Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 85/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR. 85
Ședința Pă din data de 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind pronunțarea asupra plângerii formulate potrivit dispozițiilor art. 2781.C.P.P. de petenta domiciliată în O,-, - 9,. B,. 3,. 35, județul B împotriva rezoluțiilor din 20.11.2008 și nr.1999/II/2/2008 din 24.11.2008 adoptate în dosarul nr. 304/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința Pă din data de 14 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp mai îndelungat pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 20 mai 2009, când a dat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Rezoluția nr.304/P/2008 din 20 noiembrie 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieștis -a dispus neînceperea urmăririi penale față de, notar P în mun. P, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.246 cod penal și art.249 cod penal, întrucât lipsesc condițiile de existență ale ambelor laturi.
Pentru a dispune astfel, procurorul a reținut următoarele:
La data de 17 aprilie 2008 fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești plângerea penală a numitei din O împotriva notarului P din P, în legătura cu săvârșirea unei infracțiunii de abuz în serviciu / neglijență în serviciu.
Persoana vătămată a reclamat faptul că notarul a realizat în condiții de nelegalitate procedura succesorală în dosarul nr.48/2008, prin aceea că a folosit copii (iar nu originale) ale actelor ce atestau dreptul de proprietate asupra unor terenuri de moștenit dar și pentru că aceste suprafețe de teren fac obiectul unor litigii civile.
Se reține că cercetările efectuate nu au relevat date care să contureze conținutul constitutiv al infracțiunii sesizate.
Se motivează că, în esență, cauza succesorală nr.48/2008 a fost deschisă la nivelul Biroului Notarial din P, la cererea succesorului (fiu), făcută și în numele surorii sale, în legătură cu bunurile rămase după decesul tatălui lor, decedat în anul 1996 la.
La nivelul masei succesorale au fost identificate trei suprafețe de teren deținute de defunct în indiviziune cu numite în baza titlurilor de proprietate cu nr.20, 21 și 22, toate emise în anul 2003 de Comisia Județeană P pentru stabilirea dreptului de proprietate, pe raza comunelor, Mari și.
În urma încheierii finale din 27 martie 2008, la aceeași dată, făptuitorul a emis certificatul de moștenitor nr.42, finalizând, astfel, procedura succesorală în discuție.
Reține procurorul că deși titlurile de proprietate ce dovedesc drepturile defunctului asupra respectivelor terenuri au fost depuse doar în copie, nici Legea nr.36/1995 și nici Regulamentul de aplicare al acesteia (aprobat prin Ordinul nr.710/1995) nu prevăd în mod expres obligativitatea existenței înscrisului în original pentru realizarea procedurii succesorale ori a altor proceduri.
În aceste condiții, s-a concluzionat că atâta timp cât nici în art.45 din Legea nr.36/1995 și nici în art.84 din același act normativ nu se precizează în mod expres care sunt mijloacele de probă, nu se poate spune că făptuitorul a încălcat vreo dispoziție legală, cu atât mai mult cu cât respectivele fotocopii au aplicată ștampila. P cu mențiunea "conform, cu originalul".
De asemenea, s-a motivat că din analiza legislației ce reglementează profesia de notar nu se desprinde interdicția realizării procedurii succesorale notariale atunci când bunurile ce compun masa de împărțit ar face obiectul unor litigii, mai ales că potrivit adeverințelor aflate la dosarul succesoral o parte din terenurile în discuție nu fac obiectul vreunui litigiu.
Împotriva rezoluției nr.304/P/2008 din 20 noiembrie 2008 formulat plângere, în temeiul disp. art.278 cod proc. penală, persoana vătămată, ce a fost respinsă de Procurorul General adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, prin rezoluția nr.1999/II/2/2008 din 24 decembrie 2008.
Împotriva actelor procurorului a formulat plângere, în termen legal, persoana vătămată, care a criticat soluțiile pronunțate de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea plângerii, s-a susținut că procurorul a realizat o cercetare superficială a plângerii, rezumându-se să constate că notarul P nu a încălcat prevederile Legii nr.36/1995 și ale Ordinului nr.710/1995 cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctului, întrucât nici unul din actele invocate nu prevede în mod expres obligativitatea ca succesorii să prezinte acte originale, interpretare profund greșită, în opinia sa, deoarece actele emise de un notar P se bucură de autoritate supremă între actele doveditoare și prin urmare acesta are obligația de diligență și maximă prudență în ceea ce privește actele ce stau la baza celor pe care le emite pentru ca acestea să fie conforme drepturilor acordate de lege beneficiarilor lor.
În opinia petentei, dat fiind că succesorii defunctului doreau dezbaterea succesiunii de pe urma tatălui lor pentru terenuri aflate în indiviziune cu aceasta și pentru care nu puteau prezenta decât copii, întrucât originalele se aflau în posesia sa, notarul era dator să refuze închiderea dezbaterii succesorale până când aceștia ar fi prezentat actele în original iar în situația în care ar fi adus la cunoștință notarului că sunt în posesia altei persoane să fi fost citată la dezbaterea succesorală.
Susține persoana vătămată că notarul P nu a procedat în acest mod și în timp scurt a purces la eliberarea certificatului de moștenitor nr.42/27 martie 2008, în baza unor copii ale titlurilor de proprietate și fără să procedeze la citarea sa pentru a verifica dacă imobilele sunt sau nu în litigiu, cunoscut fiind faptul că bunurile în litigiu nu pot face obiectul unei dezbateri succesorale.
De altfel, motivează persoana vătămată că însuși procurorul reține că o parte din terenurile în discuție nu sunt în litigiu conform adeverințelor depuse, exprimare care conduce clar la concluzia că cel puțin în privința unora există un litigiu, caz în care notarul P avea obligația de abținere până la prezentarea coindivizarului cu actele originale, fiind evident că procedând astfel a comis un abuz și i-au fost afectate interesele personale.
Curtea, examinând plângerea formulată de persoana vătămată, în raport de motivele invocate, pe baza materialului probator administrat în cauză și a textelor de lege incidente, apreciază că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce urmează:
Persoana vătămată a solicitat tragerea la răspunderea penală a făptuitorului - notar P, întrucât a emis certificatul de moștenitor nr.42 din 27 martie 2008 ce privește succesiunea defunctului, fără a avea titlurile de proprietate asupra terenurilor ce compun masa de împărțit în original și fără a lua în considerare că cel puțin în privința unora coindivizarii se aflau în litigiu.
Verificând titlurile de proprietate menționate în cuprinsul certificatului de moștenitor nr.42/2008, respectiv nr.20, 21 și 22, toate emise de Comisia Județeană P pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la data de 18 iulie 2003, se constată că titularii drepturilor de proprietate asupra acestora sunt persoana vătămată și, acesta din urmă fiind decedat, dezbaterea succesiunii rămasă de pe urma sa fiind cerută de, în calitate de fiu, atât în nume propriu cât și în calitate de reprezentant al surorii sale,.
Rezultă de asemenea din același act că în exercitarea atribuțiilor conferite de Legea nr.36/1995 privind activitatea notarială și Ordinul nr.710/C/2005 în aplicarea acestei legi, notarul Pac onstatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din dreptul indiviz din suprafața de 400.000 mp situată în extravilanul comunei conform titlului de proprietate nr.20din 18 iulie 2003, dreptul indiviz din suprafața de 85.000 mp situată în extravilanul comunei Mari, jud.P, dobândit în baza titlului de proprietate nr.22 din 18 iulie 2003 și dreptul indiviz din suprafața totală de 470.000 mp, detaliată pe categorii de folosință și locul situării, dobândit în baza titlului nr.21 din 18 iulie 2003.
În ceea ce privește numele și calitatea moștenitorilor s-a reținut că aceștia sunt moștenitori legali, fiecare în calitate de descendent direct gradul I, în calitate de fiu, respectiv fiică, cu cota de din masa de împărțit.
Se precizează în același înscris că titlul de proprietate nr.21 din 18 iulie 2003 pentru suprafața de 47 ha face obiectul litigiului cu dosarul nr.15775/2006 aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești.
Titlurile de proprietate ce au stat la baza dezbaterii succesiunii rămasă de pe urma defunctului sunt emise de P, fiind conforme cu originalele celor aflate în arhiva instituției, așa cum rezultă din mențiunea aflată pe fiecare act.
Pentru a verifica dacă exercitarea atribuțiilor de serviciu în sensul arătat de persoana vătămată, respectiv fără citarea acesteia, în condițiile în care rezultă fără echivoc că este coindivizar al terenurilor ce compun masa de împărțit și în posesia căreia se aflau originalele titlurilor de proprietate și față de împrejurarea că, cel puțin în privința unuia dintre titluri, rezultă fără dubiu că notarul Pac unoscut că părțile se află în litigiu, instanța pornește de la incriminarea dată infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 cod penal și respectiv, neglijență în serviciu, prev. de art.249 din același cod.
Astfel, potrivit disp.art.246 cod penal, constituie infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fapta funcționarului P, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, în timp ce neglijența de serviciu constă în încălcarea, din culpă, a unei îndatoriri de serviciu prin neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, conform art.249 din același cod.
Prin urmare, ceea ce face diferența între cele două infracțiuni este numai forma de vinovăție a funcționarului P, abuzul în serviciu fiind comis cu intenție în timp ce neglijența în serviciu se săvârșește din culpă.
Sub aspectul laturii obiective a oricăreia dintre aceste infracțiuni se impune verificarea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu în raport de actele normative ce o reglementează, în cauza dedusă judecății fiind cele cuprinse în Legea nr.36/1995 rePată, ale Ordinului nr.710/C/2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și dispozițiile cuprinse în Codul civil ori în alte legi speciale, în speță, Legea nr.18/1991, rePată, cu modificările și completările ulterioare.
Procedând în acest mod, Curtea observă că intimatul făptuitor nu a încălcat nici una din normele imperative prevăzute în sus-menționatele legi, întrucât dezbaterea procedurii succesorale notariale nu este condiționată de depunerea de înscrisuri originale și nici de citarea în cauză a altor persoane străine de succesiune, chiar dacă acestea sunt coindivizari cu defunctul.
De asemenea, se constată că deși persoana vătămată este nemulțumită de modul în care s-a desfășurat procedura notarială nu contestă autenticitatea titlurilor de proprietate avute în vedere de notar, ci doar împrejurarea că defunctul nu era îndreptățit la emiterea respectivelor titluri, ceea ce mod necesar impunea promovarea unor acțiuni în justiție privind anularea ori constatarea nulității acestora.
Totodată, instanța reține că persoana vătămată nu a produs dovezi din care să reiasă că la data emiterii certificatului de moștenitor vreunul dintre acestea fusese anulat de instanță, pentru a se aprecia eventual asupra relei credințe a notarului
Nu trebuie omis nici faptul că Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, rePată, astfel cum a fost modificată și completată, prevede în art.13 alin.3 posibilitatea emiterii titlurilor de proprietate pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ulterior, pe calea dreptului comun, să se stabilească întinderea dreptului fiecărui coindivizar iar în ceea ce privește existența unui litigiu în legătură cu un imobil, legea nu cuprinde interdicții decât în privința înstrăinărilor, astfel cum reiese fără echivoc din cuprinsul articolului 4 Titlul X - Circulația juridică a terenurilor din Legea nr.247/2005.
Pe de altă parte, certificatul de moștenitor nu are caracter constitutiv de drepturi ci numai unul declarativ, constatând compunerea masei de împărțit, numele și calitatea moștenitorilor precum și cota ce revine fiecăruia, instanța reținând, că cel puțin în privința moștenitorilor defunctului și ale drepturilor acestora, persoana vătămată nu are obiecțiuni de formulat.
În ceea ce privește compunerea masei de împărțit, Curtea observă că notarul P nu a menționat în certificatul de moștenitor întinderea dreptului indiviz ce se cuvine moștenitorilor și drept urmare, interesele legale ale petentei nu au fost vătămate, nefiind posibilă înstrăinarea dreptului, fără cuantificarea și înscrierea lui în cartea funciară.
Pentru considerentele expuse, Curtea, apreciind că rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale sunt legale și temeinice sub toate aspectele, în temeiul disp. art.2781alin.8 lit.a) cod proc. penală, va respinge plângerea ca nefondată, cu obligarea petentei la cheltuieli judiciare către stat, conform art.192 alin.2 cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată potrivit art. 2781.C.P.P. de petenta domiciliată în O,-, - 9,. B,. 3,. 35, județul
Menține ca legale și temeinice rezoluțiile adoptate în dosarul nr. 304/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Obligă petenta la plata sumei de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, pentru părțile lipsă la dezbateri de la comunicare.
Pronunțată în ședința Pă astăzi, 20 mai 2009.
Președinte,
Grefier,
Red./Tehnored.
2 ex./29 mai 2009
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea
