Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 80/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE DE FAMILIE ȘI CU MINORI
Dosar nr-
SENTINȚA NR- 80
Ședința publică din data de 13.05.2009
PREȘEDINTE: Georgescu Cristina
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea plângerii formulate potrivit art.278/1 cod procedură penală de petentul, domiciliat în, sat Palanca nr. 109, jud. P, împotriva rezoluției nr. 483/P/2008 din data de 26.02.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI și împotriva rezoluției nr. 329/II/2/2009 din data de 20.03.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimații, judecător la ribunalul Prahova si, domiciliată în P,-,.176,.A,.6, jud. P, în, sat, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul, personal, lipsă fiind intimații si.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Petentul și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând arată că nu mai au cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbateri.
Curtea față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Petentul solicită înaintarea dosarului la comisia juridică din Parlamentul României, dacă nici prin această plângere nu se rezolvă nimic.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea plângerii ca nefondată, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 220 al.1, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reclamate, astfel că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare. Pentru infracțiunea prevăzută de art. 246, susține că în cauză există autoritate de lucru judecat, dat fiind faptul că petentul mai formulat și anterior o plângere pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 privindu-l pe intimatul, plângere ce a fost respinsă și ulterior confirmată de instanțele de judecată.
CURTEA:
Asupra cauzei penale de față reține următoarele: rezoluția
Prin rezoluția nr. 483/P/2008 din 26.02.2009 a Procurorului din cadrul parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI s-a dispus în temeiul art. 228 al.4 rap C.P.P. la art. 10 lit. d si j și C.P.P. văzând cazurile de indivizibilitate prev. de art. 33 lit. a si art. 35, neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii, judecător la ribunalul Prahova, cercetat pentru săvârșirea prev. de art. 246 și, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 220 al.1
S-as observat că în privința făptuitorului, in urma efectuării actelor premergătoare, a rezultat faptul că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare deoarece în cauză există autoritate de lucru judecat, iar în ceea ce o privește pe făptuitoarea de asemenea, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reclamate.
S-a reținut, în esență, în cuprinsul rezoluției că petentul a solicitat declanșarea cercetărilor față de cei doi făptuitori, susținând că intimata ( fosta soție a fratelui său) se bazează pe sprijinul nepotului său si astfel, îl împiedică pe petent să folosească moștenirea ce i se cuvine, nepermițându-i să intre în posesia drepturilor de care beneficiază conform deciziei civile nr. 277/28.03.2006 pronunțată de Tribunalul Prahova și în plus, susținând petentul că toate litigiile derulate pe rolul instanțelor cu au fost influențate de intimatul, prin prisma calității sale deținute în perioada respectivă, de vicepreședinte al Tribunalului Prahova.
Efectuându-se acte premergătoare in cauză, s-a stabilit că pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTIa mai existat o plângere penală formulată de același petent ce a făcut obiectul dosarului nr. 385/P/2008, petentul reclamând aceleași aspecte, respectiv faptul că ar fi influențat cursul litigiilor derulate între si.
S-a observată că plângerea penală respectivă a fost soluționată prin Ordonanța nr. 385/P/2008 din 30.06.2008 prin care conform art. 228 al.4 rap C.P.P. la art. 10 lit. C.P.P. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246, stabilindu-se că faptele sesizate nu există.
Prin rezoluția nr. 1237/II/2/2008 din 27.07.2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTIa fost respinsă ca nefondată plângerea formulată conform art. 278 de C.P.P. către petentul împotriva ordonanței 385/P/2008 din 30.06.2008.
S-a mai reținut că petentul a atacat cele două soluții de neurmărire penală la instanța de judecată conform art. 278/1 iar C.P.P. prin sentința penală nr. 116/11.09.2008 pronunțată in dosarul nr- Curtea de APEL PLOIEȘTI a respins ca nefondată plângerea formulată de petent, împotriva ordonanței nr. 385/P/2008 din 30.06.2008 și a rezoluției nr. 1237/II/2/2008 din 23 iulie 2008, ambele dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Sentința Curții de APEL PLOIEȘTIa rămas definitivă prin respingerea ca nefundat a recursului declarat de petentul, conform deciziei penale nr. 3480/30.10.2008 ( filele 23-30 dosar ).
