Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 85/2009. Curtea de Apel Constanta

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

SENTINȚA PENALĂ NR.85/

Ședința Pă de la 1 iulie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Ispas

Grefier - - -

Cu participarea Ministerului Public prin procuror -

S-a luat în examinare plângerea penală formulată de petentul - domiciliat în T,-, împotriva ordonanței nr.795/P/2008 din data de 9 februarie 2009, și a rezoluției nr.69/II/2/2009 din data de 16 martie 2009, emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Dezbaterile, au avut loc în ședința Pă din data de 28 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la datele de 5 iunie 2009, 11 iunie 2009, 17 iunie 2009, 24 iunie 209, 1 iulie 2009, când a pronunțat următoarea sentință.

- CURTEA -

Asupra acțiunii penale de față:

La data de 10 iunie 2008, petentul a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea împotriva fiului său adoptiv sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art.215 alin.(1) și (3), art.290 și art.292 Cod penal prin aceea că, oferindu-se să-l ajute la cumpărarea casei naționalizate pe care o deținea cu chirie intimatul a cumpărat-o prin contractul nr.982/10.04.2006 de la Consiliul Local T, fără a insera clauza de uzufruct viager, iar pentru aceasta a declarat în fals că nu a mai deținut nicio locuință din anul 1990, contrar realității, fiind proprietarul unui apartament din

Cu ocazia audierii de către procuror, petentul a precizat că plângerea îi vizează și pe intimații, notar P, pentru infracțiunea prevăzută de art.215 alin.(1) și (3) Cod penal, (fostă ), și - pentru infracțiunile prevăzute de art.26 raportat la art.249 și art.290 Cod penal, prin aceea că au "complotat" pentru a-l induce în eroare, punându-l să semneze o împuternicire care în realitate era o declarație de renunțare la beneficiul contractului de închiriere, iar notarul P l-a mințit cu privire la inserarea clauzei de întreținere de către reprezentanții Primăriei deși aceștia nu aveau competența.

Ca urmare, față de calitatea intimatei, prin Ordonanța nr.1913/P/8.12.2008 Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Efectuând actele premergătoare necesare, prin Ordonanța nr.795/P/2008 din 9.02.2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanțaa dispus, în baza art.228 alin.(6), art.10 lit.a), art.38, art.42 raportat la art.45 Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de intimații, (fostă ), și -, întrucât faptele reclamate nu există, a disjuns și a declinat cauza privind pe intimatul în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea competent să soluționeze dosarul.

În motivarea soluției, procurorul a reținut:

Petentul era titularul contractului de închiriere nr.663/04.10.1967 reînnoit succesiv pe perioada 2004-2009 pentru imobilul din T,-.

În temeiul Legilor nr.112/1995 și nr.10/2001, petentul a adresat mai multe cereri Consiliului Local T pentru cumpărarea imobilului proprietatea statului.

Conform HCL nr.102/9.09.2004, Direcția de Întreținere și Administrare a Tl -a înștiințat pe petent că era îndreptățit să cumpere imobilul ca titular al contractului de închiriere.

Ca urmare, intimatul a efectuat mai multe demersuri pentru ca petentul, soția sa și celălalt fiu să renunțe la dreptul de preemțiune în favoarea sa și le-a propus abitația viageră și un contract de întreținere a petentului și soției.

Prin declarațiile autentice date la 6 iulie 2005 la BNP petentul și soția sa au renunțat la beneficiul contractului de închiriere în favoarea intimatului care, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.982/10.04.2006 a cumpărat imobilul de la Consiliul Local

Conform Hotărârii Consiliului Local nr.102/2004 s-a stabilit o comisie de vânzare către chiriași a imobilelor cu destinația de locuințe constituită din salariații - Consiliul Local T, compusă din - președinte, - membrii și - secretar, comisie care a înaintat procesul-verbal de conformitate nr.103/5 iulie 2005 petentului ce a luat la cunoștință și semnat în acest sens.

În atare situație, membrii comisiei nu au făcut decât să stabilească conform legii, titularii contractelor de vânzare-cumpărare, ținând seama și de opțiunile chiriașilor și a membrilor familiei acestora; de altfel, petentul a recunoscut că membrii comisiei s-au prezentat în repetate rânduri la fața locului și i-au înmânat un exemplar de pe fișa de evaluare a imobilului, spațiul ce urma să fie tranzacționat conform legii.

În consecință, faptele reclamate împotriva acestora ca membrii ai comisiei de evaluare nu există.

În ceea ce-l privește pe notarul P care a autentificat declarațiile notariale ca urmare a solicitării părților și a încheiat, autentificând contractul de vânzare-cumpărare între și Consiliul Local T aceasta a efectuat actele având consimțământul părților așa încât, nu a săvârșit vreo faptă penală.

