Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 79/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ Nr. 79
Ședința publică de la 07 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Dumitrescu
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind judecarea cauzei penale directe, având ca obiect " plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată", formulată de petentul -, împotriva rezoluției din 5 martie 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr.409/P/2008.
Conform disp.art.297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că se prezintă petentul -, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, că este al doilea termen de judecată, că la termenul anterior, cauza s-a amânat la solicitarea petentului - pentru a-și angaja apărător, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Petentul -, depune la dosar, concluzii scrise însoțite de un set de înscrisuri - 42 file - de care înțelege să se folosească în plângerea promovată, înscrisuri care după ce au fost semnate și datate de către președintele de complet, se atașează la dosarul cauzei.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea plângerii.
Petentul - având cuvântul, solicită admiterea plângerii împotriva soluției de netrimitere în judecată, infirmarea rezoluției Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, desființarea rezoluției procurorului nr.409/P/2008 și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi și continuarea cercetărilor față de numitul.
Susține petentul că, la data când s- încheiat contractul de vânzare - vânzarea între numiții și - ( în calitate de vânzători) și ( în calitate de cumpărătoare) suprafeței de 176,98 mp situată în I,-, notarul public cunoștea faptul că, titlul cu care se proba proprietatea ( titlul de proprietate nr.-/02.10.1995) fusese anulat de o instanță de judecată printr-o hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă ( sentință civilă nr.14380 din 08.07.2002).
Susține petentul că, notarul public și-a exercitat în mod abuziv atribuțiile specifice funcției cu ocazia autentificării contractului de vânzare - cumpărare, întrucât nu a verificat legalitatea actelor prezentate de părți, respectiv acea hotărâre judecătorească, producându-i astfel o vătămare a intereselor legitime
Mai precizează petentul că, procurorul a făcut o anchetă sumară fără să ia în calcul toate probele din dosar.
Pentru motivele susținute oral și detaliate în concluziile scrise depuse la dosar, solicită admiterea plângerii.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere plângerii formulată de petentul - ca neîntemeiată și a se menține rezoluția din 5 martie 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr.409/P/2008 ca fiind legală și temeinică.
Susține procurorul că, înscrisurile prezentate de părți notarului public erau emise de instituții publice, așa încât nu avea motive de suspiciune cu privire la forma și conținutul acestora. Cu probele administrate în cauză nu s-a dovedit că notarul public - și-a exercitat în mod abuziv atribuțiile specifice funcției și nici intenția de a cauza o vătămare a intereselor legale ale petentului.
Declarând închise dezbaterile, curtea, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
Curtea,
Deliberând asupra cauzei penale de față;
Prin plângerea formulată petentul a solicitat desființarea rezoluției din 5 martie 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr. 409/P/2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246 cod penal și art. 289 cod penal.
Motivându-ți plângerea, petentul a susținut că:
- nelegalitatea soluției procurorului urmare nerespectării dispozițiilor legale privind procedura abținerii întrucât procurorul care soluționat cauza este același care a disjuns cauza când se afla pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și a declinat-o în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI;
- încălcarea dreptului la apărare de către procurorul de caz ce a ignorat cererea sa privind administrarea de probe;
- soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de notarul este greșită în condițiile în care vinovăția acestuia în comiterea faptelor reclamate este dovedită și constă în neîndeplinirea obligațiilor impuse de dispozițiile Legii nr. 36/1995 cu ocazia încheierii la data de 25.05.2004 a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 257 ce a avut ca obiect înstrăinarea suprafeței de 176,98. având ca vânzători pe numiții și (fost ) -, iar în calitate de cumpărători pe numita.
Susține petentul că notarul a ignorat voit faptul că la momentul când s-a produs vânzarea suprafeței de 176,98 titlul cu care se proba proprietatea fusese anulat de o instanța de judecată printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, că parcela nr. 238/4 în suprafață de 176,98 nu figurează în titlul de proprietate și a fost vândută fără a se fi procedat anterior la dezlipirea ei din restul suprafeței înscrise în titlul de proprietate și că deși pe parcela vândută exista edificată o construcție în contract figurează ca suprafață de teren liberă de construcții.
Alăturat plângerii formulate, petentul a depus la dosarul cauzei în copie sentința civilă nr. 14380 din 8 iulie 2002 a Judecătoriei Iași, antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 226 din 12 mai 2004, sentința civilă nr. 9006 din 8 mai 2002 a Judecătoriei Iași, sentința civilă nr. 14984 din 6.11.2000 a Judecătoriei Iași, autorizația de construire nr. 329 din 22.07.2004, emisă de Primarul municipiului I, certificatul de urbanism nr. 607 din 27.09.1993, contractul de vânzare-cumpărare nr. 2423 din 4 iulie 1996, titlul de proprietate nr. - din 30.05.1994, emis de Comisia Județeană documentații cadastrale, act de dezmembrare nr. 3566 din 15 septembrie 2006 și o serie de articole din ziarele ieșene.