In raport de cele expuse mai sus, s-a constatat că pretinsa influență exercitată de intimatul in calitate de judecător sau persoană cu funcție de conducere in cadrul Tribunalului Prahova, in litigiile în care a fost parte, este o afirmație care nu-și găsește corespondent in realitate, câtă vreme prin hotărâre definitivă instanța judecătorească a stabilit inexistența faptelor pentru care s-a solicitat antrenarea răspunderii penale a intimatului.
In ceea ce privește pretinsa tulburare de posesie săvârșită de intimata, actele premergătoare efectuate in cauză au stabilit că părțile se află in faza de executare silită a deciziei nr. 277/28.03.2006 pronunțată de Tribunalul Prahova, petentul solicitând punerea in executare a titlului executor reprezentat de această decizie.
Ca atare, s-a format dosarul de executare silită nr. 374/2006 aflat pe rolul Biroului Executorilor Judecătorești si ( filele 35-111 dosar )
Analizându-se condițiile prevăzute de textul incriminator pentru care s- formulat plângerea art. 220 al.1 s-a observat că acesta presupune ocuparea in întregime sau in parte fără drept a unui imobil aflat in posesia altuia, astfel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, deoarece petentul nu s-a aflat niciodată in posesia " cotei părți din moștenire" și nu fost pus niciodată in posesia unui imobil care să-i fi fost ocupat fără drept de către făptuitoarea.
De altfel, decizia nr. 277/28.03.2006 a Tribunalului Prahovao obligă pe să-i plătească o sumă de bani cu titlu de sultă petentului.
Împotriva rezoluției nr. 483/P/2008 din 26.02.2009 procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTIa formulat plângere conform art. 278 petentul C.P.P., iar prin rezoluția nr. 329/II/2/2009 din 20.03.2009 Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI această plângere a fost respinsă ca neîntemeiată, constatându-se că rezoluția atacată este legală și temeinică.
Împotriva celor două rezoluții de mai sus, petentul a formulat plângere la instanța de judecată conform art. 278/1 C.P.P. plângere înregistrată la 3.04.2009 la Curtea de APEL PLOIEȘTI.
În motivarea scrisă a plângerii, petentul a susținut că cele două rezoluții sunt greșite prin aceea că intimatul " a continuat permanent să intervină la toate instanțele, în toate dosarele mele, din anul 1990, pentru că deși am făcut dovada că sunt moștenitor de drept am pierdut de fiecare dată procesele pentru că el este nepotul lui ".
Detaliind motivele plângerii, petentul a mai susținut, în esență, că toate hotărârile judecătorești pronunțate în respectivele dosare au fost influențate de acest intimat, astfel că sunt afectate de nelegalitate si netemeinicie, petentul pierzând de fiecare dată procesele.
În susținerea plângerii sale, petentul a depus la dosar un set de înscrisuri aflate la filele 12-55 dosar fond.
S-a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor atacate, cu consecința trimiterii cauzei la procuror pentru continuarea cercetărilor, iar in caz contrar trimiterea dosarului Comisiei Juridice a Parlamentului României.
Curtea, examinând rezoluțiile atacate, in raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului de urmărire penală atașat, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept față de dispozițiile legale incidente constată că plângerea petentului este nefondată după cum se va arăta în continuare:
In mod judicios s-a reținut prin rezoluțiile atacate că, în speță, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare întrucât există temeiuri legale ce împiedică punerea in mișcare a acțiunii penale, respectiv disp. art. 10 lit. j in C.P.P. ceea ce-l privește pe intimatul marin si disp. art. 10 lit. d în C.P.P. ceea ce o privește pe intimata.
Astfel, din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că între petentul si s-au derulat pe parcursul timpului mai multe litigii civile, pe rolul instanțelor din județul P, fiind pronunțate hotărâri judecătorești de către completele investite, ultima dintre acestea fiind reprezentată de decizia civilă nr. 277/28.03.2006 a Tribunalului Prahova, actualmente aflată în faza executării silite.
Respectivele hotărâri judecătorești au fost supuse controlului judiciar, pronunțându-se instanțele de control judiciar asupra căilor de atac formulate in respectivele dosare( filele 125-145 dosar, 104-111 dosar ).
că soluțiile pronunțate în respectivele cauze au fost influențate de către intimatul, judecător și vicepreședinte al Tribunalului Prahova, petentul a solicitat antrenarea răspunderii penale a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246.
Plângerea penală respectivă a fost soluționată prin ordonanța nr. 385/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI prin care in raport de disp. art. 10 lit. a a C.P.P. fost dispusă neînceperea urmăririi penale față de intimatul marin, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 p, soluție menținută prin rezoluția 1237/II/2/2008 din 23.07.2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI conform art. 278
C.P.P.-se de către petentul plângere la instanța de judecată in condițiile art. 278/1 prin C.P.P. sentința penală nr. 116/11.09.2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3480/30.10.2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, plângerea petentului a fost respinsă, fiind menținute cele două soluții de neurmărire penală amintite mai sus.
In aceste condiții, se observă că prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de respingere a plângerii petentului formulată în conformitate cu art. 278/1 C.P.P. practic respectivele soluții de neurmărire penală au dobândit autoritate de lucru judecat, instanțele de judecată menținând aceste soluții de neurmărire penală.
Or, în cadrul plângerii de față, petentul solicită antrenarea răspunderii penale a intimatului pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni, cea de abuz in serviciu prev. de art. 246, indicând aceeași situație de fapt cu cea care a constituit obiectul plângerii penale soluționată prin hotărâre judecătorească definitivă.
Așa fiind, se observă că față de acesta, devin aplicabile disp. art. 278/1 al.11 C.P.P. potrivit căruia, atunci când plângerea împotriva soluției de neurmărire penală este respinsă ca nefondată, persoana în privința căreia judecătorul a decis, prin hotărâre definitivă, că nu este cazul să se înceapă urmărirea penală, nu mai poate fi urmărită pentru aceeași faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală și nu a intervenit vreunul din cazurile prevăzute de art.10.
Astfel,cum față de intimatul a fost pronunțată anterior o hotărâre judecătorească definitivă, prin care s-a decis că nu este cazul să se înceapă urmărirea penală, și cum nu s-au descoperit nici un fel de fapte sau împrejurări noi legat de săvârșirea acelorași fapte ce au constituit obiectul judecății anterioare, Curtea constată că ne aflăm în ipoteza prevăzută de textul sus-menționat și deci soluția de neurmărire penală, atacată în prezent, este legală și temeinică.
Nici în legătură cu cealaltă intimată, plângerea de față nu este fondată, atâta vreme cât, din înscrisurile aflate la filele 35-111 dosar urmărire penală, rezultă că imobilul în legătură cu care se pretinde săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie este în realitate supus procedurii de executare silită, care se derulează prin intermediul executorului judecătoresc -Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești, și, - fiind respectate dispozițiile legale ce reglementează această materie.
Deși petentul se declară nemulțumit în continuare de hotărârile judecătorești pronunțate în ceea ce îl privește, considerându-le injuste și nedrepte, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor Constituției și legilor ce reglementează organizarea judiciară, aceste nemulțumiri pot fi valorificate prin intermediul căilor de atac ordinare sau, după caz, extraordinare.
Așa fiind, în mod judicios s-a apreciat, prin rezoluțiile atacate, că fapta intimatei de mai sus nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.220 cod penal, deoarece aceasta a acționat în condiții de legalitate, în baza hotărârilor judecătorești ce îi consfințesc drepturile și în conformitate cu care s-a adresat organelor competente să efectueze executarea silită, având în vedere opoziția la executare a debitorului, petentul din cauza de față.
In consecință, în raport de argumentele expuse, Curtea costată că soluțiile de neurmărire penală dispuse în legătură cu cei doi petenți sunt legale și temeinice, astfel că plângerea de față va fi respinsă, ca nefondată, conform art.278/1 alin.8 lit. a cod proc.pen.
Văzând și disp art.192 cod proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
In baza art. 278/1 al.8 lit. a respinge C.P.P. ca nefondată plângerea formulată de petentul, domiciliat in, sat Palanca nr. 109, jud. P, împotriva rezoluției nr. 483/P/2008 din 26.02.2009 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI si a rezoluției nr. 329/II/2/2009 din 20.03.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Menține soluțiile dispuse prin rezoluțiile atacate.
Obligă petentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs in termen de 10 zile de la pronunțare, pentru părțile lipsă de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica din data de 13.05.2009.
Presedinte,
Grefier,
2 ex./25.05.2009
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3113/2006
Președinte:Georgescu CristinaJudecători:Georgescu Cristina