În acest sens, sunt declarațiile martorului care a arătat că plângerea penală a fost scrisă de petent, el neapreciind că notarul P ar fi încălcat dispozițiile legale.

Față de declarațiile petentului precum și ale martorului, cercetările trebuie continuate față de intimatul pentru care competența revine Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea la care se și înregistrase inițial plângerea.

Prin rezoluția nr.69/II/2/16.03.2009, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanțaa respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul deoarece din actele premergătoare nu a rezultat că notarul P sau membrii comisiei de vânzare a imobilului să fi comis vreo faptă penală.

În temeiul art.2781Cod procedură penală, petentul a formulat plângere la instanță împotriva soluției de netrimitere în judecată solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu numitul întrucât este fals și anularea semnăturilor de la notariat.

Plângerea formulată este nefondată.

Cu ocazia examinării actelor dosarului, rezultă:

Petentul a solicitat efectuarea de cercetări penale față de intimații, notar P, pentru infracțiunea prevăzută de art.215 alin.(1) și (3) Cod penal, (fostă ), și - pentru infracțiunile prevăzute de art.26 raportat la art.249 și art.290 Cod penal, prin aceea că au "complotat" pentru a-l induce în eroare, punându-l să semneze o împuternicire care în realitate era o declarație de renunțare la beneficiul contractului de închiriere, iar notarul P l-a mințit cu privire la inserarea clauzei de întreținere de către reprezentanții Primăriei deși aceștia nu aveau competența.

Pe parcursul cercetărilor penale, s-au administrat următoarele probe: ascultarea petentului, ascultarea intimaților, audierea martorului, copii de pe înscrisurile contestate de către petent.

Probatoriul este complet, petentul criticând numai aprecierea acestuia, respectiv soluția de netrimitere în judecată a intimaților ca prin desființarea acesteia să obțină și anularea actului de vânzare-cumpărare, respectiv declarațiile de consimțământ în favoarea intimatului.

Infracțiunea de "înșelăciune" prevăzută de art.215 Cod penal constă în "inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă", iar infracțiunea de "neglijență în serviciu" prevăzută de art.249 Cod penal constă în "încălcarea din culpă de către un funcționar Pau nei îndatoriri de serviciu prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții, o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane".

Actele premergătoare efectuate față de intimați, respectiv declarațiile intimaților, (fostă ), și -, coroborate cu declarațiile martorului, ale intimatului și în parte și cu ale petentului confirmă apărarea acestora în sensul că petentul a fost de acord ca să renunțe la beneficiul contractului de închiriere în favoarea fiului său vitreg; împrejurarea că între petent și acesta din urmă ar fi existat o înțelegere cu privire la clauza de întreținere urmează a fi lămurită cu ocazia cercetărilor penale față de de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea, ceilalți intimați neavând vreo contribuție în acest sens.

Cum, nu s-a dovedit vreo rea intenție sau neglijență în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către intimații, (fostă ), și -, în condițiile în care intimatul a confirmat și și-a manifestat și în continuare intenția de completare a contractului de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere în favoarea petentului, activitatea acestora de a se conforma voinței petentului așa cum a fost exprimată în prezența soției sale și a martorului nu se circumscrie conținutului infracțiunii prevăzută de art.215 cod penal, sau a infracțiunii prevăzută de art.249 Cod penal.

Este evident că, singurul responsabil de problemele petentului este intimatul dar eventuala activitate infracțională a acestuia, urmările produse se vor stabili de către organul competent ca urmare a disjungerii cauzei.

În condițiile în care intimații, (fostă ), și -, membrii ai comisiei de evaluare au întocmit actele potrivit dispozițiilor legale, a manifestărilor de voință ale părților nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.290 Cod penal cu privire la care petentul nici nu a indicat actele concrete pe care le-ar acuza ca fiind efectuate de către aceștia.

Prin urmare, pentru considerentele expuse, negăsindu-se nici vreun caz de nulitate a rezoluțiilor procurorului, plângerea este nefondată;ca atare, în baza art.2781alin.8 lit.a) cod procedură penală modif. va fi respinsă.

Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, petentul va fi obligat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art.2781alin.8 lit.a) Cod procedură penală, respinge plângerea penală formulată de petentul - domiciliat în T,-, împotriva ordonanței nr.795/P/2008 din data de 9 februarie 2009, și a rezoluției nr.69/II/2/2009 din data de 16 martie 2009, emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, ca nefondată, menținând rezoluția atacată.

Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă petentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Conform art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.

Cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.

Pronunțată în ședință Pă, azi, 01.07.2009.

Președinte, Grefier,

- - - -

Red.hot.jud.: -

Tehnored.gref.:

2 ex./10.07.2009

Președinte:Adriana Ispas
Judecători:Adriana Ispas

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 85/2009. Curtea de Apel Constanta