de 06.03.200 la BNP " " au fost autentificate 2 testamente sub nr. 780 și 781, prin care soții și și-au testat reciproc întreaga avere mobilă și imobilă.

Potrivit certificatului de moștenitor nr. 135 din data de 06.10.2007, întreaga avere a defunctei a revenit soțului său, în baza testamentului autentificat sub nr. 781/2000.

Potrivit certificatului de moștenitor nr.136/16.10.2007, după decesul numitului întreaga avere a revenit fratelui său, respectiv intimatul.

Din concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 60 din data de 26.03.2009, întocmit de INEC-Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice I (40-48 ds. parchet) rezultă că semnăturile ce însoțesc mențiunile și de pe cele două exemplare de testamente autentificate sub nr. 780 și 781 din 06.08.2000 nu au fost executate de aceștia.

Din verificarea registrului general notarial aferent anilor 1999-2000, în dreptul pozițiilor 1207 și 1208 sunt trecute numele și prenumele și. Nu au fost identificate modificări, ștergeri sau adăugiri la niciuna din aceste înscrisuri, astfel încât nu se poate vorbi despre o necesitate a completării mijloacelor de probă în sensul arătat de petentă în prezenta plângere, respectiv efectuarea unui supliment la expertiză în vederea determinării vechimii cernelii de pe înscrisurile false și a verificării existenței cerilor depuse la notar pentru efectuarea testamentelor.

A susținut petenta că actele succesorale s-au efectuat abia în anul 2007, în acest sens fiind relevante declarațiile martorilor a, C G(f33,34,35 ds. instanță).

a arată că s-a prezentat la BNP în luna iunie 2007 pentru a verifica dacă testamente autentificate sub nr. 21 și 22 ambele din data de 07.01.2000 au fost sau nu revocate, unde i s-a comunicat verbal că acestea nu au fost revocate.

C G și arată că au cunoștință de faptul că numiții și au lăsat întreaga avere petentei și numitei, lucru cunoscut și de intimatul, iar din luna mai 2000 numita a fost imobilizată la pat, astfel încât nu s-ar fi putut deplasa în luna martie 2000 pentru a semna un alt testament.

Însă din cele relatate de mai sus numiții nu se poate desprinde concluzia că data întocmirii testamentelor autentificate sub nr. 780 și 781 ar fi alta decât cea menționată în registru.

Față de data întocmirii celor 2 testamente rezultă că termenul de prescripție de 5 ani prev. de art. 122 alin. 1 lit. d Cod penal, prevăzut ca o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale s-a împlinit, astfel încât soluția cu privire la intimatul este corectă.

Cât privește soluția pronunțată cu privire la ceilalți doi intimați, aceasta este de asemenea corectă.

Uzul de fals se săvârșește cu intenție directă. Aceasta implică, înainte de toate, cunoașterea de către făptuitor, în momentul săvârșirii faptei, a împrejurării că înscrisul pe care îl folosește este un înscris fals.

Or, în speță, din materialul probator existent la dosar nu rezultă că intimații și au cunoscut aspectul că semnăturile ce însoțesc mențiunile și nu aparțin defuncților, ei având convingerea că cele 2 înscrisuri reflectau manifestarea de voință a acestora.

Față de cele mai sus reținute, Curtea, constatând că rezoluțiile atacate sunt legale și temeinice, în temeiul art.2781alin.8 lit.a Cod procedură penală va respinge plângerea petentei, ca nefondată.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta, domiciliată în comuna Sadova nr. 166, jud. S, împotriva rezoluțiilor nr. 337/P/2007 din data de 30.06.2009 și nr. 343/II/2/2009 din data de 14.09.2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, intimați fiind, și.

Obligă petenta să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.01.2010.

Președinte, Grefier,

Re.

Tehnored.

2 ex./08.02.2010

Președinte:Andronic Tatiana Luisa
Judecători:Andronic Tatiana Luisa

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 7/2010. Curtea de Apel Suceava