Pentru motivele expuse, petentul a solicitat desființarea rezoluției și trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale.
Curtea, verificând rezoluția atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului și a înscrisurilor prezentate de petent prin prisma criticilor formulate, constată următoarele:
Petentul a formulat plângere împotriva numitului - notar public - pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 cod penal și fals intelectual prevăzută de art. 289 Cod penal.
Prin rezoluția din 5 martie 2009 dată în dosarul nr. 409/P/2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iașia dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul, în temeiul art. 228 alin. 4, art. 10 lit. a Cod procedură penală.
Pentru a se dispune astfel s-a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
La data de 26 mai 2006 s-a încheiat un contrat de vânzare-cumpărare între numiții și - (în calitate de vânzător) și (în calitate de cumpărătoare). Obiectul contractului a fost suprafața de 176,987 este situată în I,-, parcela 1 (238/4) din sectorul cadastral 7, având numărul cadastral 12.716 cu vecinii: și (fost ) -, și. Prețul terenului a fose de 15.000 USD.
Contractul a fost autentificat prin încheierea nr. 257/26 mai 2004 la Biroul Notarului .
În contract se menționează că terenul este trecut în titlul de proprietate nr. 183.195/1995.
Din relațiile obținute de la Oficiul de cadastru și Imobiliară I rezultă că terenul a fost intabulat pe numele și (fost ) - prin încheierea judecătorului delegat nr. 9518/24 martie 2004, fiind înscris în cartea funciară nr. 41610 a municipiului I.
La baza acestei înscrieri au stat sentințele civile nr. 17322/1999 a Judecătoriei Iași, respectiv nr. 9006/8 mai 2002 a aceleași instanțe, prin aceste hotărâri judecătorești s-au admis acțiunile în revendicare a numiților și (fost ) - împotriva pârâților (sentința civilă nr. 17322/1999) și (sentința civilă nr. 9006/2002. În ambele hotărâri s-a dispus ca pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 176,98 - identică cu obiectul contractului de vânzare-cumpărare din discuție.
În aceste condiții se constată că la autentificarea contractului de vânzare-cumpărare, notarul public nu a încălcat nici o normă legală prin care să se producă o vătămare a intereselor legitime ale lui. Prin urmare fapta de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 Cod penal nu există.
De asemenea, nu există nici infracțiunea de fals material, prevăzută de art. 289 Cod penal.
În urma plângerii formulate de petent, soluția adoptată în dosarul nr. 409/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘIa fost supusă controlului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI care, prin rezoluția nr. 325/II/2/2009 din 22.04.2009 a respins ca neîntemeiată plângerea și menținut soluția de neîncepere a urmăririi penale.
Fiind învestită cu judecarea plângerii promovate de petent în condițiile art. 278 ind. 1 Cod procedură penală instanța constată că soluția dată de procuror este legală și temeinică, bazându-se pe o corectă analiză și o justă evaluare a probelor administrate.
Prin plângerea formulată petentul a invocat nelegalitatea soluției procurorului prin încălcarea prevederilor legale privind procedura abținerii procurorului.
Critica formulată nu este fondată.
Prin referatul întocmit la data de 10 octombrie 2008 în dosarul nr. 1293/VIII/1/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iașis -a dispus, raportat la calitatea persoanei reclamate, trimiterea plângerii promovate de petentul - împotriva notarului public, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași spre competentă soluționare.
Soluția de trimitere a cauzei la parchetul competent a fost pronunțată de același procuror ce a soluționat plângerea petentului, împrejurare ce nu se circumscrie vreunuia dintre cazurile de incompatibilitate a procurorului prevăzute de dispozițiile art. 49 Cod procedură penală, astfel că nu se poate reține că ar fi existat vreo încălcare a prevederilor legale din materia abținerii.
Procedând la soluționarea plângerii petentului, procurorul, în cadrul actelor premergătoare ce trebuie efectuate în vederea începerii sau nu urmăririi penale a administrat legal un material probator suficient și îndestulător să confirme împrejurarea că în cauză există unul din cazurile ce împiedică începerea urmăririi penale, respectiv art. 10 lit. Cod procedură penală.
Situația de fapt reținută prin rezoluție corespunde actelor premergătoare efectuate, respectiv examinarea înscrisurilor depuse cu prilejul autentificării contractului de vânzare-cumpărare nr. 257/26.05.2004 și documentației ce a stat la baza încheierii de intabulare nr. 9518/24.03.2004, nefiind răsturnată prin înscrisurile depuse de petent în fața instanței de judecată.
Petentul a fost audiat în cauză cu privire la sesizarea formulată și a depus acte în susținerea plângerii sale, i-au fost puse la dispoziție mijloacele procedurale necesare pentru apărarea drepturilor și intereselor sale, nefiindu-i cauzată nici o vătămare, susținerile sale în sens contrar fiind neîntemeiate.
Împrejurarea că persoana reclamată nu a fost audiată nu constituie un motiv de nelegalitate întrucât dispozițiile procedurale nu obligă la audieri în această fază procesuală iar materialul probator existent la dosar a fost considerat suficient pentru evaluarea plângerii formulate.
Pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză, procurorul a reținut în mod corect că numitul nu a săvârșit acțiuni sau inacțiuni care să se circumscrie conținutului infracțiunilor reclamate de petent.
La data de 26 mai 2004 intimatul, în calitate de notar public, a autentificat contractul de vânzare-cumpărare nr. 257 între numiții - și (fost ) -, în calitate de vânzători, și, în calitate de cumpărătoare.
Obiectul vânzării l-a constituit suprafața de curți - construcții de 176,98 identică cu parcela 1(238/4).
La data încheierii contractului părțile a prezentat titlul de proprietate nr. -/1995 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a Județului I, încheierea nr. 9518 din 24.05. 2004 dată de judecătorul delegat prin care s-a dispus înscrierea suprafeței de teren în Cartea funciară nr. 41610, extrasul de carte funciară, certificatul emis de Direcția Finanțe Pe Locale I, planul de amplasament și delimitare al corpului de proprietate, memoriul tehnic, antecontractul de vânzare - cumpărare nr. 226 din 12 mai 2004 și sentințele civile nr. 9006 din 8 mai 2002 și 14380 din 8 iulie 2002 pronunțate de Judecătoria Iași.
Pe baza actelor puse la dispoziție de părți, intimatul și- format convingerea că sunt îndeplinite condițiile legale pentru încheierea actului, a stabilit identitatea părților și după citirea actului a procedat la luarea consimțământului fiecărei părți și a redactat și autentificat înscrisul conform voinței exprimate a părților.
Notarul public nu a avut vreun motiv legal să refuze, în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 36/1995, legea notarilor publici și a activității notariale, actul pe care urma să-l întocmească necuprinzând clauze contrare legii sau bunelor moravuri.
Prin urmare nu se poate reține în cauză că notarul public ar fi acționat intenționat sau din neglijență într- manieră de natură a încălca sau îngrădi drepturile petentului, criticile sale sub aspectul valabilității actelor puse la dispoziție de părți sau a actului notarial încheiat nu pot fi analizate în acest cadru procesual, fiind de competența instanțelor de judecată investite în conformitate cu prevederile Codului d e procedură civilă.
De asemenea, materialul probator al cauzei nu a dovedit că notarul public, cu prilejul autentificării contractului de vânzare-cumpărare nr. 257 din 26.05.2004 ar fi atestat fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului sau ar fi omis să insereze aspecte de fapt care ar fi fost solicitate de către părți sau împrejurări esențiale pentru valabilitatea juridică a actului.
Pe cale de consecință, față de considerentele expuse, instanța apreciază că, în mod corespunzător, procurorul a stabilit că în sarcina notarului public nu poate fi reținută săvârșirea vreunei fapte de natură penală, activitatea desfășurată de acesta, respectând întocmai obligațiile impuse de dispozițiile Legii nr. 36/1995 privind exercitarea activității notariale.
Ca urmare, Curtea constată că este legală și temeinică rezoluția procurorului prin care s- dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 Cod penal și art. 289 Cod penal.
În raport cu cele menționate mai sus, în baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală, va fi respinsă ca nefondată plângerea promovată de petent împotriva rezoluției din 5 martie 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași în dosarul nr. 409/P/2008, rezoluție ce va fi menținută.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală respinge ca nefondată plângerea promovată de petentul - împotriva rezoluției din 5 martie 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr. 409/P/2008 privind neînceperea urmăririi penale față de numitul -, rezoluție pe care o menține.
Obligă petentul să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru petent și de la comunicare pentru intimat.
Pronunțată în ședință publică azi, 7.07.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
27.07.2009
Președinte:Daniela DumitrescuJudecători:Daniela Dumitrescu