Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 725/2009. Curtea de Apel Craiova

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 725

Ședința publică de la 07 Iulie 2009

PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Membri Doru Filimon

- - - - JUDECĂTOR 3: Valentina

- - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

Pe rol, soluționarea recursului declarat de petenta SC Asigurări SA B - Sucursala S, împotriva sentinței penale nr. 53 de la 27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat avocat și consilier juridic pentru recurentă și intimatul, asistat de apărător ales.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Consilier juridic pentru recurentă, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale, admiterea plângerii, desființarea rezoluției și trimiterea cauzei la Tribunalul O l

A arătat că instanța nu a analizat toate împrejurările invocate în plângere.

Avocat - pentru recurenta petentă, pune concluzii în sensul celor solicitate de consilier juridic

Avocat pentru intimata solicitat respingerea recursului formulat ca nefondat și obligarea petentei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

A arătat că instanța a soluționat în mod corect plângerea.

Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului formulat ca nefondat și obligarea recurentei la cheltuieli judiciare avansate de stat.

A arătat că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea de fals intelectual și că acesta nu a acționat cu intenție.

Intimatul având cuvântul, a arătat că își însușește concluziile apărătorului.

CURTEA,

Asupra recursului de față;

Prin sentința penală nr. 53 de la 27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, a fost respinsă plângerea formulată de petenta persoană interesată SC ASIGURĂRI SA B PRIN SUCURSALA cu sediul în mun. S, bd. -, nr.5, jud. O, împotriva rezoluției din 23.01.2009 pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt în dosarul nr. 985/II/2/2008, ca nefondată.

S-a menținut rezoluția procurorului.

A fost obligată persoana juridică interesată la plata sumei de 40 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, persoana interesată SC Asigurări SA prin Sucursala Saf ormulat plângere împotriva rezoluției cu nr. 315/P/2008 emisă la data de 27 nov. 2008 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt prin care pentru fapta de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. 1.Cod Penal s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorului.

În motivarea plângerii s-a arătat că în legătură cu accidentul auto petrecut la data de 4.07.2008 pe raza com. jud O în care a fost avariată mașina marca cu nr. de înmatriculare - făptuitorul în calitatea sa de agent de poliție a consemnat în procesul verbal de constatare a contravenției seria - nr. - din 5.07.2008 ora 10,00 consemnat împrejurări care nu corespund realității,anume cele privind implicarea autoturismului cu nr. - cât și faptul că prima mașină de fapt ar fost condusă de numitul pe OG când de fapt la volan s-ar fi aflat fiul acestuia, care era însoțit de un alt tânăr. Se solicită în acest sens ascultarea martorului ocular și a șefului de post al comunei menționate.

În susținerea plângerii s-a prezentat în copie rezoluția primului procuror al Parchetului menționat cu privire la parcurgerea procedurii prevăzută de art.275-278 Cpp și adresa acestui Parchet de trimitere acestei din urmă rezoluții către persoana interesată.

În vederea soluționării plângerii s-a atașat dosarul de urmărire penală.

In raport de actele dosarului, instanța de fond a constatat că plângerea de mai sus este nefondată, pentru următoarele considerente

Cu privire la calitatea procesuală a persoanei juridice de mai sus s-a reținut, prin raportare la prevederile art. 278 indice 1 Cpp dar și la clasificarea infracțiunii prevăzută de art. 289 alin. 1 Cp, ca fiind una de pericol și nu de rezultat, în funcție de urmarea pretinsă de latura obiectivă, că aceasta este de,persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate",denumită în continuare -persoană interesată. Ori, din acest punct de vedere s-a constatat că persoana juridică menționată a justificat atât un interes general de asigurare a legalității cât și unul particular ținând de nevoia ca în activitatea sa de asigurător să nu i se opună înscrisuri oficiale false.

De asemenea, s-a reținut că plângerea a fost formulată în termenul de procedură de 20 de zile, prevăzut de art. 278 indice 1 alin. 1 Cpp. Potrivit mențiunilor de pe adresa de comunicare în corelare cu datele din Borderoul recomandatelor din data de 2.02.2009, a rezultat că rezoluția primului procuror a fost comunicată persoanei interesate la data de 3.02.2009, astfel că plângerea depusă la data de 23.02.2009 este în termenul menționat,calculat în condițiile art. 186 alin. 1 și 2 Cpp.

S-a constatat că făptuitorul avea la data menționată calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare potrivit mențiunilor din referatul cu propunere de declinare competenței cu nr. A/-din 7.10.2008 al IPJ O,caz în care competența după calitatea persoanei revine, potrivit art. 278 indice 1 alin. 1 teza penultimă C.P.P. instanței competentă să judece cauza în primă instanță,adică Tribunalului O l

S-a reținut că rezoluția procurorului, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitor și aceea a primului procuror prin care s-a respins plângerea împotriva rezoluției procurorului sunt temeinice, pentru următoarele:

Probele cauzei administrate de procuror și consemnate în înscrisurile și planșele fotografice aflate la dosarul de urmărire penală au atestat că elemente de fapt consemnate în procesul verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii administrative cu seria - nr. - din 5.07.2008 ora 10,00 întocmit de făptuitor în calitate de agent constatator, deci ca funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu de autoritate, referitoare la implicarea autovehiculului marca nr.- condusă de numitul la data de 5.07.2008 într-o coliziune cu autovehiculul cu nr. 11-OT- condus de numitul nu OG corespund adevărului.

în acest sens sânt probele ce rezultă din chiar raportul întocmit de făptuitor la data de 26.09.2008 câtre șeful IPJ O în care consemnează că la locul accidentului nu se afla autovehiculul cu nr. OT-02.- și nici conducătorul acestuia, că acesta a venit la locul accidentului după sosirea făptuitorului și i s-a motivat situația de către numitul prin OG aceea că a fost necesar să își, aducă actele".

Aceste probe s-au corelat cu cele ce rezultă din declarația numitei care, în calitate de martor ocular, a menționat că în data de 4.07.2008 a observat accidentul mașinii marca care a fost cauza de pierderea controlului direcției de mers după depășirea mașinii în care se afla martora, fără ca în impact să fie implicat autovehiculul cu nr. OT -02.- dar și cu acelea din declarația telefonică a martorului,ginerele acestei martore aflat la volanul mașinii marca, consemnată în procesul verbal din 23 sept. 2008, care este în același sens. Mai mult, aceste probe se corelează cu cele din declarația martorului care menționează că în curul anului 2008 autovehiculul cu nr. - aflat în dotarea Primăriei com. nu a fost implicat în nici un accident de circulație,nu a fost reparat și nici nu are cunoștință de vreun accident de circulație pe raza comunei menționate.

S-au mai reținut ca probe și bunele relații dintre numiții și OG, pe baza faptului că aceștia au cooperat pentru a obține despăgubiri de la persoana interesată în calitate de asigurător de răspundere civilă. În plus, s-a constatat că planșele fotografice ale acestui din urmă vehicul nu permit examinarea detaliată a barei de protecție din față din dreapta despre care numiții și OG au afirmat că a fost implicată în accident prin coliziune cu de protecție din spate stânga a auto marca.

Probă concludentă a fost și faptul că numitul a OG renunțat la judecată în cadrul acțiunii civile formulată împotriva asigurătorului menționat după ce s-au declanșat procedurile judiciare penale de față.

Cu toate acestea, în cauză, procurorul în mod temeinic a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. 1 Cp.

Această concluzie s-a impus pe baza constatării că faptele și împrejurările consemnate de făptuitor corespund percepției realității și reprezentării acesteia pe care a avut-o în momentele imediat ulterioare accidentului prin exercitarea conformă a obligațiilor de serviciu dar nu corespund adevărului obiectiv care este cel ce reiese din analiza și sinteza probelor de mai sus.

În concret s-a constatat, pe de o parte, că există probe din care rezultă că făptuitorul a făcut demersurile necesare pentru a stabili adevărul prin deplasare la locul accidentului, observarea autovehiculelor implicate și a avariilor acestora, de mică importanță la din față dreapta la cel marca cu nr. -, dar importante la cel marca, luarea de declarații celor ce au susținut că au fost implicați în coliziune și efectuarea de investigații în baza cărora a obținut informația că autoturismul marca ar fi fost condus de o altă persoană decât.

În aceste condiții s-a constatat că în raport de conduita sa, făptuitorul, din punct de vedere psihic, nu a acționat cu vinovăție în vreo formă a acesteia, atâta timp cât a făcut toate demersurile pentru aflarea adevărului și l-a prezentat în actul de constatare potrivit percepției și reprezentării sale despre acesta.

Din punct de vedere intelectiv aceasta înseamnă că făptuitorul nu și-a dat seama de adevărul obiectiv și nici nu este în culpă sub acest aspect iar, din această cauză, nu se pune nici problema laturii volitive a vinovăției întrucât făptuitorul nu a urmărit și nici nu putea urmări scopuri ilicite prin consemnările sale în procesul verbal de contravenție.

Același sens îl are aspectul că s-a produs o eroare materială pe autorizația de reparație a vehiculului cu privire la datarea acestui document.

Potrivit art. 200.C.P.P. privind obiectul urmăririi penale, privește strângerea probelor privind existența infracțiunilor, identificarea făptuitorilor și stabilirea vinovăției acestora pentru a se constata dacă este cazul să fie trimiși în judecată dar, potrivit art. 221 alin. 1.C.P.P. drept condiție prealabilă a acesteia este sesizarea organelor de urmărire penală prin plângere sau denunț ori sesizarea din oficiu a acestora când află pe altă cale de comiterea unei infracțiuni.

Instanța de judecată este ținută de limitele investirii sale prin plângerea formulată în condițiile art. 278¹alin. 1.C.P.P. de către persoana interesată, astfel că nu era în drept să dispună o soluție de trimitere a cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale pentru alte fapte decât cele ce fac obiectul sesizării.

Referitor la elementele de fapt cu valoare de probe care dovedesc aceea că atâta timp cât numitul avea OG cunoștință de caracterul fals al procesului verbal de contravenție și l-a folosit în vederea producerii de consecințe juridice (obținerea de despăgubiri de la asigurător) s-a pus problema faptei de uz de fals prevăzută de art. 291 teza I-a

Cod Penal

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta SC Asigurări SA B - Sucursala S, care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale, admiterea plângerii, desființarea rezoluției și trimiterea cauzei la Tribunalul O l t, arătând că instanța nu a analizat toate împrejurările invocate în plângere.

Recursul este nefondat.

Instanța de fond a apreciat în mod corect că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, întrucât intimatul nu a acționat cu vinovăție, stabilind, potrivit probelor administrate în cauză că intimatul a făcut demersuri pentru a stabili împrejurările în care s-a produs accidentul și a întocmit procesul verbal potrivit propriilor constatări.

Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea în temeiul art. 385¹⁵pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursul formulat ca nefondat, iar în temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurenta la 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de petenta SC Asigurări SA B - Sucursala S, împotriva sentinței penale nr. 53 de la 27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, ca nefondat.

Obligă recurenta la 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 7 iulie 2009.

- - - - -

Grefier,

Red.jud.GC.

Gh.

IB/17.07.2009

Președinte:George Ciobanu
Judecători:George Ciobanu, Membri Doru Filimon, Valentina

Vezi şi alte speţe de drept penal: